Metode de cunoastere a colectivului de elevi

Metode de cunoastere a colectivului de elevi

Ioan Nicola (Nicola, I.,1978, p.52-87) inventariaza o serie de metode de cunoastere a colectivului de elevi.

1. Observatia psihosociala presupune contactul direct cu realitatea si asigura obtinerea de date reale care vor putea fi prelucrate si interpretate. Observatia psihosociala poate fi o metoda de sine statatoare de cunoastere a sintalitatii colectivului de elevi dar si un procedeu in cadrul unor metode mai complexe de cunoastere sau interventie psihosociala cum ar fi:experimentul, ,jocul de rol,brainstormingul.

Remarcam fasptul ca nu toate fenomenele intalnite in cadrul colectivului de elevi pot fi surprinse prin intermediul observatiei. Exista anumite fenomene (cele privind structura si dinamica interna a colectivului) ce nu pot fi surprinse cu ajutorul metodei observatiei. In aceasta situatie, utilizarea altor metode devine indispensabila.

Prin intermediul observatiei psihosociale, putem sa ne concentram atentia asupra a doua categorii de situatii si fenomene :

a.prima categorie include totalitatea manifestarilor si reactiilor colectivului care sunt determinate de interactiunea membrilor sai ;

b.in categoria a doua includem elemente care tin de comportamentul si atitudinea elevilor, ca membri ai colectivului (manifestari psihosociale). Acum surprindem date referitoare la autoritatea si influenta liderilor formali, consecintele acestora, comportamentul liderilor informali, etc.

2. Testul sociometric consta in "formularea unor intrebari prin intermediul carora se solicita fiecarui elev sa-si exprime simpatiile si antipatiile fata de ceilalti colegi ai sai". Pentru a fi eficient, testul sociometric trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

formularea clara a intrebarilor;

determinarea unor raspunsuri sincere din partea elevilor;

intrebarile sa reflecte preocuparile si interesele subiectilor testati;

subiectii sa-si exteriorizeze anumite trairi afective. De exemplu, putem intreba elevii : Cu cine ati prefera sa invatati impreuna?

In vederea aplicarii unui test sociometric, este necesara crearea unei atmosfere favorabile, elevii fiind motivate si constienti de importanta raspunsurilor date. Importanta este si alegerea momentului aplicarii testului, ora de dirigentie fiind cea mai indicata pentru asta.

3. Metoda chestionarului are la baza formularea de intrebari la care subiectii anchetati urmeaza sa raspunda, verbal sau in scris. In utilizarea acestei metode, punctul de plecare il reprezinta elaborarea chestionarului.

Profesorul diriginte trebuie sa-si stabileasca foarte clar obiectivele urmarite, inainte de a trece la etapa formularii intrebarilor.

Datele colectate cu ajutorul chestionarului ofera dirigintelui posibilitatea de a verifica anumite aprecieri cu privire la elevii sai, pe baza informatiilor colectate de la ei.

4. Metoda scarilor de opinii si atitudini (sau scarile de apreciere). Aceasta metoda introduce anumite diferentieri in raspunsurile sibiectilor, functie de gradul de intensitate cu care-si exprima opiniile cu privire la fenomenele ce constituie obiectul cunoasterii.

Anumiti autori considera aceasta metoda ca o varianta a metodei chestionarului cu intrebari inchise sau precodificate. Deosebirea este aceea ca raspunsurile dinainte prevazute sunt "ordonate asemanator unei game, sub forma ascendenta sau descendenta, in functie de intensitatea, fermitatea sau numarul de subiecti inclusi care ar corespunde opiniei sau aprecierii celui care raspunde"   ( Nicola, I., 1978, p.81).

Dupa ce au fost formulate intrebarile, vom indica scala posibila a raspunsurilor, subiectul optand pentru alegeri aflate in concordanta cu opinia sa.

Avantajele utilizarii acestei metode sunt :

permite o analiza rapida a raspunsurilor si o prelucrare statistica a lor ;

- rezultatele obtinute dupa prelucrarea statistica il ghideaza pe diriginte in revizuirea unor opinii cu privire la colectivul de elevi.

5. Metoda aprecierii obiective a personalitatii elaborata de Gh. Zapan si care urmareste cunoasterea unor trasaturi de personalitate. Metoda poate viza toate componentele personalitatii (aptitudini, inteligenta, temperament, caracter). Datele sunt obtinute de la elevi prin intermediul aprecierilor pe care sunt solicitati sa le faca cu privire la proprii colegi.

Ipoteza care se afla la baza metodei este aceea ca aprecierile pe care le fac oamenii asupra altor semeni de-ai lor includ si informatii reale despre personalitatea acestora.

Bibliografie selectiva:

Holban, I. (coord.), 1978,Cunoasterea elevului. O sinteza a metodelor, Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti

Joita, E., 2000, Management educational. Profesorul - manager: roluri si metodologie, Editura Polirom, Iasi

Neculau, A., 1983, A fi elev, Editura Albatros, Bucuresti

Neculau, A, 2007, Dinamica grupurilor si a echipei, Editura Polirom, Iasi

Nicola, I., 1980, Dirigintele si sintalitatea clasei de elevi, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

Stan, E., 2003, Managementul clasei, Editura Aramis, Bucuresti

Stoica-Constantin, A., Neculau, A.,(coord.), 1998, Psihosociologia rezolvarii conflictului, Editura Polirom, Iasi

Iucu, R., 2000, Managementul si gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iasi

Nicola, I., 1978, Dirigintele si sintalitatea colectivului de elevi, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

Muchielli, Alex, 2002, Arta de a influenta, Editura Polirom.

11. Neculau, Adrian, 1983, A fi elev, Editura Albatros, Bucuresti

12. Salavastru, Constantin, 1996, Rationalitate si discurs, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

13. Stefanovič, Josef, 1979, Psihologia tactului pedagogic al profesorului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

14. Peretti, Andr de , s.a. , 2001, Tehnici de comunicare, Editura Polirom