Metodica Învatarii principalelor elemente si procedee tehnice atletism

METODICA ÎNVATARII PRINCIPALELOR ELEMENTE SI PROCEDEE TEHNICE ATLETISM

1.BAZELE METODICE ALE ÎNVATARII ALERGARILOR PE TEREN PLAT

a)   Pasul alergator, lansat în tempo moderat ( pasul alergator de semifond si fond)

Metodica învatarii:

1.     mers obisnuit si mers cu pasul întins, din ce în ce mai rapid, urmat de trecere în alergare usoara: alternari de mers obisnuit si mers cu pasul întins, alergare usoara si odihna activa; 100m; 3x; în coloana câte doi;

2.     alergare pe linia marcata a culoarului, cu atentia îndreptata asupra asupra puneri talpilor paralel cu axa alergarii; 4x; 100m; în coloanî câte unul;

3.     alergari cu aterizari diferite: pe calcâi; pe toata talpa; pe pingea; 50 m; 5 linii x 6 elevi;

4.     alergari cu avântarea exagerata a gambelor înainte si înapoi, apoi a coapselor; 3 min; 5 linii x 6 elevi;

5.     alergari pe distante de  80, 100, 150 m, cu executarea unui numar minim de pasi ( se va evita alergarea sarita); 3 min; 6 grupe x 5 elevi; grupele pleaca una dupa alta la interval de 5 secunde;

în paralel cu lucrul pentru învatarea tehnicii alergarii pe plat si atunci când distantele de lucru depasesc 200m, se va tree la învatarea ritmului respirator .

6.     inspiratie si expiratie de durata egala, efectuate pe 2, 4, 6, 8 pasi de mers, apoi de alergare ( un pas inspiratie, un pas expiratie; doi pasi inspiratie, doi pasi expiratie etc.).

7.     inspiratie si expiratie pe durate inegale ( expiratia va fi todeauna mai lunga): un pas inspiratie si doi expiratie, sau un pas inspiratie si trei pasi expiratie etc., pâna la aflarea celui mai convenabil ritm respirator

Startul din picioare si lansarea de la start

se face direct pe baza demonstratiei si a repetarilor integrale, puse în legatura directa cu comenile starterului.

1.     stând departat cu piciorul drept înainte: pornire în alergare, prin aplecarea si pierderea echilibrului ; 10 – 15 executii; 5 linii x 6 elevi;

2.     din aceeasi pozitie: pornire în alergare la semnal; 10 – 15 executii; 5 linii x 6 elevi;

3.     start din picioare de la linia de plecare, pe grupe de 4 – 6 alergatori, în linie dreapta la comanda; 4x; 15 m;

4.     acelasi exercitiu efectuat în turnanta, câte unul si câte doi, apoi în grup; 3x; 80m.

Exercitii de alergare în grup:

1.     câte 2, apoi câte 3 sau 4 alergatori, deplasare „ pas în pas”; elevii sunt asezati prin flanc câte unul; 80m; 4x;

2.     alergare în pluton strâns, pe linie dreapta; 6 – 10 alergatori; 60 m; 3x;

3.     acelasi exercitiu, dar în turnanta ( 5 – 6 alergatori), încercand sa alerge cât mai aproepe  de bordura interioara a pistei; 150m; 2x;

4.     start la intrarea în turnanta si alergare în turnanta în vederea ocuparii unui loc cât mai favorabil pe turnnanta ( 4 – 6 alergatori); 150m; 3x;

5.     alergare în grup, pe linie dreapta, cu încercari de evadare din pluton; cel care „ evadeaza” este desemnat si, ca atare este cunoscut dinainte; 4 – 6 în grup; 100m; 4 – 6x;

6.     alergare în grup,  ( 6 – 9 alergatori), cu evadare din pluton la intrarea în turnanta, pe turnanta si la iesirea din turnanta; startul se va da în linie dreapta, cu circa 50 m înainte de intrarea în turnanta; 400m; 2x;

7.     alergare în pluton; un alergator ramâne în urma la 10 – 12m, apoi încearca sa reintre în pluton, prin accelerarea treptata a alergarii; grupe 6 – 8 alergatori; 300m; 2x;

1. Pasul alergator de accelerare

În cursul activitatii de învatare si perfectionare a acestui element, atentia alergatorilor va fi îndreptata asupra cresterii trptate a vitezei, pâna la atingerea vitezei normale a acesteia. La început se va evita atingerea vitezei maxime, pâna când alergarea nu mai prezinta greseli. Exercitiile se caracterizeaza prin marirea si micsorarea vitezei efectuate, mai lin sau mai brusc.

Metodica învatarii:

1.     alergare accelerata, în linie dreapta, la început pe 20 – 30 m, apoi pe 40 – 60 m. Viteza nu depaseste la început 80 – 90 % din posibilitatile maxime; mai târziu se poate ajunge la  95 – 100 % ; se executa individual dar si pe perechi, ori 4 – 6 elevi asezati în linie; cresterea vitezei se face lent; 4x;

2.     alergare accelerata în turnanta; distantele de lucru 40 – 60 m, individual apoi în perechi; se indica aplecarea trunchiului spre interiorul turnantei si actiunea mai ampla a bratului exterior; 2x;

3.     alergare în tempo variat; distanta de alergare 100 – 150m; se mareste si semicsoreaza viteza în tempouri si pe distante prestabilite; astfel, se executa 5 – 6 schimbari de viteza, ajungându-se si la 90 – 95 % din posibilitatile maxime ale executantilor; grupe de 6 – 8 elevi; 3x;

4.     starturi din picioare, în linie dreapta, pornindu-se la început cu viteza maxima; se lucreaza pe 20 – 30 m; oprirea din alergare se face pe distanta mai mare, lucrându-se individual, dar si pe grupe de 4 – 5 executanti, asezati în linie; 4x;

5.     acelasi exercitiu, ca mai sus, dar în turnanta, pe culoare; 4 – 5 executanti; 30 m; 2x;

6.     trecere în alergare accelerata din joc de glezne; frecventa în jocul de glezne creste treptat, pâna la maximum, apoi se trece în alergare accelerata, cu pasul din ce în ce mai lung; grupe de 6 – 8 alergatori; 30 – 40 m; 2x;

7.     accelerari bruste, efectuate din pozitii înalte, de pe loc, prin dezechilibrarea brusca înainte; pentru a evita caderea înainte, alergatorul este obligat sa execute o alergare cu pasi scurti si rapizi, apoi din ce tn ce mai lungi; grupe de 6 – 8 alergatori; 30 – 40 m; 2x;

2. Pasul alergator lansat de viteza

Descrierea tehnica:

contacul cu solul se va face exclusiv si permanent pe pingea;

pasul este ceva mai lung decât an alergarea în tempo moderat, fara o pendulare prea evidenta a gambei înainte, dar cu ridicarea ampla a calcâiului la spate;

pozitia trunchiului este dreapta, capul aflându-se ân prelungirea trunchiului, iar privirea îndreptata înspre linia de sosire;

miscarile bratelor sunt ritmice, acestea aflându-se îndoite din coate la unghi drept.

Metodica învatarii:

1.      alergare cu accelerare, în linie dreapta si cu atingerea vitezei maxime la sfârsitul accelerarii; 4x; 5 linii x 6 elevi, 30m;

2.      alergare accelerata, în linie dreapta pe 20 – 30m, atingerea vitezei maxime, urmata de o alergare libera, fara efort; se executa individual, apoi pe grupe mici în linie; 4x;

3.      exercitiul de mai sus este repetat în continuare, fara pauze; accelerare, alergare libera, accelerare; 30m; 3x; 5 linii x 6 elevi;

4.      alergare cu accelerare, pe 20  - 30m, în linie dreapta, cu atingerea vitezei indicate si mentinerea ei pe o distanta de 10 – 20m, urmata de încetinirea vitezei si oprirea alergarii; 3x; 5 linii x 6 elevi;

5.      exercitiile b, c, d, se vor executa si pe turnanta, în vederea însusirii particularitatilor tehnicii alergarii pe turnanta; 3x; grupe de 5 elevi;

6.      alergare cu executarea miscarii corecte a bratelor în ritmuri diferite; 40m; 3x; 5 linii x 6 elevi;

3. Startul de jos si lansarea de la start

Metodica învatarii:

1. start din picioare, greutatea corpului pe piciorul din fata, piciorul din spate sprijinit înapoi la o distanta mai mate de 2 talpi; plecarea se face liber si la comanda, pe grupe de 4 – 6 elevi, asezati în linie; 10m; 4x,
2. plecari din pozitia ghemuit, apropiata mult de pozitia startului de jos; plecari libere si la comanda; 10m; 4x;
3. luarea pozitiei corespunzatoare comenzii „ pe locuri”, apoi trecerea în pozitia corespunzatoare comanzii

„ gata”; se fac reluari si alternari ale celor doua pozitii, fara comanda si la comanda; se lucreaza la început pe grupe în linie, apoi individual pentru corectari; 3 min.;

4. starturi de jos la comanda, în linie dreapta, pe 5 – 10m, apoi pe 20 – 30m, cu atentia îndreptata si asupra

lansarii de la start; 4x; 5 linii x 6 elevi;

5. exercitiul de mai sus executat în turnanta; 2x; grupe de 4 – 6 elevi;
6. starturi de jos, pe sub o sfoara ori o bara, asezata transversal pe pista, la 6 -8m de la linia de plecare; 4x; 5 linii x 6 elevi;

SOSIREA:

7. alergare cu start lensat si cu trecerea libera peste linia de sosire; 4x; 5 linii x 6 elevi; 15 – 20m;
8. alergare cu pas lansat si cu aplecarea trunchiului peste linia de sosire, afectuata pe ultimul pas de alergare; se va continua alergarea în viteza, peste si dupa linia de sosire ( 5 -6m ).

2.ALERGARILE DE GARDURI

a) Exercitii efectuate pe loc, farar gard:

1.     luarea pozitiei de trecere a gardului, sezând ( la început în conditii usurate, apoi normal ); 2 min; 3 linii x 10 elevi;

2.     acelasi exercitiu, dar imitând lucrul cu bratele, ca în alergarea de garduri; 2 min; 3 linii x 10 elevi;

3.     atacul gardului la perete sau la un alt sprijin; 2 min; 2 linii x 15 elevi;

4.     exercitiu de tragere a remorcii, cu sprijin înainte; 2 min; 15 grupe x 2 elevi;

b). Exercitii efectuate în deplasare, fara gard:

1.     din mers, ducerea unui genunchi înainte – sus, apoi extensia gambei pe coapsa si aplecarea trunchiului pe coapsa, însotita de miscarea bratului opus piciorului de atac; 2 min; 5 linii x 6 elevi;

2.     din joc de glezne, ducerea unui genunchi sub axila; 2 min; 5 linii x 6 elevi;

3.     din joc de glezne, efectuarea atacului gardului; 2 min; 5 linii x 6 elevi;

c).  Trecerea succesiva a mai multor obstacole cu trei pasi:

1.     elevii asezati ghemuit, trecere libera apoi cu trei pasi; 2 min; 5 linii x 6 elevi;

2.     treceri peste brate tinute orizontal; 2 min; 6 linii x 5 elevi;

3.     treceri peste obstacole joase, din alergare cu genunchii sus; 2 min; 6 linii x 5 elevi;

4.     treceri peste garduri joase, cu trei pasi; 2 min; 6 linii x 5 elevi;

d).  Exersarea globala:

1.     treceri din mers peste garduri de 76,2 si 91,4 cm; 2 min; 6 linii x 5 elevi;

2.     cu ajutor înainte, cu accent pe trecerea piciorului deremorca, cu sprijinul mâinilor pe gard; 2 min; 6 linii x 5 elevi;

3.     treceri peste un gard, urmate de alergare accelerata; 2 min; 6 linii x 5 elevi;

4.     treceri peste un gard si mai multe, cu ritm de trei pasi; 2 min; 6 linii x 5 elevi;

e).  Studiul piciorului de atac si al aplecarii trunchiului:

1.     pe lânga gard, din mers, trecerea piciorului de atac peste gard; 3 min; 5 linii x 6 elevi;

2.     pe lânga gard, din alergare, trecerea piciorului de atac peste mai multa garduri, cu ritm de 5 si 3 pasi; 2 min.; 5 linii x 6 elevi;

3.     treceri globale peste un gard si mai multe, cu start din picioare ( concomitent se va face si studiul miscarii bratelor) ; 3 min; 5 linii x 6 elevi;

f).  Studiul trecerii piciorului de remorca:

1.     pe lânga gard, din mers, tragerea piciorului de remorca; 3 min; 5 linii x 6 elevi;

2.     acelasi exercitiu din alergare, cu ritm de 5 si 3 pasi între garduri; 3 min; 5 linii x 6 elevi;

3.     treceri globale peste un gard si mai multe, cu start din picioare ( concomitent se va face si studiul miscarii bratelor;  6 min; 5 linii x 6 elevi;

3.ALERGARILE DE STAFETA

Indicatii metodice:

se va alege si preda o singura tehnica, acea care se preteaza la posibilitatile celor instruiti;

pentru începatori se va preda tehnica sghimbului de accesi parte ( din mana stânga în mâna dreapta, batul odata preluat, este trecut imediat în mâna stânga);

predarea se va face printr-o miscare de jos în sus si dinainte – înapoi, primitorul aflându-se cu bratul întins înapoi, cu palma orientata în jos;

se recomanda o perioada de obisnuire cu batul de stafeta, prin mânuirea acestuia în diferite exercitii;

învatarea tehnicii sghimbului are loc în trei etape: de pe loc, din mers, din alergare cu viteze reduse la început, apoi din ce în ce mai rapide;

învatatea va fi astfel organizata, încât fiecare alergator va fi pe rând, primitor si aducator.

Metodica învatarii:

1.     alergare cu batul de schimb si trecerea lui dintr-o mâna în alta; 40m; 4x; 5 linii x 6 elevi;

2.     start de jos, cu batul de stafeta tinut în mâna stânga, fara si la comanda, în linie dreapta si apoi an turnanta;

3.     transmiterea batului de schimb de pe loc, la semnalul dat de aducator; batul este transmis cu mâna stânga în cea dreapta a primitorului, care-l va trece imediat în cea stânga; exercitiul se efectueaza cu elevii asezati în sir, batul fiind transmis de la coada sirului; 2 min.;5 siruri x 6 elevi;

4.     transmiterea batului de schimb din mers; exercitiul se desfasoara ca la ex. 1, dar sirul, ori perechile, se deplaseaza înainte; bratele imita miscarile efectuate într-o alergare de viteza; predarea se va face, de asemenea, la semnalul dat de aducator; 2 min.;5 siruri x 6 elevi;

5.     transmiterea batului de schimb din alergare, la început în tempo moderat, apoi din ce în ce mai repede; se va lucra în perechi constituite, partenerii alergând cu acceasi viteza, la un interval de 1 metru, în asa fel încât la semnal schimbul sase faca fara întârziere; 60m; 15 grupe x 2 elevi; 4x;

6.     transmiterea batului de schimb din alergare; între cei doi distanta va fi mai mare ( 10 m ), pentru predarea batului aducatorul va fi obligat sa accelereze viteza, pentru a se apropia de primitor; 60m; 15 grupe x 2 elevi; 4x;

7.     transmiterea batului în zona de schimb, la început ca în exercitiul 4, apoi marcata în mod regulamentar; 60m; 15 grupe x 2 elevi; 4x; se executa în linie dreapta, apoi în turnanta;

4.SARITURA ÎN LUNGIME

SUCCESIUNEA ÎNVATARII

a)     Exercitii pentru învatarea elanului:

1.     mers cu picioarele întinse; dupa desprindere, talpa se ridica usor, piciorul este dus înainte vu vârful ridicat, talpa este asezata elastic si plat pe sol începând cu baza decetelor; 2 min.; 3 linii x 10 elevi; 20m;

2.     alergare cu joc de glezne si trecere în alergare accelerata; 3x; distanta 20m; 6 linii x 5 elevi; ( fiecare linie alearga distanta si se întorc pe margine la pas);

3.     alergare cu joc de glezna si trecere în alergare acceletata; 4x; distanîa 15m; 6 linii x 5 elevi;

4.     alergare accelerata pe distantele de 20 – 30m; apoi pe 40 – 50m; 3x; 5 linii x 6 elevi;

5.     alergare accelerata pe 20 – 30m, atingând spre sfârsitul distantei viteza maxima; 2x, 5 linii x 6 elevi;

6.     pozitie de plecare în elancu picioarele pe acceasi linie, palmele sprijinite pe genunchi sau coborâte liber jos, genunchii usor îndoiti; pas cu piciorul de bataie si accelerare pe 15 – 20m, 3x; 5 linii x 6 elevi;

7.     plecari în elan cu marcarea celui de-al patrulea pas; 15 – 20m; 3x; 5 linii x 6 elevi;

8.     concurs cu punerea piciorului de bataie într-o zona marcata, fara dereglarea pasilor; 4x; 10 – 15m; 5 linii x 6 elevi;

9.     sarituri cu marcarea ultimilor pasi ai elanului; 4x; 10 – 15m distanta elan; în coloana câte unul;

10.  alergare usoara, cu asezarea piciorului de atac într-ozona de 40 – 70 cm., marcata ladistanta de 5 – 6m de prag; dupa care urmeaza alergare rapida ( piciorul de bataie, apoi cel de atac si desprindere).

b)     Exercitii pentru învatarea bataii:

1.     executarea desprinderii din mers, la fiecare al treilea pas; 2 min.; 3 linii x 10 elevi;

2.     acelasi exercitiu efectuat din alergare usoara; 60m; 15 grupe x 2 elevi; 4x;

3.     din mers, api din alergare, sarituri cu avântarea piciorului de atac la scara fixa, piciorul de bataie atârna liber în jos; 2 min.; 5 linii x 6 elevi;

4.     elan de 3 – 5 pasi: desprindere în “ pasul strengarului” cu atingerea unui obiect suspendat; 2 min.;coloana câte doi;

5.     cu elan de 3 – 5 pasi; apoi de 7 – 9 pasi desprinderi în pas saltat, cu efectuarea bataii la marginea gropii; 2 min.; coloana câte 2;

6.     elan de 3 – 5 pasi, apoi de 7 – 9 pasi desprinderi în pas sarit si aterizare pe piciorul de atac; 2 min.; coloana câte 2;

7.     accelerare pe distanta de 10 – 15 m, cu simularea desprinderii în finalul alergarii; 2 min.; coloana câte 4;

8.     saritura pe lada de gimnastica ( cu mai putine cutii); saltele suprapuse, cu elan de 4 – 6 – 8 pasi, cu aterizare pe piciorul de bataie; desprinderea se executa pe un prag fixat la aproximativ 1 – 3m de aparat ( în functie de gradul de pregatire al elevilor; 3 min.; coloana câte 1;

9.     acelasi exercitiu fata prag; 3 min.; coloana câte 1;

10.  sarituri pe saltele suprapuse, folosind un elan de 4 – 6- 8 pasi cu aterizare pe ambele picioare; 4 min.; coloana câte 1;

c)     Exercitii pentru învatarea zborului:

1.     din atârnat ( la lectiile desfasurate în sala – la bara, inele, paralele, iar la cele desfasurate în aer liber, de crengile copacilor sau ceva similar), se vor executa pasi de alergare; 2 min.; 2, 3, sau 4 în functie de conditii;

2.     executarea ampla a miscarilor de alergare în aer cu sprijin pe umerii a doi parteneri; 3 min.; coloana câte 3;

3.     acelasi exercitiu, cu ajutorul a doi colegi care alearga cu executantul, sprijinindu –l de coate; 2 min.; coloana câte 3;

4.     elan de 4 – 6 pasi, baztaie pe lada de gimnastica cu doua cutii si aterizare pe piciorul de desprindere; indicatii: piciorul de atac este puternic avântat înainte – sus, cel de desprindere ramâne întins înapoi, trunchiul drept; dupa ce piciorul de atac coboara, cel de bataie este dus înainte( îndoit din genunchi), continuând alergarea si aterizare la groapa de nisip; 4x; coloana câte 1;

5.     acelasi exercitiu fara lada; 4x; coloana câte 1;

6.     sarituri de pa un obstacol mai înalt, cu elan de 6 pasi; se urmareste prelungirea fazei de zbor; indicatii: piciorul de bataie sa fie rapid asezat, trunchiul drept, iar piciorul de desprindere an timpul zborului sa ramâna înapoia trunchiului ( ducerea piciorului de bataie prea repede în fata nu permite o extensie suficienta în aer ); 6x, coloana câte 1;

7.     sarituri de pe un obstacol, cu desprindere, executarea a doi pasi în aer si aterizare cu continuarea alergarii; se urmareste obisnuirea cu continuarea alergarii în timpul zborului; indicatii: de regula începatorii executa pasi în aer mai mult la nivelul gambelor; pentru a-i învata miscarea corecta  (din sold ), îi obligam sa continue alergarea; 6x, coloana câte 1;

8.     elan  6 – 8 pasi si sarituri cu efectuarea bataii pe un postament mai înalt si a pasilor în aer; se urmareste usurarea executiei miscarilor în ansamblul lor; indicatii: dupa desprindere ( care trebuie sa fie “ exploziva”), se accentueaza miscarea pasului, în special al doilea, deoarece acesta pregateste aterizarea; 6x; coloana câte 1;

9.     pentru învatarea zborului se mai poate folosi trambulina elastica; aceasta aproape ca dubleaza durata fazei de zbor, ceea ce permite saritorului sa execute pasi de “alergare” în aer; de asemenea, ea ajuta la obisnuirea cu mentinerea echilibrului; trambulina nutrebuie folosita prea des, deoarece dauneaza desprinderii;

d)     Exercitii pentru învatarea aterizarii:

- în general aceste exercitii vor urmarii sa-l obige pe saritor sa – si ridice cât mai mult picioarele în momentul aterizarii;

1.     saritui în lungime peste o banda elastica ( sfoara, banda elastica, baston de gimnastica ), asezate la o înaltime de aproximatv 20 cm, în zona de aterizare;saritorul este obligar sa – si ridice picioarele pentru a putea ateriza dincolo de banda elasica; indicatii: sa evite caderea pe spate, prin împingerea rapida a soldurilor si a trunchiului înainte; 4x; coloana câte 2;

2.     desprinderi cu piciorul de atac, aterizare pe o gramada de nisip; 4x;coloana câte 2;

3.     sarituri în lungime de pe loc, peste un anumit semn; se recomanda ca aceste exercitii sa se desfasoare si sub forma de concurs, pentru ai stimula pe elvi; 8x; coloana câte 2;

5.SARITURA ÎN ÎNALTIME PRIN ROSTOGOLIRE VENTRALA

Indicatii metodice:

• tehnica probei impune trecerea unui obstacol – stacheta si caderea de la o anumita înaltime pe o alta parte a corpului decât picioarele – aterizarea;
• atât existenta stachetei cât si particularitatile aterizarii pot produce o stare de inhibitie;
• prima grija a profesorului la învatarea sariturii prebuie sa fie aceea de a pregati cu atentie locul de antrenament si în special suptafata de aterizare;
• înainte de a se trece la lucrul practic, se recomanda ca elevii sa fie pusi în tema cu tehnica procedeului, cu ajutorul diferitelor fotografii, chinograme, explicatii verbale si în special demonstratii practice.

a)     Exercitii pentru învatarea bataii:

1. stând pe piciorul de atac îndoit: picorul de bataie se duce înainte si concomitent, bratele înapoi; se urmareste punerea activa a piciorului de bataie pe sol si avântarea bazinului înainte, greutatea corpului fiind trecuta pe piciorul de bataie care se îndoaie, amortizând miscarea ; bratele ramân înapoi, iar piciorul de atac nu se desprinde de pa sol; 6 -8 repetari; 3 linii x 10 elevi;
2. stând: pendularea piciorului de atac înainte – sus, cât se poate de întins, fara însa a se lasa corpul pe spate;6 -8 repetari; 3 linii x 10 elevi;
3. acelasi exercitiu ca la 1; dar cu pendularea piciorului de atac si desprindere de pe sol; bratele se avânta înainte – sus; se executa serii de 8 – 10 repetari; 5 linii x 6 elevi;
4. exercitiile 2 si 3 se pot efectua dupa aceea cu 1 – 3 pasi de elan; trebuie s a se urmareasca sincronizarea perfecta între actiunea piciorului de bataie, a celui de atac si a bratelor; la aceste exercitii aterizarea se face pe piciorul de bataie; 3 min.; 5 linii x 6 elevi;
5. elan de 3 – 5 pasi, perpendicular pe stacheta, cu executia bataii; piciorul de atac este coborât activ, dupa ce a trecut dincolo de stacheta, iar cel de bataie, îndoit din articulatia genunchiului; 3 min.; coloana câte 1;
6. acelasi exercitiu ca la 5, executat fara trecere peste stacheta si fara elen; el se poate executa din mers; 3 min; în coloana câte 3;
7. acelasi exercitiu, cu sarituri succesive peste 6 – 10 garduri; înaltimea gardului va fi stabilita în functie de vârsta, sexul si pregatirea elevilor; se urmareste executia corecta a miscîrii; 4 min.; coloana câte 1;

b)     Exercitii pentru învâtarea atacului:

1. sprijin la spalier cu un brat; balansarea înainte a piciorului de atac; 1 min.; 6 linii x 5 elevi;
2. acelasi exercitiu cu partener, executantii stând lateral fata în fata, sprijinindu –se cu mâinile unul pe umarul celuilalt; 2 min.; 15 grupe x 2 elevi;
3. stând în fata spelierului, cu piciorul de atac înapoi sprijinit pe vârf: avântarea si asezarea acestuia pe spalier, cât mai sursdeasupra capului; 2 min.; 6 linii x 5 elevi;
4. acelasi exercitiu cu o usoara desprindere; se poate executa si cu 1 – 3 pasi de elan; 3 min.; 6 linii x 5 elevi;
5. elan de 1 – 2 – 5 pasi: desprindere cu executarea atacului ( piciorul de atac va fi dus întins din genunchi si cu vârful piciorului tras înapoi); se urmareste atingerea unui obiect suspendat, cu piciorul de atac; înaltimea la care va fi suspendat obiectul trebuie sa fie în asa fel aleasa încât sa-l solicite la maximum pe saritor; 3 min.; 6 linii x 5 elevi;
6. la exercitiile de mai sus se lucreaza si cu bratele, în sensul ca ele sunt duse puternic în sus, odata cu avântarea piciorului de atac si cu impulsia celui de bataie; 3 min.; 6 linii x 5 elevi;
7. din pozitia stând, pas cu piciorul de bataie pe un semn marcat pe sol, bataie, desprindere si întoarcere 180 grade, atarizare pe piciorul de atac, pe acelasi semn, respectiv evitarea miscarii de translatie; 3 min.; 6 linii x 5 elevi,

c)     Exercitii pentru învâtarea trecerii peste stacheta:

1.     elan de un pas, sarituri peste stacheta cu întoarcere de 90 grade si aterizare pe piciorul de atac; înaltimea stachetei va fi de 50 – 70 cm; 3 min.; coloana câte 1;

2.     acelasi exercitiu cu elan de 3 pasi; 3 min.; coloana câte 1;

3.     idem cu întoarcere de 145 grade; acest exercitiu se poate executa cu un elan de 3 -5 pasi; 3 min.; coloana câte 1;

4.     executarea miscarii de învaluire a stachetei din pozitia sprijin culcat; 4 min.; coloana câte 1;

5.     elan de 1 – 3 pasi si saritura peste stacheta cu ajutorul partenerului la executarea învaluirii; 4 min.; coloana câte 1;

6.     sprijin cu bratele pe lada de gimnastica: imitarea miscarii de evitare a stachetei cu piciorul de bataie; 4 min.; coloana câte 1;

7.     cu elan de 3 – 5 pasi, sarituri la stacheta oblica, fixata pe suportii stâlpilor, aterizare ân groapa de nisip, sau pe o suprafata moale mai joasa; stacheta se fixeaza la înaltimi usor accesibile; 4 min.; coloana câte 1;

8.     cu elan de 5 pasi, sarituri în conditii de concurs; 6 min.; coloana câte 1;

6.SARITURA ÎN ÎNALTIME CU RASTURNARE DORSALA

Succesiunea învatarii:

a)     elanul si bataia cu rotatie în jurul axei longitudinale;

b)     aterizarea si trecerea stachetei prin rasturnare în jurul axului transversal;

c)     elaborarea formei globale;

d)     perfectionarea tehnicii;

a)     Exercitii pentru învatarea elanului si a bataii:

1.     succesiune de pati saltati, consecutiv numai pe piciorul de bataie, avântarea cu piciorul de atac în diagonala spre cel de bataie si cu ambele brate; 20 m: 4x; 5 linii x 6 elevi;

2.     de pe loc, avântarea piciorului de atac în diagonala si cu ambele brate, pivotare 90 grade spre piciorul de impulsie; 10x; 5 linii x 6 elevi;

3.     acelasi exercitiu, dar cu desprindere si aterizare în acelatâsi punct de pe loc, apoi cu elan de un pas, cu proiectarea în fata a bazinului si asezarea rapida pe sol a piciorului de impulsie; 10x; 5 linii x 6 elevi;

4.     din alergare pe un cerc cu raza de 10 – 15m, bataie si desprindere, întoarcere cu 90 grade spre piciorul de impulsie, aterizare pe locul desprinderii; sensul alergarii spre partea piciorului de „bataie”; la început bataia se face la semnal, apoi dupa 3 – 5- 7 pasi de alergare; 3 min.; 3 cercuri x 10 elevi;

5.     acelasi exercitiu, dar alergarea se face pe un traseu în forma de 8, bataia facându-se pe vârful buclei, unde sensul alergarii este cel necesar ( stânga sau dreapta , dupa caz); 3 min.; 2 grupe x 15 elevi;

6.     cu elan de 3 – 5 pasi, pe un traseu curb cu raza de 8 – 10m, bataie, întoarcere, cu 90 grade, aterizare pe locul desprinderii, liber si în fata stachetei; 4 min.; în coloana câte 1;

7.     cu elan de 3 – 5 pasi rectiliniar, urmat de înca 3 – 5 pasi efectuati pe un traseu curb, aceeasi raza, bataie, întoarcere cu 90 grade, aterizare pe locul desprinderii, liber si în fata stachetei; 4 min.; în coloana câte 1;

b)     Exercitii pentru învatarea aterizarii si trecerii stachetei:

1.     din pozitia stând, cu spatele la locul de aterizare ( saltea ), desprindere de pe ambele picioare spre în sus si înapoi, aterizare pe spate, regiunea toracala, cu corpul în echer; 4 min; în coloana câte 1;

2.     acelasi exercitiu se poate efectua de pe banca de gimnastica; de pe 1, 2, 3 cutii de la lada de gimnastica; de pe o trambulina elastica; 4 min; în coloana câte 1;

3.     din stând, avântarea cu ambele brate si desprindere de pe ambele picioare, cu trecere în extensie pronuntata la nivel lombar si coxo- femural; 3 min; în coloana câte 1;

4.     din stând cu spatele, avântare cu ambele brate, desprindere pe ambele picioate, aterizare pe saltea, pe spate, cu gambele flexate si atârnând la marginea saltelei; 4 min; în coloana câte 1;

5.     acelasi exercitiu, pe saltele supraânaltate si cu desprindere de pe lada de gimnastica si apoi de pe trambulina elastica; 3 min; în coloana câte 1;

6.     acelasi exercitiu ca la 5, dar aterizarea se face pe o saltea speciala, sub forma de plan înclinat ( prefigureaza coborârea trunchiului dupa trecerea stachetei); 3 min; în coloana câte 1;

7.     saritura „ flop”, de pe ambele picioare, cu bataie, progresiv pe banca, lada si trambulina elastica, peste stacheta; 3 min; în coloana câte 1;

8.     acelasi exercitiu, cu accent pe extinderea gambelor pe coapse, evitarea stachetei si trecere în pozitia L; 3 min; în coloana câte 1;

c)     Exercitii pentru învatarea formei globale:

1.     saritura în însltime cu „ pasire”, cu elan de „ flop”; 3 min; în coloana câte 1;

2.     cu  3 – 5 pasi ( „ curba de impulsie”) si 5 pasi accelerare în linie dreapta; 3 min; în coloana câte 1;

3.     cu  3 – 5 pasi ( „ curba de impulsie”), saritura cu aterizare pe spate, cu gambele flexate;

3 min; în coloana câte 1;

4.     cu elan de 3 – 5 pasi ( curba de impulsie), saritura cu rasturnare dorsala la înaltimi mai accesibile si, progresiv, la înaltimi mai mari, care stimuleaza lucrul corect deasupra stachetei; se va urmarii si lucrul corect al bratului, opus piciorului de bataie si al capului; 3 min; în coloana câte 1;

5.     acelasi exercitiu, dar elanul va fi complet, respectiv 5 + 3 – 5 ( 5 pasi fata de accelerare în linie dreapta - 3 – 5 pasi curba de impulsie); 3 min; în coloana câte 1;

6.     introducerea pasilor preliminari si stabilirea, în raport cu calitatile de viteza ale elevului, a variantelor optime privind numarul pasilor ( 3 sau 5 ), curbei de impulsie, ca si a celor din faza de accelerare; 3 min; în coloana câte 1;

7.     trecerea stachetei , în conditii de elan mic si în conditii de elan de concurs;

5 min; în coloana câte 1;