Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Gradinita

METODELE INTERACTIVE SI ROLUL LOR IN PROCESUL INSTRUCTIV – EDUCATIV

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic



METODELE INTERACTIVE SI ROLUL LOR IN PROCESUL INSTRUCTIV – EDUCATIV

In societatea romaneasca actuala are loc un proces dinamic care obliga toate categoriile sociale sa tina pasul cu evolutia societatii si implicit a educatiei.



Si in invatamant au loc transformari rapide pornind de la crearea mediului de invatare care poate eficientiza tehnicile de invatare si de munca intelectuale sau le poate bloca, incetini uneori din lipsa banilor, alteori din dezinteresul dascalilor.

Regandirea educatiei formale se impune si ne obliga sa schimbam relatia cu elevii si intre elevi promovand sprijinul reciproc si dialogul constructiv prin noi strategii.

Noul, necunoscutul, cautarea de idei prin metode interactive confera activitatii ,, mister didactic se constituie ca ,, o aventura a cunoasterii ” in care elevul este participant activ pentru ca el intalneste probleme, situatii complexe pentru mintea lui de copil, dar in grup, prin analize, dezbateri descopera raspunsurile la toate intrebarile, rezolva sarcini de invatare, se simte responsabil si multumit la finalul lectiei.

Prin metode interactive elevii isi exerseaza capacitatea de a selecta, combina, invata lucruri de care vor avea nevoie in viata de scolar si de adult. Efortul lor trebuie sa fie unul intelectual, de exersare a proceselor psihice si de cunoastere, de abordare a altor demersuri intelectuale interdisciplinare decat cele clasice prin studiul mediului concret si prin corelatiile elaborate interactiv in care elevii isi asuma responsabilitati si verifica solutii, elaboreaza sinteze in activitatea de grup, intergrup, individual, in perechi. Ideile, solutiile grupului au incarcatura afectiva si originalitate atunci cand se respecta principiul flexibilitatii.

Aplicarea metodelor solicita timp, diversitate de idei, angajare in actiune, descoperirea unor noi valori, responsabilitatea didactica, incredere in capacitatea personala de a le aplica creator pentru eficientizarea procesului instructiv educativ.

Situatiile de invatare rezolvate prin metode interactive de grup dezvolta elevilor gandirea democratica deoarece ei exerseaza gandirea critica si inteleg ca atunci cand analizeaza un personaj, comportamentul unui elev, o fapta, o idee, un eveniment, ei critica comportamentul, ideea, fapta, nu critica personajul, copilul sau adultul. Metodele invata elevii, ca un comportament intalnit in viata de zi cu zi poate fi criticat pentru a invata cum sa-l evitam.

Dupa fiecare metoda aplicata se pot obtine performante pe care elevii la percep si-i fac responsabili in rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. Elevii inteleg si observa ca implicarea lor este diferita , dar incurajati isi vor cultiva dorinta de a se implica in rezolvarea sarcinilor de grup. Grupul intelege prin exercitiu sa nu-si marginalizeze partenerii de grup, sa aiba rabdare cu ei, exersandu-si toleranta reciproc.

Metodele implica mult tact din partea dascalilor deoarece trebuie sa-si adapteze stilul didactic in functie de tipul de copil timid, mimica, interjectia, intrebarea, sfatul, orientarea, lauda, retinerea, aprecierea, entuziasmul in concordanta cu situatia si totul va fi ca la carte.

In cadrul fiecarei metode elevii primesc sarcini de invatare. Acestea sunt foarte diferite de la o metoda la alta incat exploreaza o mare varietate de capacitati.

Sarcinile de lucru trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

sa fie transmis timpul alocat sarcinii de lucru;

sa fie descrisa gradual;

sa fie legata de viata reala;

sa ofere posibilitatea elevilor de a se autoevalua, corecta, de a comunica cu colegii;

in formularea intrebarilor sa se foloseasca taxonomia lui Bloom.

Obiectivele metodelor interactive

o       formarea promovarea unor calitati europene ce au la baza atitudini si comportamente democratice, stabilirea unor relatii interculturale care au la baza comunicarea;

o       insusirea unor cunostinte, abilitati, comportament de baza in invatarea eficienta a unor abilitati practice in conditii de cooperare;

o       promovarea unei activitati didactice moderne centrata pe demersurile intelectuale interdisciplinare si afectiv-emotionale;

o       dobandirea primelor elemente ale muncii intelectuale in vederea cunoasterii realitatii si a activitatii de invatare scolara;

o       implicarea activa si creativa a elevilor pentru stimularea gandirii productive, a gandirii divergente si laterale, libertatea de exprimare a cunostintelor, a gandurilor a faptelor;

o       formarea deprinderii elevilor de a gasi singuri informatii, de a lucra in echipa, de a aplica cunostintele in diferite situatii de viata, de a constientiza stilurile de invatare pe care le prefera;

o       realizarea unor obiective interdisciplinare; a sti sa culeaga informatii despre o tema data; a sti sa identifice probleme diferite; a sti sa faca conexiuni;

o       incurajarea autonomiei elevului si promovarea invatamantului prin cooperare;

o       focalizarea strategiilor pe promovarea diversitatii ideilor;

o       formarea unui sistem de capacitati;

o       formarea deprinderii de a gandi critic;

o       comunicarea pe baza unei tehnologii informationale moderne, interactive.

Dintre noile metode pedagogice cu resurse educative deosebite ne referim la:

I.LUCRARI DE LABORATOR, IN CABINETE, IN ATELIERE SI FERME

Aceasta metoda se subordoneaza principiului integrarii invatamantului cu cercetarea

si practica, prin care se imbina functiile cognitive, cu cele comportamentale si

volitiv-caracteriale ale educatiei.

1.lucrarile de laborator indeplinesc functii cognitive, formative si aplicative, se pot organiza frontal cu toata clasa, pe grupe, individual, atitudinea activ-participativa a elevilor fiind esentiala.

2.cabinetele didactice sunt de doua tipuri:

a. cabinete metodice unde activitatea se poate desfasura pentru mai multe discipline de invatamant;

b. cabinete de specialitate , pentru o anumita disciplina de invatamant.

3.lucrarile in atelierele scolare se organizeaza pentru disciplinele tehnice, avand caracter predominant aplicativ, de descoperire, experimentare, de formare de deprinderi si priceperi.



4.activitatea pe lotul scolar este specifica unui anumit profil de scoala, care se specializeaza pentru dezvoltarea priceperilor agricole, economice si administrative ale elevilor.

practica productiva atat ca activitate de sine statatoare cat si in relatie cu disciplinele teoretice dobandeste o importanta din ce in ce mai mare. In prezent aceasta metoda sufera transformari prin actualizarea ei la exigentele prezentului socio-economic si organizational. Astfel se impune dezvoltarea spiritului de initiativa, responsabilitate individuala si de grup, dezvoltarea capacitatii de organizare si conducere democratica.

II.INVATAREA PRIN DESCOPERIRE

Este o metoda de tip euristic care angajeaza elevul in cautarea si dobandirea noilor cunostinte.

In general descoperirile au fost clasificate in :

descoperiri spontane - care se produc la orice varsta , indiferent de pregatire si in mod intamplator;

descoperiri stiintifice - care se realizeaza de catre cercetatori sau specialisti intr-un anumit domeniu de activitate,

descoperiri de tip didactic sau redescoperiri, specifice procesului de invatamant.

Considerata drept metoda de sine statatoare cat si ca tehnica in combinatie cu mijloacele

didactice si cu procedeele corespunzatoare descoperirea este activitatea didactica in care rolul principal in aflarea adevarului il are elevul.

Cel care fundamenteaza invatarea prin descoperire este J.DEWEY. El preconizeaza asigurarea unor conditii organizatorice si metodologice care sa favorizeze descoperirea.

Descoperirea didactica nu se poate realiza in orice conditii didactice ci atunci cand elevii

sunt pregatiti mental si antrenati pentru descoperire, au la dispozitie mijloacele didactice necesare descoperirii, cunosc obiectivele descoperirii, etapele, sursele materiale si financiare ale descoperirii.

In invatamant descoperirea dezvolta spiritul de observatie, procesele psihice de prelucrare a informatiei, stimuleaza vointa elevilor, cultiva sentimentele de respect fata de stiinta, cultura, tehnica, il introduce pe elev in tehnica cercetarii. Descoperirea in invatamant are anumite caracteristici:

a. este de scurta durata; b. investitiile materiale si financiare sunt reduse, c. eficieta descoperirii depinde de calitatea indrumarii si conducerii profesorului, d. descoperirea utilizeaza inductia, deductia si analogia.

Ca urmare in invatamant se folosesc mai multe tipuri de descoperiri:

descoperirea inductiva care are la baza rationamentul inductiv - de la concret la abstract, de la particular la general. Acest tip de descoperire conduce la analize, clasificari, definitii, principii, legi. Descoperirea inductiva este la randul ei de doua feluri:

a. deschis-inductiva care se intalneste la prescolari si scolarii mici. De exemplu elevii sunt lasati sa ordoneze anumite obiecte dupa cum vor ajungand in acest fel la anumite clase de obiecte. Dupa ce s-au jucat cu mai multe feluri de masini sunt ajutati sa ajunga la concluzia ca toate acestea fac parte dintr-o singura clasa de obiecte numita masina.

b. structural-inductiva care se intalneste la elevii mari. De exemplu invatarea de notiuni, pornind de la obiecte, fapte, exemple. La pedagogie studentii pornind de la situatiile concrete de educatie in familie, scoala, societate realizeaza un salt mintal intelegand notiunea de educatie.

2.descoperirea deductiva - de la general la particular - care poate fi si ea de mai multe tipuri.

a. simplu-deductiva, cand profesorul verifica datele utilizate de elevi;

b. semi-deductiva, de exemplu intelegerea notiunilor. La pedagogie notiunea de normativitate didactica poate fi inteleasa prin aplicarea ei in situatii educationale diferite.

c. ipotetico-deductiva, de tipul daca-atunci. De exemplu raportul cauze-efecte (Invatarea mecanica ce efecte poate avea asupra dezvoltarii personalitatii elevilor?)

d. descoperirea transductiva sau prin analogie intalnita in compuneri, referate, sau in activitatea de cercetare propriu-zisa.

III.STUDIUL DE CAZ

Este o metoda de analiza a unei situatii particulare: a. reala sau ipotetica; b. modelata sau simulata, c. care exista sau poate sa existe, a unui fenomen sau sistem de orice natura tipic pentru clasa lui de fenomene, in vederea studierii sau rezolvarii lui.

Studiul de caz are o dinamica proprie care parcurge mai multe etape:

a. identificarea cazului;

b. modelarea sau simularea lui,

c. studiul analitic(cauze, relatii, functii);

d. reorganizarea informatiilor;

e. stabilirea variantelor de rezolvare si alegerea solutiilor optime;



f. verificarea experimentala a variantei alese inainte de generalizare.

In procesul educational cazurile pot fi absenteismul, motivatia scazuta, fumatul, consumul de droguri ca situatii tipice dar si un elev cu anumite tulburari de comportament: indisciplina, agresivitate, violenta.

IV.BRAINSTORMING-ul este o metoda de stimulare a creativitatii tehnice de grup

,preluata din filozofia orientala si dezvoltata de psihologul american A. Osborn. Din punct

de vedere etimologic brainstorming inseamna furtuna in creier, asalt de idei

Grupul brainstorming este alcatuit din trei pana la doisprezece membri avand un optim structural de opt membri. Membrii grupului brainstorming sunt specialisti din diferite domenii de activitate, sunt antrenati in brainstorming, se cunosc si se simpatizeaza reciproc.

Activitatea grupului brainstorming se desfasoara in felul urmator: se da tema de cercetare cu doua saptamani inainte de intalnirea propriu-zisa, timp in care membrii grupului mediteaza asupra acestei teme, antrenand nivelul inconstient al psihicului. Intalnirea propriu-zisa are loc intr-un spatiu adecvat, placut, membrii grupului asezandu-se in semicerc.

PRINCIPIUL BRAINSTORMING-ULUI ESTE INTERZICEREA CRITICII

Nimeni nu are voie sa formuleze critici sau observatii in aceasta faza de desfasurare a brainstormingului deoarece critica este inhibitiva, blocand procesul de elaborare a ideilor.

Fiecare membru al grupului poate sa spuna tot ce-i vine in minte , cu privire la tema pusa in discutie, poate sa preia ideile colegilor, sa le dezvolte, valorificandu-le pana la capat.

In timpul unei sedinte brainstorming care dureaza 45 de minute pana la 1 ora se elaboreaza aproximativ 100 de idei. Aceasta etapa a brainstorming-ului are scopuri predominant cantitative, care constau in elaborarea unui numar cat mai mare de idei, solutii cu privire la tema pusa in discutie.

Daca numarul de membri ai grupului este mai mare se alege un observator care va avea rolul de a observa procesul de elaborare a ideilor si de a nota fiecare idee in dreptul autorului ei. De asemenea se poate alege un secretar care va inregistra intr-un fel sau altul ideile elaborate, uneori chiar filmand sedinta respectiva. Sedinta brainstorming este condusa de un psiholog, cu experienta in acest tip de activitate creativa.

La sfarsitul sedintei intervin specialistii in domeniul respectiv de cercetare care vor

selecta cele mai bune idei pentru a le pune in practica.

In procesul de invatamant brainstorming-ul are anumite particularitati : membrii grupului

nu sunt specialisti in diferite domenii de activitate, ci elevi, grupul poate avea si un numar mai mare de membri, cercetarea nu isi propune sa realizeze descoperiri propriu-zise ci redescoperiri. Brainstorming-ul stimuleaza imaginatia., gandirea divergent –euristica, comunicarea, dezvolta relatiile de colaborare, capacitatea de a lucra intr-o stare de relaxare, atitudinile de receptivitate, deschidere , fluiditate si flexibilitate.

Metoda de stimulare a creativitatii inrudita cu brainstorming-ul este sinectica. Aceasta

metoda prezinta anumite particularitati: a. grupul sinectica este mai mic decat grupul brainstorming (6membri), b. procedeele folosite sunt mai fanteziste de exemplu

cercetatorul se situeaza mintal in locul obiectului de cercetat si isi imagineaza cum s-ar

comporta acesta, c. se folosesc procedee ca transformarea familiarului in strain si a

strainului in familiar.

BIBLIOGRAFIE

  1. S. Breben, M. Fulga, E. Gongea, G. Ruiu – Metode interactive de grup, Editura Arves, Bucuresti, 2002
  2. M. Dulama – Modele, strategii si tehnici didactice activizante, Editura Clusium, Cluj – Napoca, 2002
  3. I. Jinga, I. Negret – Invatarea eficienta, Editura Editis, Bucuresti, 1994
  4. I.G. Rawlinson – Gandirea creativa si brainstorming, Editura Codecs, Bucuresti, 1998
  5. T. Vrajmas – Scoala si educatia pentru toti, Editura Miniped, Bucuresti, 2004




Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4275
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site