Probleme teoretice si practice ale curricumului. Reforma curricumului in invatamantul romanesc

Probleme teoretice si practice ale curricumului. Reforma curricumului in invatamantul romanesc

1.Analiza conceptelor ,curriculum,arie curriculara ,cultura generala ,continut la invatamantului ,situatia de invatare.

Etimologie:curriculum (lat. Curriculum)-alergare ,trecere prin

Conceptul de curriculum

traditional:ceea ce invata in  scoala(continuturile,cunostintele). Documentele care arata ceea ce si cat se invata in scoala.

actualmente:-ansamblul experintelor de invatare pe care scoala le ofera elevului spre a-l asista si descoperirea si actualizarea eficienta a propriilor disponsibilitati;

-ansamblul demersurilor de planificare ,de elaborare ,de management,de evaluare ,de revizuire;

-ansamblul actelor reglatoare , normative care consemneaza elemente "ciclului curricular"(plan de invatamant,programe).

Aria curriculara este o componenta a planului-cadru de invatamant,care cuprinde discipline cu obiective comune.Ariile curriculare sunt in numar de 7:limba si comunicare,matematica si stiinte ,an si societate,arte ,sport,tehnologii,consiliere si orientare .La aceste arii curriculare se adauga trei tipuri de optional ,ce ofera noi perspective dezvoltarii aptitudinilor creative :optionalul la nivelu disciplinei ,care include activitati,modele,proiecte ,neincluse in programa scolara ;optionalul la nivelul ariei curriculare ,ce consta in alegerea unei teme ,care cuprinde cel putin doua discipline dintr-o arie curriculara ;optionalul la nivelul mai multor arii curriculare.

Cultura generala cuprinde cunostiintele fundamentale selectionate din tot ceea ce acreat mai valoros omenirea ,o sinteza armonioasa a valorilor materiale si spirituale care conduc individul spre o integrare reusita in viata socio-culturala si in lumea din ce in ce mai dinamica a muncii.

Cultura generala presupune cinci alfabetizari:

-alfabetizarea clasica(scris-citit);alfabetizarea in domeniul capacitatilor umane(observare,comunicare,creativitate,etc);

-alfabetizare computeriala(in limbaj informatic);

-alfabetizarea axiologica (in domeniul valorilor);

-alfabetizarea estetica(insusirea limbajului ca o supapa)

Continut al invatamantului este ansamblul de valori stiintifice ,tehnice ,tehnologice si umaniste ,de capacitati ,deprinderi,abilitati si competente transpuse didactic in functie de logica stiintei contemporane :idealul si obiectivele educationale ,particularitatile psihologice ale elevilor.

Situati de invatare consta intr-un ansamblu de lectii si alte activitati didactice care ,integerate in siteme ,alcatuiesc un program de instuire desfasurat in mediul scolar prin procesul de predare-invatare-evaluare.

2.Relatia obiective-continuturi-metode de predare-invatare-evaluare

Aceasta relatie exprima algoritmul ce trebiue urmat in elaborarea proiectarii didactice:

-se stabilesc la inceput obiectivele cadru(generale),apoi cele de referinta si operationale,precizandu-se activitatile de invatare;

-urmeaza analiza resurselor umane(clasa de elevi) , tinand seama de nivelul de inteligenta al elevilor , de motivatia invatari si de aptitudinilor lor.Se vor avea in vedere golurile din cunostinte ,nivelul de cunostinta al elevilor,deprinderile si modul de invatare.

-continuturile procesului de predare-invatare se stabilesc in functie de obiective , de resuresele umane si de materiale existente;

-strategiile didactice si metodele de predare-invatare-evaluare se stabilesc in raport de obiectivele educationale si de continuturi;

-in functie de obiective, continuturi si strategii se precizeaza formele de organizare a activitatilor didactice ,adica tipurile de lectii si alte activitati educationale;

-toate acestea se realizeaza de catre profesori prin comportamentul sau didactic .

3.Factori determinanti si resursele generatoare in elaborare curricumului

Dintre acesti factori enumeram:

-progresul din domeniul stiintei ,al tehnici si al tehnologiilor de varf(electrice ,electrotehnice,chimice,spatiale,informationale ,etc.);

-progresul din domeniul umanistic (filosofie,istorie,stiinte politce,pedagiogie etc.)

-impactul informatizarii societatii contemporane asupra profesiunilor ;

-mobilitatea profesiunilor si a pietei munci;

-rezultatele cercetarii stiintifice si pedagogice ;

-generalizarea/globalizarea economiei de piata ;

-interdependentele culturale dintre state ;

-accesul spre cultura unor mase tot mai largi si mai ales tineretului;

-necesitatea protectiei mediului inconjurator;

-cerintele economiei de piata privind calificarea in profiluri largi (policalificarea);

-crestera continutului intelectual al muncii;

-adaptarea continuturilor invatamantului la cerintele social-economice stiintifice,tehnice si tehnologice .

-necesitatea dezvoltarii inteligentei si creativitatii pentru progresul social-economic si tehnico-stiintific.

4.Tipuri de curriculum:care curriculum(de baza,trunchi comun ,curriculum la dispozitia scolii ;obligatoriu-optional;formal-nonformal,national-local

Din perspectiva istorica, Faunce si Bossing au aratat ca, in ceea ce priveste conceptul de trunchi comun ,acesta a aparut ca raspuns la necesitatea unei educatii generale,corespunzatoare.

Harvill considera ca termenul isi are originea in lucrarile"Comitetului celor 10"(S.U.A,1821).

Pe termen lung ,remarca Tyler ,trei miscari sunt responsabile pentru dezvoltarea si extindera termenului de care-curriculum:accentuarea complexitatii vietii americane care cerea scolii sa formeze noi competente ,valorificarea rezultatelor in educatia de masa si realizarea de noi cercetari in problematica invatarii.

Anderson priveste aparitia termenului ca o ,manifestare de revolta impotriva compartimentarii excesive la obiectivelor de studiu si impotriva achizitionarii de informatii ca obiectiv principal al scolii secundare .

Trunchiul comun curriculum de baza circumscrie acel ansamblu de cunostinte fundamentale, capacitatii ,competente,modele,atitudinale si comportamentale necesare pregatirii tuturor indivizilor.

Trunchiul comun este general obligatoriu si aigura egalitatea sanselor pentru toti elevi;va constituii unicul sistem de referinta pentru toate tipurile de evaluare si de examinare la nivel national ;ofera posibilitatea scolii de a asigura elevilor si parcursuri diferentiate.

Curricumul national este format, incepand cu naul scolar 1998-1999,din doua segmente:

-curriculum la decizia scolii constituie o schimbare majora a politici educationale romanesti.In completarea trunchiului comun ,scoala poate opta pentru una din urmatorele variante:

a)Curriculum nucleu aprofundat "presupune parcurgerea segmentului obligatoriu din programa disciplinei(nemarcat prin axterisc),prin divesrsificarea activitatilor de invatare pana la acoperirea numarului maxim de ore din plaja orara a diciplinei respective".Acesta varianta poate fi alesa pentru elevi care intampina anumite dificultati in insusirea elementelor din trunchiul comun.

b)Curriculum extins -presupune parcurgerea si a elementelor neobligatorii din programa(marcate prin axterisc).In acest caz elevi manifesta interes pentru anumite discipline si se valorifica orele acordate in afara trunchiului comun.

c)Curriculum elaborat in scoala implica disciplinele optionale din lista sugerata de M.E.C sau propuse chiar de institutia scolara.Aceste discipline se pot proiecta intr-un cadru monodisciplinar la niveleul ariei curriculare sau la niveleu mai multor arii.
Curriculum obligatoriu este planul-cadrul cuprinzand:

-un curriculum de discipline obligatorii(75%-80%);

-un curriculum cu discipline optionale(20%-25%), la decizia scolii.

Curriculum formal (oficial)este elaborat de M.E.C. si institutiile de invatamant si concretizat in curriculum-ul national si in planul-cadru.

Curriculum-ul nonformal cuprinde activitatii educationale extrascolare ,spre exemplu pentru vizite si excursii.

Curriculum national reglementeaza leaborarea tuturor nivelurilor sistemului curricular dupa urnmatoarele principii:

-descongestionarea si flexibilitatea programului scolar;

-cresterea eficientei invatamantului prin folosirea tuturo resurselor materile si umane stimuland motivatia elevilor pentru invatare;

-compatibilizarea invatamantului romanesc cu cel din Europa de vest .

Curriculum nationale este alcatuit din:

-planuri-cadru de invatamant;

-programe scolare;

-metodologii si ghiduri de implementare;

-manuale alternative;

-materiale suport(ghiduri ,portofolii,culegeri,etc.).

5.Orientari si practici noi in organizarea curricumului:interdisciplinalitatea,organizarea modulara,organizarea de tip integrat,curriculum diferentiat si personalizat

In organizare curricumului invatamantului sunt cunsocute mai multe practici ,fiecare avand anumite avantaje ,dar si limite.

1.Interdisciplinalitatea ,principiul si modalitatea de restructurare a continuturilor invatamantului.

Conceptul de interdiciplinalitate a fost definit din dubla perspective:

-epistenologica , prin intersectia teoretico-metodologica a disciplinelor in procesul de cercetare;

-pragmatica,fie ca engineering ,fie ca aplicare a solutiilor elaborate prin valorificarea mai multor stiinte.

Interdisciplinitatea reprezinta o modaliate de organizare a continuturilor invatarii ,cu implicatia asupra intrefii strategii de proiectare a curricumului care ofera o imagine unitara asupra fenomenelor si proceselor studiate in cadrul diferitelor discipline de invatamant si care faciliteaza contextualizarea si aplicarea cunostintelor scolare ,in diferite situati de invatare.

Conceptul de interdiscipinalitate poate fi inteles mai bine prin comparatie cu alte concepte corelative:monodisciplinalitatea,multidisciplinalitatea,pluridisciplinalitatea ,transdisciplinalitatea .

Monodisciplinalitatea-forma traditional de organizare a continuturilor invatarii pe discipline predate relativ independent unele de altele.

O asemenea organizare centreaza activitatea profesorului mai mult pe disciplina ce o preda si mai putin pe activitatea si dezvoltarea intelectuala a elevului.

Multidisciplinalitatea reprezinta o forma mai putin dezvoltata transferurilor disciplinare ,care realizeaza de cele mai multe ori juxtapunera anumitor cunostinte din mai multe domenii,in scopul reliefarii aspectelor comune ale acestora.Este o forma frecventa de supraincarcare a programelor si manualelor scolare si de patrundere a redundantelor.

Pluridisciplinalitatea presupune organizarea continutului in jurul unor probleme cum ar if enrgia ,locuinta,alimentatia pentru rezolvarea carora se folosesc cunostinte de fizica ,chimie,biologie,deci mai multe discipline.

Transdisciplinalitatea este descrisa ca o forma de intrepatrundere a mai multor discipline si de coordonare a cercetarilor,astfel incat sa poata conduce ,in timp,prin specializare ,la aparitia unui nou areal de cunoastere.

Modalitati de organizare interdisciplinara a continuturilor se delimiteaza dupa criteriul naturii transferurilor operate intre discipline:

-interdisciplinalitatea unor domenii invecinate (ex.: psihologia si pedagogia;biologia si chimia);

-interdisciplinalitatea problemelor abordate;

-transferul de metode sau de strategii de cunoastere sau de investigatie stiintifica ;

-transferul de concepte;

Conditii ale aplicarii interdisciplinalitatii in invatamant:

-In vederea aplicarii dimensiunilor interdisciplinare ,trebuie modificate actulalele planuri si programe de invatamant,concepute pe strategii interdisciplinare.

-Imterdisciplinalitatea trwbiue asociata cu alte strategii inovatoare de organizare a continuturilor,cum ar fi modulizarea sau informatizarea.

-Formarea initiala si continua a cadrelor didactice ,pentru aplicarea dimensiunilor interdisciplinare sistematice.

2)Organizarea modulara a cunostiintelor vizeaza pregatirea elevilor si integrarea lor socioprofesionala.

Modulele pot fi organizate si corelate dupa criterii stiintifice si psihopedagogige.

Se pot organiza module de perfectionare in scopul pregatirii unor elevii,pentru elevii ramasi in urma la invatatura ,modele de instruire,s.a.m.d.

Un modul didactic este de fapt un program complex de instruire ,organizat ierarhic si care cuprinde :obiective didactice,sistem de informatii,probleme ,exercitii,aplicatii practice ,mijloace de invatamant,seturi de teste de evaluare ,fise de lucru,s.a.m.d

Structura modulului didactic:

1)Intrarea in modul denumirea modului ,domeniul din care face parte,obiectivele generale ale domeniului ,tipul de modul,temele ce vor fi parcurse ,cunsotiintele anterioare necesare,pretextul pentru evaluarea cunostintelor anterioare.

2)Continutul modulului:obietivele generale ale modului,submodele(teme,situatii de invatare,(lectii,activitati de laborator,ateliere,etc),obiective operationale ale situatiilor de invatare ,materiale bibliografice si didactice ,tehnici audio-video,calculatoare,benzi magnetice ,etc;sinteza cunestiintelor;teste de evaluare ,centrate pe obiectivele operationale pentru intrarea intr-un nou submodul;aplicatii practice.

3)Finalizarea modulului:sinteza generala de cunostinte ;teste de evaluare centrate pentru obiectivele generale ale modulului,ameliorari,recuperari,recomandaript modulul urmator.

4)Organizarea de tip integrat-vizeaza realizarea unui curriculum centrat pe rolurile si trbuintele celor care invata ,pe capacitatile si ritmurile lor de munca.Ea se realizeaza vertical ,vizand formarea unui ideal de om si orizontal ,vizand diferite achizitii:cognitive,afective,etc.

Intr-un asemenea curriculum predarea integrata se poate realiza in jurul unei discipline de sinteza(cum e informatia );in furul unor teme sau avtivitatii fundamentale cum sunt :energia,locuinta,etc,sau in cadrul unor capitole si lectii tratate interdisciplinar,cuprinzand concepltele stiintifice de baza,metodele de cercetare ,deschiderii spre probleme practice si socilale.

In viziunea curriculara,predarea integrata trebuie abordata nu numai la nivelul organizarii continuturilor,ci si la cel al transmiterii si asimilarii lor.Pentru acest din urma sapect ,se se cer proicetate cadre de interferenta inter curriculum scolar si cel extrascolar (nonformal)sau ,altfel spus,se impune construirea unui parteneriat scoala-comunitate.

5)Curriculum diferentiat si personalizat

Acesta modalitate de organizare a continutului vizeaza adaptarea procesului instructiv-educativ la posibiliatile aptitudinale la niveleul intereselor cognitive ,la ritmul si stilul de invatare ale elevului.In termeni de politica educationala ,strategia diferentierii curriculare se exprima prin trecerea de la "o scoala pentru toti"la "o scoala pentru fiecare".In conceptia de ansamblu a reformei eurriculare din Romania ,aceasta strategie de organizare a continuturilor este recomandata ata pe considerente psihopedagogice ,cat si ca o directie a integrari si compatibilizarii proceselor educationale in spatiul euroatlantic.

6)Documente curriculare:palnul cadru ,programe scolare,manuale,amteriale suport(ghiduri,portofolii,culegerii,manualul profesorului,etc)Metodologia aplicarii lor in scoala.

Planul-cadru de invatamant a fost elaborat pe baza urmatoarelor principii:

-principiul selectiei culturale ,adica al gruparii domeniilor cunoasterii in cele 7 arii curriculare;

-principiul coerentei,vizand integrarea verticala si orizontala a ariilor curriculare,in cadrul fiecarui filiere .

-principiul functionabilitatii ce presupune organizarea oe cicluri curriculare ,respectand trasaturile psihologice de varsta,ale elevilor,interesele si motivatiile lor;

-principiul egalizarii sanselo ,asigurand exorimarea fiecarui elev in functie de capacitatile si aptitudinile sale;

-principiul flexibilitatii prin parcursuri idividuale ,concretizat in oferte pe pachete optionale dar la nivel central si local pentru fiecare arie curriculara ;

principiul racordarii la social vizeaza asigurarea premiselor ca adolescentul de liceu sa poata opta pentru :

-continuarea studiilor in invatamantul post-liceal;

-continuarea studiilor in invatamantul superior;

-integrarea in piata muncii.

In functie de stadiul de varsta si de elementele functionale la eculturii generale ,liceul este organizat pe trei filiere (teoretica,tehnologica,vocationala),pe profiluri si specializari in cadrul acestoe filiere.

Planul-cadru pentru clasele I-VIII contine un trunchi comun cu discipline si numar minim de ore obligatorii pentru toti elevi ,oferind posibilitatea scolilor sa asigure elevilor parcursuri diferentiate prin disciplinele optionale (20%-25%) din Planul-cadru.

Pentru liceu ,M.E.C a conceput planuri-cadru diferentiate pe filiere ,profiluri si pecializari ,raspunand cerintelor dezvoltarii la elevi a intereselor profesionale ,a capacitatilor si atitudinilor.

Programe scolare

-sunt elaborate in concordanta cu noile planuri-cadru de invatamant;

-la nivelul unui tip de program,trunchiului-comun ii corespunde curriculum-mediu si curriculum -mediu aprofundat;

au un caracter flexibil ,oferind elevilor parcursuri individuale de invatare ,in raport cu specificul scolii si de interesele acestora;

-sunt centrate pe obiective educationale ,urmarind in final achizitii de cunostinte ,deprinderi,abilitati,competente si aptitudini;

-promoveaza folosirea ,in procesul de predare-invatare,de strategii didactice si metode activ-participative;

-au o deschidere larga spre o abordare interdisciplinara si multidisciplinara ,asigurand conexiuni intre discipline si arii curriculare;

Programele scolare elaborate pe arii curriculare cuprind:

-obiective-cadru(generale) vizand formarea sistemului de cunostinte de capacitatii,deprinderi,abilitaii,competente si aptitudini,specific disciplinei.

-obiectiv de referinta ,care apreciaza rezultatele asteptate urmarind prosgresia elevilor de la un an de studiu la altul ,privind progresia in achizitii de cunostinte si competente;

-activitati de invatare necesare pentru realizarea obiectivelor educationale ;

-continuturile,ca mijloace prin care se urmareste realizarea obiectivelor-cadru si a obiectivelor de referinta stabilite.

Unitatile de continut sunt organizate tematic sau in conformitate cu domeniile obiectelor de studiu.

Standardele curriculare de performanta sunt criterii de evaluare a calitatii proceselor de invatare ,indicand gradul de realizare de catre elevi a obiectivelor curriculare.Pe baza lor vor fi elaborate nivelurile de performanta precum si itemii necesarii probelor de evaluare.

Manualele scolare

In cadrul manualului ,continuturile invatarii sunt sintetizate pe capitole ,subcapitole,lectii,teme.

Manualul scolar are urmatoarele functii pedagogice si grafice specifice:

-functia de informare,realizata prin mijloace didactice si grafice specifice;

-functia de formare a cunotiintelor si capacitailor vizate de obiective instructiv-educative;

-finctia de antrenare a capacitatilor cognitive ,afective,psiho-motrice sau a disponsabilitatilor aptitudinale;

-functia de autoinstruire ,ce evidentiaza mecanismele de conexiune inversa internea existenta la niveleul actiunilor didactice promovate prin intermediul programei,respectiv tehnici de autoevaluare.

Problematica actuala a manualeleor alternative presupune din partea profesorilor competente psihopedagogice deosebite pentru alegera acelo manulae care se adapteaza cel mai mult caracteristicilor psiho-comportamentale ale elevilor precum si propriilor aptitudini si stiluri didactice.Manuale suport sunt necesare atat elevilor cat si profesorilor.