Matricea de specificatie si rolul sau in proiectarea instrumentelor de evaluare

Matricea (tabelul) de specificatii este prezentata in literatura pedagogica in stransa conexiune cu filosofia evaluarii prin raportare la obiective (engl. objective-based evaluation), consituind o veritabila punte de legatura intre obiective, continuturi si evaluare, in calitate de componente ale curriculumului (Mason si Bramble, 1997; Gall, Gall si Borg, 2007). Demersul de elaborare a matricei de specificatii constituie una dintre etapele proiectarii testului docimologic, care urmeaza celei in care se stabileste tipul de test vizat (vezi si Unitatea tematica 4 in care esre prezentata proiectarea testului docimologic).

Fara a intra in detalii inutile, prezentam succint linia de reflectie care a condus la ideea necesitatii elaborarii matricei de specificatie, inainte de proiectarea itemilor. Demersul isi are orginea in asa numita abordare Tyler-Bloom (Mason si Bramble, 1997; Gall, Gall si Borg, 2007) a curriculumului care presupune selectia si organizarea continuturilor in acord cu un set de obiective de nivel general, care sa orienteze activitatea conceptorilor de planuri de invatamant, programe scolare, manuale alternative etc. si care sa fie reflectate in metodele si instrumentele de evaluare. Obiectivele de nivel general care orienteaza activitatea de selectie si organizare a continuturilor nu pot constitui repere directe de masurare a performantelor elevilor, de unde si necesitatea exprimarii acestora in termeni de comportamente observabile si masurabile (vezi contributia lui B. Bloom in aceasta directie). Mare parte din evaluarea tinerilor americani se realizeaza si in prezent dupa aceste principii, respectand metodologia dezvoltata sub coordonarea lui R. Tyler in anii 1960 (The National Assessment of Educational Progress). Analistii proceselor de evaluare din statele americane apreciaza ca acesta directie in proiectarea probelor de evaluare a atins cote fara precedent odata cu actul legislativ adoptat in 2002 care orienteaza invatamantul anerican - Nici un copil neglijat (No Child Left Behind Act).

Nu sugeram ca modelul de proiectare a probelor de evaluare a fost preluat necritic in contextul regandirii evaluarilor si examenelor nationale, ci incercam sa argumentam in maniera credibila valorificarea acestei pozitii in spatiul romanesc, avand in vedere centrarea Curricululum-ului National romanesc pe obiective. Dincolo de argumentele solide care pot fundamenta utilizarea matricei de specificatii in proiectarea testelor docimologice, ca element derivat din contributiile lui R. Tyler si B. Bloom la calrificarea relatiilor dintre componentele curriculumului, nu putem ignora inconsistenta prezentarii sale in lucrarile romanesti de teoria evaluarii. Utilizarea lor poate fi subminata de senzatia (inclusiv a specialistilor din domeniu care nu abordeaza evaluarea, ca domeniu pedagogic, in perspectiva curriculara) ca matricea de specificatii este o "inovatie" a SNEE, prin care se "argumenteaza" structura actuala a evaluarilor si a examenelor nationale. Mai mult, chiar prezentarea matricei de specificatii in ghidurile SNEE (vezi Stoica, coord., 2001) este rupta de contextul in care a fost propusa, de unde si perceptia eronata ca ea constituie doar un articificiu necesar pentru a justifica o maniera sau alta de a evalua.

Matricea de specificatii consta intr-un tabel cu doua intrari care serveste la proiectarea si organizarea itemilor dintr-un test docimologic, in care sunt precizate, pe de o parte, continuturile care vor fi vizate, si, pe de alta parte, nivelele taxonomice la care se plaseaza obiectivele de evaluare (Mason si Bramble, 1997; Schreerens, Glas si Thomas, 2003; Gall, Gall si Borg, 2007; Stoica, 2001). Cateva precizari se impun in legatura cu obiectivele de evaluare, insuficient discutate in literatura pedagogica romaneasca. Ele nu se suprapun perfect peste obiectivele cadru si de referinta; in fond curriculum recomandat, curriculum predat si curriculum evaluat nu se suprapun perfect! Desi practicienii pot considera mentionarea acestora un artificiu inutil, ea este cruciala in proiectarea unor teste docimologice (mai ales a celor sumative) de calitate, in conditiile in care se opereaza decupaje in obiectivele si continuturile avute in vedere.

Liniile matricei de specificatii includ elementele de continut vizate, iar coloanele se refera la nivelele taxonomice le care vor fi masurate performantele elevilor in raport cu aceste continuturi. Cea mai utilizata taxonomie pentru domeniul cognitiv este cea a lui B. S. Bloom, insa exista suficiente alternative prezentate detaliat, inclusiv cu exemple in lucrari traduse in limba romana (vezi lucrarile lui V. si G. De Landsheere, 1979, Definirea obiectivelor educatiei, EDP, Bucuresti si Ausubel, D., Robinson, Fl., 1981, Invatarea in scoala. O introducere in psihologia pedagogica, E.D.P., Bucuresti). Unii pedagogi recomanda utilizarea combinata a taxonomiilor, pentru a pune in evidenta o gama larga de capacitati, abilitati ale elevului prin aceeasi proba de evaluare (Stoica, 2001; Schreerens, Gals si Thomas, 2003).

Celule tabelui, aflate la intersectia dintre elementele de continut si nivelele taxonomice pentru nivelul cognitiv cuprind procentele de itemi (din totalul itemilor consacrati intregului test) ce vor fi folositi in proiectatea testului. Daca testul va include 20 itemi; inseamna ca 5% din total (identificati-l in tabel), adica 2 itemi, vor fi alocati celulei care vizeaza terminologia de recunoscut sau de redat din memorie (celula rezultata din intersectarea continuturilor constand din terminologie, cu nivelul taxonomic achizitia informatiei); 30%, adica 12 itemi, pentru celula vizand rezolvarea de probleme, la nivelul taxonomic analiza (rezultata din intretaierea randului continuturilor constand din probleme cu coloana reprezentand analiza) etc.

Pentru a usura activitatea de elaborare a matricei de specificatii se poate opta pentru trecerea in fiecare celula a numarului de itemi care vor fi proiectati (in exemplul de mai sus, numarul de itemi este notat in paranteza). Atat procentele, cat si numerele de insumeaza pe verticala si pe orizontala.

In functie de scopul si tipul testului care trebuie proiectat, se poate elabora o matrice de specificatii generala sau detaliata (Stoica, 2001).

Matricea de specificatii generala este utila in proiectarea testelor sumative care vizeaza continuturi largi si obiective cu nivele de complexitate ridicate. Ele specifica unitati mari de continut si nivele taxonomice generale.

Exemplu

Pentru exemplificare, vom incerca sa reconstituim (cu riscul de a gresi) matricea de specificatii a testului de Limba si literatura romana, care a constituit teza cu subiect unic la aceasta disciplina in semestrul I al anului scolar 2007-2008. Acest exercitiu este orientat de detaliile privind matricea de specificatii, asa cum au fost ele prezentate de catre Centrul National pentru Curriculum si Evaluare din Invatamantul Preuniversitar.

Precizam ca numarul total al itemilor inclusi in test este 10, iar matricea de mai jos include numarul de itemi corespunzator.

Iata si detaliile privind matricea de specificatie furnizate de Centrul National pentru Curriculum si Evaluare din Invatamantul Preuniversitar, precum si subiectele pentru teza cu subiect unic la Limba si literatura romana.

Matricea de specificatii detaliata este recomandata in cazul testelor sumative care vizeaza continuturi mai restranse (evaluare la finalul unei unitati de invatare, la finalul unui semestru etc.) si chiar in cazul testelor formative (care pot viza continutul unei singure lectii si, in mod evident, nu pot tinti decat anumite nivele taxonomice). Ea poate detalia fie continuturile care vor fi acoperite prin test, fie nivelele taxonomice, fie pot include informatii amanuntite despre ambele dimensiuni.

Exemplu

Matrice de specificatii pentru un test de evaluare la unitatea de invatare Adunarea si scaderea numerelor naturale, in care sunt detaliate nivelele taxonomice