Mijloace de invatamant

Mijloace de invatamant

Mijloacele de invatamant reprezinta ansamblul materialelor naturale - obiecte din realitatea inconjuratoare in forma lor naturala: minerale, plante, animale, aparate, instalatii etc. sau realizate intentionat : modele, planse, harti, manuale, carti, fise de lucru, chestionare, teste, portofolii, jocuri didactice, care sprijina atingerea obiectivelor activitatii instructive - educative.

Mijloacele de invatamant includ ansamblul cerintelor pedagogice de selectare si integrarea lor in strategiile didactice, in viziune sistemica si de valorificare eficienta in procesul instructiv-educativ.

Mijloacele de invatamant  vizeaza toate etapele procesului de invatamant, urmarind legaturile stabilite intre acestea: proiectare, realizare, (auto)evaluare, (auto)reglare.

Mijloacele de invatamant
- asigura caracterul intuitiv, concret - senzorial, si sugestiv al activitatii de invatare;
- asigura transmiterea si insusirea de informatii bogate, bine selectate si prelucrate din punct de vedere didactic.
Mijloacele de invatamant dobandesc valoare de instrumente pedagogice - se interpun intre logica stiintei si logica elevului, inlesnesc si optimizeaza comunicarea intre professor - elev si interactiunile care se stabilesc in clasa.
Dezvoltarea ansamblului mijloacelor de invatamant, valorificarea lor eficienta in activitatile didactice si solutionarea unor probleme practice ale instructiei si educatiei, au demonstrat si demonstreaza ca activitatea didactica nu se restrange la transmiterea verbala a cunostintelor ; limbajul verbal nu constituie unicul instrument de predare al cunostintelor. in functie de caracteristicile situatiei de instruire se utilizeaza mijloacele de invatamant ale caror functii si virtuti le fac eficiente in contextul educational respectiv.
Mijloacele didactice au urmatoarele functii pedagogice:
- Functia stimulativa care dezvolta motivatia interna a elevilor pentru studiu, in trezirea curiozitatii si a dorintei de cunoastere;
- Functia formative care este asigurata de contributia lor la exersarea si dezvoltarea gandirii si a operatiilor acestora: analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea, generalizarea etc;
- Functia informativa care este datorata faptului ca mijloacele de invatamant ofera in mod direct, un volum de informatii despre diferite obiecte, fenomene, procese evenimente;
- Functia ilustrativa si demonstrativa care este exercitata atunci cand mijloacele de invatamant sunt valorificate ca material demonstrativ, ca substitute ale realitatii, insotind explicatiile profesorului;
- Functia de investigare experimentala si de formare a priceperilor si deprinderilor intelectuale si practice care este asigurata de contextele educationale cu caracter experimental, in care elevii isi formeaza si exerseaza priceperi si deprinderi intelectuale si practice;
- Functia ergonomica care este functia de rationalizare a eforturilor profesorilor si elevilor in timpul activitatilor de predare - invatare, respectiv: de reducere a ponderii actiunilor repetitive, rutiniere, de eficientizare a actiunii de organizare si ghidare a activitatilor elevilor;
- Functia substitutiva care este asigurata de facilitatile pe care le ofera unele mijloace de invatamant, care permit realizarea invatamantului la distanta (de exemplu televiziunea, computerele, retele de calculatoare, Internet);
- Functia de evaluare care este datorata faptului ca unele mijloace de invatamant pot servi la verificarea si evaluarea nivelului de cunostinte, priceperi, deprinderi, competente ale elevilor;
- Functia estetica care este asigurata in contextele educationale in care elevii recepteaza, inteleg si evalueaza frumosul, respectiv valori cultural, artistice, morale si sociale;
- Functia de orientare a intereselor elevilor care este realizata in secventele in care mijloacele de invatamant le ofera acestora informatii in legatura cu anumite profesiuni si status-uri, imagini, comentarii.
Pornind de la particularitatile de varsta si individuale ale elevilor si de la caracteristicile situatiei de instruire, profesorul proiecteaza si organizeaza secvente de instruire care sa contribuie intr-o masura cat mai mare si cat mai eficient la formarea si informarea elevilor, recurgand la mijloace de invatamant pe care le considera cele mai adecvate si mai eficiente.
Dupa Constantin Cucos, mijloacele de invatamant sunt impartite in doua mari categorii:
- Mijloace de invatamant ce cuprind mesaj didactic;
- Mijloace de invatamant care faciliteaza transmiterea mesajelor didactice;
Indiferent de clasificarea acestora, mijloacele de invatamant se dovedesc a fi utile in masura in care sunt integrate mecanic in contextul lectiilor. Ele nu pot inlocui niciodata actul de predare - invatare, iar folosirea lor prezinta avantaje si dezavantaje ce trebuie constientizate de fiecare cadru didactic.
In prima categorie de mijloace de invatamant , cele ce cuprind mesaj didactic, se pot include urmatoarele mijloace:
- Obiecte naturale, originale : - animale vii sau conservate, ierbare, insectare, diorama,, acvarii
- Obiecte substitutive, functionale si actionale: machete,
mulaje, modele
- Suporturi figurative si grafice:harti, planse ,iconice
albume, fotografice, panouri
- Mijloace simbolico-rationale: tabele cu formule, planse cu litere, cuvinte, scheme structurale sau functionale
- Mijloace tehnice audio-vizuale:
diapozitive, filme, discuri,benzi audio, benzi video
Printre mijloacele de invatamant care favorizeaza transmiterea de informatii didactice se pot enumera urmatoarele:
- Instrumente, aparate si instalatii de laborator
- Echipamente tehnice pentru ateliere
- Instrumente muzicale si aparate sportive
- Masini de instruit si calculatoare electronice
- Jocuri didactice
- Simulatoare didactice
- Instalatii pentru laboratoare fonice
Informatizarea societatii determina patrunderea calculatorului in institutiile de invatamant. Calculatorul poate fi folosit in scoala pentru activitati de: predare-invatare-evaluare; cercetare; administratie, gestiune.

Raportat la procesul de invatamant, calculatorul constituie mijlocul de invatamant cel mai nou si mai complex. El este utilizat: in predarea informaticii, mijlocind invatarea elevilor in utilizarea unor tehnici de comunicare; in predarea celorlalte discipline scolare, determinand o noua forma de concepere si realizare a invatarii, denumita instruirea asistata de calculator (IAC) [4].

In acest context, calculatorul devine o resursa valoroasa, care genereaza o serie de avantaje [4, p. 185 si urm.], precum:

- posibilitatea furnizarii unor informatii de calitate, in baza unor programe elaborate de echipe multidisciplinare;

- posibilitatea de a dirija invatarea unui numar mare de elevi acordandu-le o asistenta pedagogica de calitate;

- posibilitatea individualizarii invatarii prin respectarea ritmului de lucru si a nivelului de pregatire al fiecarui elev;

- posibilitatea realizarii unui invatamant "la distanta" pentru diferite categorii de elevi/studenti.

Cu ajutorul calculatorului pot fi prezentate: informatii; aplicatii, exercitii, probleme; jocuri didactice; simularea unor procese/fenomene; itemi de evaluare/autoevaluare;

Eficienta instruirii asistata de calculator depinde de: calitatea programelor; competentele didacto-metodice si tehnice ale cadrului didactic; competentele tehnice ale elevilor.

Mijloacele de invatamant se dovedesc a fi utile in masura in care sunt integrate organic in contextul lectiilor si li se imprima o finalitate pedagogica.
Selectarea judicioasa a mijloacelor de invatamant pentru o tema/lectie, avand in vedere urmatoarele criterii: obiectivele urmarite; specificul continuturilor; particularitatile elevilor; conditiile locale de dotare; competentele cadrului didactic. Eficienta utilizarii mijloacelor de invatamant tine de inspiratia si experienta didactica a profesorului in a alege si de a - si sprijini discursul pe un suport tehnic.

Integrarea mijloacelor de invatamant in strategii didactice adecvate. In general, se parcurg trei etape:

a) pregatirea elevilor in vederea receptarii mesajului didacto-vizual, ceea ce presupune: stimularea atentiei, a curiozitatii; actualizarea unor cunostinte anterior invatate; orientarea elevilor in vederea receptarii optime a mesajului audio-vizual (elevii afla ce au de urmarit, cum sa consemneze informatiile etc.);

b) utilizarea efectiva a mijlocului de invatamant, urmarindu-se activarea elevilor pe parcursul utilizarii;

c) valorificarea informatiilor dobandite in urma utilizarii mijlocului de invatamant, prin activitati ulterioare (conversatie, efectuarea unei teme etc.).

Se are in vedere in primul rand proiectarea strategiilor didactice in care sunt integrate mijloacele de invatamant, dar si activitatile de intretinere a materialului didactic, a aparaturii tehnice si mai ales de confectionare de noi mijloace de invatamant (folii, fise, planse etc.)

Avand in vedere varsta copiilor si particularitatile lor individuale, desi materialul didactic ales spre a fi folosit in activitatea didactica este adecvat continutului si situatilor de invatare, nu este suficient, acesta trebuie sa respecte cerintele de ordin estetic si igienic. Nu se va folosi sub nici o forma un material didactic uzat sau care atenteaza la sanatatea copiilor.

Utilizarea mijloacelor de invatamant in activitatile frontale, activitati desfasurate cu intreaga clasa de elevi, aceste instrumente sau resurse materiale, sunt in majoritatea cazurilor enumerate de profesor. Elevii receptioneaza mesajele transmise cu ajutorul lor si opereaza apoi cu ele in functiei de scopul urmarit. Mijlocul de invatamant utilizat cand se lucreaza cu intreaga clasa este ales in functie de categoria de activitate si in concordanta cu obiectivul preconizat.

Integrarea mijloacelor de invatamant in cele trei categorii de activitati depinde de obiectivele urmarite, de strategiile folosite si de posibilitatile tehnice de care dispunem.

Mijloacele de invatamant au un rol important in evaluarea randamentului scolar, da posibilitatea diagnosticarii si aprecierii progreselor elevilor, prin crearea unor situatii-problema, care sa testeze capacitatea lor de a opera cu datele invatate, de a identifica, compara sau interpreta.

Orice apel la mijloace pune in balanta avantaje si dezavantaje.

Avantaje: ele suplimenteaza explicatiile verbale ipostaziind un suport vizibil, intuitiv, mijlocesc elevilor o realitate greu accesibila direct, provoaca si sustin motivatii cognitive, consolideaza cunostinte, eficientizeaza folosirea timpului de instruire.

Dezavantaje: predispun la o standardizare a perceperii si interpretarii realitatii, imbie la receptarea pasiva, uneori produc denaturari a fenomenelor etalate si concura la formarea unor imagini artificiale despre societate.

In concluzie selectarea mijloacelor de invatamant trebuie facuta cu multa competenta fara supra solicitari sau exagerari.

B I B L I O G R A F I E

1. Cerghit Ioan, Mijloace de invatamant si strategii didactice, in: Cerghit Ioan, Vlasceanu Lazar (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universitatii, Bucuresti, 1988.

2. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica moderna", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.

3. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice si metodice in predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucuresti, 2003.

4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteza de pedagogie contemporana. Didactica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.