PEDAGOGIA - STIINTA A EDUCATIEI

PEDAGOGIA - STIINTA A EDUCATIEI

(A). Generalitati:

Calitatea de stiinta a Pedagogiei:

Orice stiinta se defineste prin patru caracteristici:

a)      ♦ existenta unui obiect al cunoasterii stiintifice, acesta constituind o circumscriere specifica fiecarei stiinte, asupra unui domeniu al realitatii;

♦ in ceea ce priveste Pedagogia, obiectul sau de studiu constituie o circumscriere specifica asupra domeniului educatiei;

b)      ♦ existenta unor metode de cercetare specifice asupra obiectului stiintei;

♦ Pedagogia utilizeaza atat metode specifice cat si unele metode preluate din alte stiinte (psihologie, sociologie, informatica, etc.) si adaptate scopurilor sale;

c)      ♦ existenta unui ansamblu de legi asupra fenomenelor si proceselor din domeniul

de studiu, formulate in cadrul oricarei stiinte;

♦ Pedagogia ca stiinta a educatiei ajunge la a defini, a scrie legi cu privire la educatie pe baza carora sunt formulate principiile didactice;

d)      ♦ rezultatele cercetarii stiintifice sunt integrate in teorii prin intermediul unui aparat conceptual specific fiecarei stiinte;

♦ in cadrul Pedagogiei au fost elaborate si se elaboreaza in continuare teorii descriptive, explicative si normative asupra educatiei

Tot in ceea ce priveste identitatea unei stiinte se mai poate adauga ca:

- sistematizeaza un domeniu al realitatii, d.p.d.v. al specificitatii identitatii sale - pedagogia face aceasta asupra domeniului educatiei;

- explica si unifica observatii disparate, prin modele teoretice abstracte - pedagogia ofera un cadru comun de intelegere a observatiilor asupra evenimentelor, fenomenelor si proceselor, educationale;
- face predictii - pedagogia face predictii pe baza carora enunta norme si principii didactice.

2. Functiile stiintifice ale Pedagogiei:

a)      Functia descriptiv - explicativa - se refera la descrierea si explicarea educatiei, ca procesualitate, a fenomenulor si componentelor structural - functionale ale acesteia, a legitatilor specifice.

b)      Functia normativ - prescriptiva - se refera la prescrierea a ceea ce este bine si trebuie facut in educatie pentru a se realiza scopurile acesteia, rezultand de aici diferite conceptii educationale formulate mai mult sau mai putin sistematizat ca teorii educationale ale unor scoli pedagogice.

Prin functia normativa, Pedagogia opereaza asupra imaginarului individual si social.

ATENTIE ! Datorita functiei normative si ca orice alta stiinta normativa (de exemplu Etica, Stiinta Economica, etc.) "Pedagogia este expusa contrafactualitatii [] intrucat cu ajutorul ei se pot usor fabrica fictiuni sau utopii, reusindu-se sa se induca in eroare prin proiectarea unor calitati inaccesibile pentru indivizi, manevrand astfel indivizii spre tinte supraindividuale, catre scopuri urmarite de altii". [C. Cucas, "Pedagogia", pag. 18].

Este, prin excelenta, cazul Pedagogiei promovate in regimurile politice totalitare.

3. Nivelurile teoriei pedagogice:

Teoria pedagogica are mai multe niveluri de generalitate si anume intre nivelul filosofiei educatiei caruia ii este specific un expozeu de maxima generalitate si abstractie si respectiv nivelul pedagogiei scolare" al carei expozeu este "prioritar pozitiv si operational."

[C. Cucas, "Pedagogia", pag. 19]

Sarcinile Pedagogiei scolare [dupa I. Nicola, citat in C. Cucas, pag. 19]:

► studiul activitatii si comportamentului profesorului ca subiect al actiunii educationale in scoala: - personalitate;

pregatire;

aptitudini;

deprinderi;

etc.

► studiul activitatii si comportamentului elevului ca obiect (activ) al actiunii educationale in scoala: - personalitate;

motivatie;

particularitati;

etc.

► studiul tehnologiei educationale, respectiv al strategiilor didactice, mijloacelor de predare - invatare, formelor de organizare a procesului de invatamant, pe scurt studiul relatiei profesor - elev, ca realizare efectiva a acesteia.

► studiul sistemului de invatamant , al diferitelor componente ale acestuia, sub aspectul relationarii lor si respectiv al eficientei partiale si de ansamblu.

(B). Pedagogia ca interogatie stiintifica asupra educatiei:

Etimologii ale notiunilor de "Pedagogie" si "Educatie":

a)din limba greaca: - paidagogia (< pais, paidos = copil; < agoge = actiunea de a conduce);

- paidagogos (sclavul insarcinat cu conducerea copiilor la scoala);

- paideia ( educatie).

b) in limba engleza exista doar "education", prin care se desemneaza :

- actiunea de formare a omului;

- stiinta care studiaza actiunea de formare a omului;

c) notiunea de "educatie" deriva din limba latina:

- educo, educare = a creste, a instrui; este format din "-e" (=din) si "-duco, ducere" (= a scoate, a duce, cu sensul de "a scoate din starea de natura").

Definitia obiectului Pedagogiei [dupa C.Cucas,"Pedagogia",pag 20]

Obiectul Pedagogiei este constituit din ceea ce se studiaza in cadrul acesteia, pe domeniul educatiei si anume:

a)esenta si trasaturile fenomenelor educationale;

b)      scopurile si sarcinile educatiei;

c)valoarea si limitele educatiei;

d)      componentele procesualitatii educationale (paideutice):

continutul;

principiile;

metodele;

formele de desfasurare;

Alte stiinte care abordeaza printr-un obiect specific domeniul educatiei:

a)biologia - biologia educatiei, care vizeaza conditionarile fiziologice ale dezvoltarii copilului;

b)      psihologia - psihologia educatiei, care se refera la procesele psihice implicate in actul educational;

c)sociologia - sociologia educatiei si invatamantului, care vizeaza conditionarile si consecintele sociale ale educatiei, rezultand socializarea in planul educational privit ca proces particular - general si procesualitatii sociale.

d)      antropologia - antropologia educatiei, care investigheaza problematica cultural - istorica a devenirii umane.

e)politologia - politologia educatiei, care se refera la functionalitatea politicilor scolare;

Toate aceste stiinte, care de obicei sunt numite "stiinte ale educatiei", nu sunt altceva decat stiinte interdisciplinare, adica rezultate din intersectia obiectului Pedagogiei cu cel al altor stiinte, pe domeniul educatiei.

Exista totodata un ansamblu al Stiintelor Pedagogice, fiecare dintre acestea constituindu-se prin diversificarea si specializarea interna a Pedagogiei:

● pedagogia generala (este o stiinta de sinteza si generalizare asupra tuturor pedagogiilor particulare);

● pedagogia scolara: ▪ ante-prescolara;

▪ prescolara;

▪ scolara;

● pedagogia speciala: surdo- (handicap auditiv), tiflo- (handicap vizual) si oligofrena (handicap intelectual).

● pedagofia profesionala: ▪ agricola;

▪ economica;

▪ artistica;

▪ juridica;

▪ etc.

● pedagogia comparata;

● istoria pedagogiei;

● metodicile (pe discipline curriculare);

● pedagogia familiei;

● etc.

Teoria pedagogica - criterii de pertinenta [ dupa C. Cucas, "Pedagogia", pag. 24-25]:

a)corelativitatea teoriei pedagogice cu idealurile si valorile constante ale umanitatii, cat si cu cele specifice comunitatii umane la care se aplica;

b)      deschiderea si permisivitatea optima a normelor stipulate de teorie fata de posibilitatile si aspiratiile individuale corelativ cu unele comandamente comunitare;

c)structuralitatea si coerenta logica a teoriilor explicative;

d)      eficienta practica a teoriei (studiul consecintelor aplicarii ei), rezultand consecinte imediate si propagate;

e)disponibilitatea optima a teoriei pedagogice de a accepta alternative, schimbari de perspectiva, "ajustari oneste".

In general, Pedagogia nu trebuie vazuta astazi ca un sistem teoretic absolut , capabil de a da un raspuns prefabricat la toate situatiile posibile, ci se cere a fi receptata ca un corpus de teze posibil de a fi reajustat pe baza cercetarii stiintifice.