METODE SI TEHNICI INTERACTIVE DE PREDARE LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA METODA CADRANELOR

METODE SI TEHNICI INTERACTIVE DE PREDARE LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA METODA CADRANELOR

Invatarea reprezinta o forma fundamentala a activitatii umane. Stiintele sociale si psihologia se ocupa tot mai mult de eficientizarea activitatii umane, fapt observabil prin orientarea actuala spre dezvoltarea gandirii si spre a invata cum sa invatam eficient, inteligent si creativ, nu mecanic, ineficient si neproductiv.

Experienta altor tari demonstreaza ca situatiile de invatare structurate pe cooperare, interactiv sunt mai eficiente decat cele traditionale. Ele au un aspect pozitiv in privinta mai multor dimensiuni ale comportamentului:motivatii, strategii de rationament, perceptia celuilalt etc. Cooperarea dintre copii "este cea mai apta sa favorizeze schimbul de idei si discutia, adica toate conditiile care contribuie la educarea spiritului critic, a obiectivismului si a reflexiunii discursive." (vezi Mekenzie Norman.)

Unul dintre pedagogii contemporani l-a comparat pe profesor cu un negustor care trebuie sa-si vanda marfa, utlizand toate mijloacele posibile: "Tineti minte ca intotdeauna clientul are dreptate in principiu, iar cateodata are dreptate si in practica. Tanarul care refuza sa invete matematica poate sa aiba dreptate; este posibil ca el sa nu fie nici lenes, nici nepriceput, si doar sa-l intereseze mai mult altceva- exista atat de multe lucruri intersante in jurul lui. Este datoria dumneavoastra ca profesori, de vanzatori de cunostinte,sa-l convingeti pe elev ca matematica este interesanta, ca problema pe care o discutati acum este intersanta, ca problema pe care o discutati acum este intersanta, ca aceasta problema la care lucrati merita efortul."

1. Principiile care stau la baza invatarii eficiente centrate pe elev

• Accentul activitatii de invatare trebuie sa fie pe persoana care invata si nu pe profesor;

Recunoasterea faptului ca procesul de predare in sesul traditional al cuvantului nu este decat unul dintre instrumentele care pot fi utilizate pentru a-i ajuta pe elevi sa invete;

Rolul profesorului este acela de a administra procesul de invatare al elevilor pe care ii are in grija;

Intelegerea procesului de invatare nu trebuie sa apartina doar profesorului - ea trebuie impartasita si elevilor;

Profesorii trebuie sa incurajeze si sa faciliteze implicarea activa a elevilor in planificarea si administrarea propriului lor proces de invatare prin proiectarea structurata a oportunitatilor de invatare atat in sala de clasa, cat si in afara ei;

Luati individual, elevii pot invata in mod eficient in moduri foarte diferite.

2. Metoda cadranelor

Dintre strategiile de invatare prin cooperare pe care le-am folosit, la clasa, in cadrul orelor de limba si literatura romana, la gimnaziu, ne oprim, in cadrul comunicarii de fata, asupra Metodei CADRANELOR. Asa cum a definit-o literatura de specialitate, metoda este o modalitate de rezumare si sistematizare a unui continut informational , solicitand participarea si implicarea elevilor in intelegerea lui adecvata.

2.1 Puncte de vedere care recomanda metoda cadranelor.

O asemenea activitate presupune o serie de avantaje:

• faciliteaza o cat mai buna receptare a mesajului scris;

ofera oportunitati elevilor in sensul exprimarii unor puncte de vedere personale referitoare la subiectul pus in discutie;

stimuleaza atentia si gandirea;

formeaza competente si deprinderi reale de lucru cu textul literar;

inlesneste elevului formarea unui mod propriu de abordare si intelegere a unei teme puse in discutie;

ofera elevului parcursuri accesibile de punere in valoare a propriilor cunostinte, credinte si convingeri;

il determina pe elev sa fie constient de nivelul sau real de cunostinte.

2.2 Etapele de aplicare a metodei cadranelor.

Pentru derularea optima a metodei CADRANELOR se pot parcurge urmatoarele etape:

alegerea adecvata a temei / lectiei si a sarcinilor de lucru;

enuntarea regulilor pentru utilizarea metodei cadranelor, printr-o plansa afisata la loc vizibil in sala de clasa, de obicei, la tabla:

a)     scrieti tot ce va trece prin minte referitor la tema propusa in sectorul indicat al ecranului;

b)    sintetizati continutul informational asimilat;

c)     nu va opriti pana nu epuizati toate ideile care va vin in minte, insistati pana va apar idei noi si completati;

d)    gasiti un titlu sau o fraza cheie care sa sistematizeze toate informatiile adunate;

solicitarea exprimarii intr-un mod cat mai rapid, in fraze scurte si concrete, fara cenzura, a tuturor ideilor, asa cum vin in minte; acestea vor fi confirmate sau infirmate de raspunsurile celorlalti, se pot completa sau transforma in grup, dar, sub nici un motiv, nu se vor admite referiri critice, nimeni nu are voie sa faca observatii negative;

inregistrarea tuturor ideilor in scris (pe tabla, flipchart);

anuntarea unui interval de timp (de la 5 minute pana la 25 de minute pentru asezarea ideilor;

reluarea ideilor emise in grupuri;

analiza critica, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici;

selectarea celor mai bune idei originale sau apropiate de solutiile corecte pentru problema supusa atentiei si aceasta intr-un climat relaxant , dominat de discutii libere, spontane;

afisarea ideilor rezultate in forme cat mai variate si originale si incurajarea elevilor care au facut posibile aceste idei.

2.3 Managementul de grup in tehnica cadranelor.

In cadrul activitatilor desfasurate in echipe, vor trebui parcurse cateva etape:

• elevii vor fi grupati  in patru echipe / grupuri in functie de posibilitatile pe care le ofera mobilierul scolar din sala de clasa;
• fiecare grup va primi o foaie / fisa de lucru pe care construieste propriu cadran completat, tinandu-se cont si de ideile altor elevi din echipa de lucru;
• profesorului ii revine rolul de a dirija completarea fisei comune, de a monitoriza permanent grupurile de elevi pe care trebuie sa-i incurajeze in sensul participarii tuturor la completarea cadranului;
• la finalul exercitiului prin aportul elevilor si prin completarile profesorului, se vor completa corect, pe tabla, iar elevii in caiete, cele patru cadrane care vor sintetiza modul de asimilare a cunostintelor noi.

3. Predarea cunostintelor prin aplicarea metodei CADRANELOR.

Ne-am oprit in intentiade a impartasi din experienta privind aplicarea la ora a metodelor interactive la doua lectii din programa clasei a VI-a, la predarea fabulei "Bivolul si cotofana"de G. Toparceanu si la predarea schitei "D-l Goe" de I. L. Caragiale, lectia a doua de caracterizare a personajelor.

Cum am procedat?

Dupa ce in prealabil, prin conversatie, am verificat cunostintele predate in prima ora, referitoare la autorul fabulei si a activitatii sale literare , la incadrarea textului "Bivolul si cotofana" in specia literara si in genul literar, la explicatia titlului, la aspectul general de viata prezentat de Toparceanu, la partile din care este compus textul literar si la povestirea fabulei pe momentele subiectului, am sugerat elevilor sa imparta o coala ministeriala / fisa in doua axe perpendiculare in asa fel incat sa apara patru cadrane. Se solicita elevilor sa reciteasca, in gand, textul inca o data, in mod serios, deoarece in momentul de dupa lectura, urmeaza sa primeasca, in cadrul activitatii pe echipe, sarcini de lucru complexe care, prin efort propriu si colectiv, sa le imbogateasca cunostintele si sa le stimuleze interesul pentru un proces de invatare activa.

Elevii vor fi impartiti, prin urmare, in patru grupe, corespunzator celor patru cadrane trasate pe fisa.

Grupa I noteaza in cadranul I trasaturile de caracter ale bivolului, iar in dreapta citate din opera din care reies acestea;

Grupa a II-a noteaza in cadranul al II-lea idei referitoare la trasaturile de caracter ale catelului si ale cotofanei;

Grupa a III-a noteaza in cadranul al III-lea idei legate de modurile de expunere folosite de autor si de figurile de stil.

Grupa a IV-a noteaza in cadranul al IV-lea idei referitoare la invatatura care se desaprinde din fabula si la sentimentele / atitudinea autorului fata de cele relatate.

Odata date sarcinile de lucru, elevii incep sa lucreze efectiv la rezolvarea lor timp de 15 minute. Profesorul monitorizeaza, in acest timp, permanent, activitatea grupelor de elevi, pe care ii indruma pentru a se asigura ca s-au transmis informatiile in mod corect.

Dupa expirarea timpului destinat rezolvarii sarcinilor de lucru, profesorul cere cate unui elev-expert din fiecare grupa sa citeasca planul rezultat din activitatea pe grupe si sa dea cate un nume fiecaruia in parte. Ideile transmise de elevii-experti, discutate cu elevii, completate si corectate de profesor, vor fi trecute pe tabla in cadranele respective care vor sintetiza intr-o structura completa, rezultatele elevilor realizate prin eforturi proprii.

(Vezi Anexa I)

In finalul lectiei, dupa ce profesorul face aprecieri asupra modului de participare a elevilor in cadrul activitatii desfasurate in clasa, in etapa realizarii feed-bekului, indica elevilor, in scopul testarii capacitatii de a se sesiza esentialul, sa alcatuiasca un cvintet, in care sa surprinda trasaturile personajelor din fabula si modul lor de comportare. Redam, mai jos, cateva dintre cele mai reusite cvintete create de elevi:

1. Bivolul 2.Catelul

mare, negru, fioros naiv, nevoias,inocent

jgnit de indrazneala catelului lipsindu-i simtul realitatii

agresiv, il arunca ca pe-o zdreanta doreste sa profite de pe urma bivolului

neindurator credul

Incurajati de activitatea eficienta desfasurata cu elevii in studiul textului literar, prin metoda CADRANELOR, am extins aceasta metoda activa si la sistemul de lectii de caracterizare a personajelor. Exemplificam acest tip de lectie prin caracterizarea personajelor principale din schita "D-l Goe" de I. L. Caragiale la clasa a VI-a.

Dupa ce s-a explicat elevilor despre tehnica de lucru cu aplicatia metodei cadranului si pasii care trebuie parcursi intr-o asemenea lectie, s-a trecut la lectura obligatorie a textului, in clasa, pentru descoperirea de idei si sensuri noi.

Li s-au impartit elevilor fisele de lucru in care au fost trasate patru cadrane:

Elevii au fost impartiti, ca si la prima lectie, pe patru grupe corespunzatoare celor patru cadrane. Astfel, in urma lecturii textului "D-l Goe" de I. L. Caragiale, elevii au avut ca sarcini de lucru urmatoarele aspecte:

○ Grupa I - Numiti trasaturile de caracter ale lui Goe prin prisma celor trei "dame" si redati in dreapta citatele reprezentative;

○ Grupa a II-a - Relevati trasaturile reale de caracter ale lui Goe care reies din faptele si vorbele sale;

○ Grupa a III-a - Specificati, argumentand prin citate, caracterizarea directa realizata de autor prin descriere;

○ Grupa a IV-a - Indicati modalitatile de caracterizare indirecta prin: descrierea faptelor, felul de a vorbi cu cei din jur si din relatiile cu care personajul vine in contact.

Dupa ce expertii celor patru grupe, dupa terminarea timpului de 20 de minute de lucru, au expus ideile pe care le-au notat in cele patru cadrane in conformitate cu cerintele solicitate de profesor, pe tabla, la sfarsitul orei, schita cu raspunsurile corecte, s-a demonstrat ca elevii sunt interesati de aceasta modalitate activa de lucru, care le suscita interesul si atentia si totodata spiritul de grup, de cooperare efectiva, nefiind vorba de o confruntare de idei sau de o competitie in adevaratul sens al cuvantului. Iata cum arata fisa completata, la sfarsitul activitatii cu elevii:

Cadranul 1 Cadranul 2

Lectia s-a incheiat, in mod firesc, in acelasi mod activ in care s-a desfasurat. In acest sens, li s-a indicat elevilor ca intr-un interval de cinci minute sa alcatuiasca un cvintet care sa defineasca modul de comportare si actiune a lui Goe.

Li se explica elevilor ca:

Primul vers consta intr-un singur cuvant care descrie subiectul (de obicei un substantive).

Al doilea vers e format din doua cuvinte care descriu subiectul (doua adjective).

Versul al treilea este format din trei cuvinte care exprima actiuni (verbe, eventual la gerunziu, infinitive lungi).

Al patrulea vers e format din patru cuvinte care exprima sentimente fata de subiect.

Ultimul vers are un singur cuvant care exprima esenta subiectului.

Lucrand la orele de curs de mai multe ori metoda / tehnica cvintetelor, elevii au rezolvat cu placere, intr-o atmosfera, de data aceasta, de competitie, sarcina de lucru ceruta. Iata unul dintre cvintetele realizate de elevi in cadrul acestei ore, care exprima, in mod evident, modul de actiune si comportamentul faimosului personaj Goe:

Goe

Rasfatat si lenes

Calatoreste la Bucuresti

Puisor rasfatat de dame.

Obraznicatura.

Rezumand cele discutate mai sus, vom scoate in evidenta avantajele, dar si dezavantajele metodelor de invatare interactive folosite de noi in predare la obiectul limba si literatura romana.

Analizand critic avantajele si dezavantajele invatarii prin cooperare, constatam eficienta acestor forme de organizare in procesul instructiv-educativ si, implicit, in pregatirea sistematica a elevilor care vor avea posibilitatea sa interactioneze activ in viata de zi cu zi, jucand diferite roluri, pastrandu-si, in acelasi timp, Eu-l propriu.