PERSPECTIVE PSIHOSOCIALE IN EDUCATIE

PERSPECTIVE PSIHOSOCIALE IN EDUCATIE

PSIHOLOGIA SOCIALA SCOLARA

Psihologia sociala:

studiul  stiintific al felului in care gandurile, sentimentele si comportamentele indivizilor sunt influentate de prezenta reala sau imaginara a altora

studiul conduitei umane, luand in calcul influenta diferitelor contexte sociale (are o natura empirica - observatii in situatii controlate)

Psihologia sociala scolara: studiul interactiunii sociale intre:

profesor si elevi

elevi intre ei

T       educatia: proces de interactiune (proces social)

Contextele scolare:

lipsite de omogenitate

compuse din sub-situatii 'segmente de activitate' (structura specifica, mediu fizic)

Psihologia scolara s-a constituit pe baza unor demersuri deductive.

Interactiunea educativa are drept scop schimbari individuale in sensul progresului cognitiv.

SCOALA - INSTITUTIE SI /SAU ORGANIZATIE?

Institutii - structuri relativ stabile de statusuri si roluri, ducand la:

satisfacerea anumitor nevoi ale indivizilor

indeplinirea unor functii sociale

Organizatii:

sisteme de coordonare a activitatilor indivizilor pentru realizarea unor obiective comune (accentul pus pe atingerea tintei colective)

genereaza raporturi de cooperare, de schimb si conflicte

T       Similaritati: ambele ofera cadre structurale pentru initierea si desfasurarea interactiunilor umane

T       Diferenta: organizatia promoveaza o orientare spre eficienta sau scop

Scoala

ofera un cadru bine structurat

tinde sa-si atinga obiectivele organizatie

Caracteristici ale organizatiei:

a)      structura precisa, formala, raspunzand scopurilor: transmiterea valorilor si modelelor sociale

b)      procesul de functionare si actualizare a structurii - proces complex de relatii intre membrii colectivitatii scolare

subsistemele: clase scolare

Caracteristici psihosociale ale 'sistemului scoala':

a)      intretine multiple relatii cu mediul social - economic

b)      dezvolta doua functii:

primara: ofera servicii si produse

secundara: ofera modele atitudinale, norme morale

c)      este un sistem deschis - variabilele ce intra in sistem sunt supuse unor transformari si ies purtand schimbata incarcatura initiala

d)      primordiala este mentinerea sistemului (uneori chiar in detrimentul scopurilor initiale) sistem complicat de norme membrii devin simpli executanti ai cerintelor

e)      dubla tendinta a pozitiei individului in organizatie:

doreste satisfacerea aspiratiilor personale

raspunde solicitarilor organizationale, se integreaza dublu aspect al membrilor:

T       adaptat la cerinte

T       participant la dezvoltarea organizatiei

f)       scoala ca organizatie sociala:

sistem  formal - prescrie norme, reguli, sanctioneaza conduite

sistem de relatii interpersonale informale - dezvolta relatii de pretuire, simpatie, antipatie, alegere si respingere

dubla adaptare:

T       primara: adaptare la cerinte formale

T       secundara: sistem de cerinte mutuale: jocul de rol, impunerea ca personaj

g)      relatiile informale se sprijina pe afinitati reciproce, preocupari comune

h)      relatiile informale se pot formaliza (promovare ierarhie mutuala)

i)        mecanismele senzoriale si cognitive de adaptare a individului pot deveni mecanisme de aparare sau relansarea eului

inconstientul ,imaginarul mediatori personalitate individ - organizatie

j)       necesitatea unui sistem eficient de comunicare, care poate servi:

pentru a 'mentine distanta', a sigura securitatea psiho-sociologica

pentru a stabili relatii socio - afective pe incredere si respect personal

Scoala:

sistem in care factorii educativi ce contribuie la modelarea comportamentului uman sunt ordonate intr-un 'sistem de interactiune - influenta' ce actioneaza convergent

comportament educational - interactioneaza cu:

T       organizatia de intreg

T       membrii organizationali

Actiunea educativa isi atinge telul prin:

interactiune

co-participare

comunicare pe principiul feed-back-ului

CLASA SCOLARA CA GRUP

Grupul mediaza relatia elev - profesor:

intre membrii grupului exista doua niveluri de interactiune: profesor - elev si elev-elev

foarte important: climatul afectiv din grupul informal

Clasa poseda caracteristicile grupului primar:

au aceleasi valori, scopuri, standarde de comportament

permit contacte interpersonale frecvente

interactiunea fata in fata - caracteristica fundamentala a grupului primar

conceperea 'rol-status'-ului ca invatare sociala

T       status: ansamblu de cerinte, dispozitii oficiale care reglementeaza pozitia fiecarui individ in colectivitate

incadrarea elevilor in rol:

performante scolare deosebite

asimilarea normelor si valorilor societatii

clasa - grup angajat in activitati obiective comune (scopuri), ce creeaza relatii de interdependenta intre membrii ei

membrii unei clase - percep de altii pe baza apartenentei la clasa - grup respectiva

Concluzii: clasa: grup scolar specific:

mediaza la nivelul fiecarui membru schimbari cognitive fundamentale

are un aport deosebit in procesul de socializare, de integrare sociala

mediu prielnic de manifestare (functia de securitate)

poate sanctiona comportamentele

ajuta la construirea identitatii de sine ca membru al unui grup

Procesele de grup:

procesul de realizare a sarcinii

sarcina trebuie sa fie precis formulata

sarcina comuna = sarcina de invatare, devine specifica in functie de diferitele segmente ale activitatii

procesul de comunicare: in stransa legatura cu cel de realizare a sarcinii

in functie de tipul sarcinii avem:

T       retele centralizate - rezolva sarcini simple

T       retele descentralizate - rezolva sarcini complexe

procesele afective - atractia dintre membrii grupului - clasa

sursa de satisfactie personala pentru membri

factor de coeziune

T profesorul trebuie sa cunoasca reteaua relatiilor afective: atractie sau respingere, folosind tehnicile sociometrice ale lui Moreno T radiografie afectiva

testul sociometric: stabileste statutul sociometric al fiecaruia (elevi lideri, preferati, izolati)

procesul de influenta: asigura uniformitatea comportamentelor (activitatea de invatare intre altii care desfasoara acelasi tip de activitate T forma de influenta sociala T facilitare sociala)

stimuleaza motivatia, amelioreaza performantele

Exista:

un impact puternic al normelor grupului asupra membrilor lui

o tendinta a indivizilor de a se supune normelor grupului scolar

Grupul informal poate avea atat influenta pozitiva, cat si negativa:

Omogenitate si eterogenitate in alcatuirea clasei

Grupul educativ - are o compozitie relativ omogena din punct de vedere al varstei, nevoilor, intereselor si aspiratiilor

membri cu statute egale

Omogenitatea favorizeaza clasele bune (in cadrul unor clase cu copii foarte buni se lucreaza la un nivel mai ridicat) si devine un handicap pentru clasele constituite din elevi slabi (nu vor ajunge sa discute probleme dificile) si se vor resimti in urma gruparii

Concluzie: clasele omogene nu sunt eficiente decat pentru elevi foarte dotati si numai daca se combina cu programe intensive de instruire

COOPERARE SI COMPETITIE

T       Relatiile competitive motivatii adecvate

T       Grupurile cooperative(indeplinesc sarcini comune) eficienta deosebita

Maniere de structurare a grupului - clasa

a)   structurarea individualista

nivel redus de interactiune intre elevi, independenta scopurilor fiecaruia

slaba exploatare a resurselor grupului

nu creeaza o motivatie deosebita

nu stimuleaza formarea abilitatilor de comunicare si interactiune

avantaj: elevii devin mai independenti si mai responsabili cu privire la activitatile desfasurate

b)   competitia (structura competitiva)

mediul scolar - mediu competitiv

notarea profesorului se face prin raportare la grup - presupune o interdependenta in rezultatele elevilor si acordarea notelor in functie de ceilalti

comportament mai agresiv in comparatie cu grupurile cooperatiste

stimuleaza efortul si productivitatea, promoveaza norme, aspiratii inalte

micsoreaza distanta dintre capacitate si realizari

determina conflict, interactiune slaba intre membri, invidie, egoism

amplifica anxietatea elevilor, teama de esec

c)    cooperarea (structura cooperatista)

fundeaza variate forme de interactiune

se loveste de 'inertii de rol'

T       profesorul nu renunta la rolul traditional

T       elevul nu stie cum sa colaboreze pentru indeplinirea sarcinilor de grup

profesorul trebuie sa dea indicatii privind diviziunea muncii, utilizarea resurselor, sprijinirea elevilor lenti

genereaza sentimente de acceptare si simpatie, instaureaza buna intelegere, armonia

determina cresterea stimei de sine, incredere in fortele proprii, diminuarea anxietatii

Metode de structurare cooperativa a claselor:

Metoda grupurilor independente (metoda Jigsaw)

grupuri eterogene: 3-4 elevi

tema impartita in subteme, fiecare aprofundata de un membru al fiecarui grup ('experti in subteme')

fiecare 'expert' impartaseste cunostintele lui celorlalti membri

intrebari din intregul material

T       interdependenta intre membri, intarirea coeziunii grupurilor, ameliorarea comunicarii

T       anihileaza efectul Ringelman (lenea sociala)

Metoda invatarii in grupuri mici (STAD)

acelasi principiu:

intarirea coeziunii grupului de lucru

cresterea gradului de interactiune

grupuri 4-5 membri invata impreuna un material

scorul: aprecierea progresului in raport cu performantele anterioare

Metoda turneului intre echipe (TGT)

proceduri similare STAD

la sfarsit: intreceri intre echipe

grupuri eterogene elevii slabi isi aduc si ei aportul

Optim: programe variate de instruire

Metodele cooperatiste nu elimina intre totul competitia, dar conduc la rezultate in acceptarea copiilor mai putin avansati, cu probleme emotionale sau minoritati etnice, rasiale

IDENTITATE SOCIALA SI STIMA DE SINE

Muzafer Sherif: atunci cand grupurile intra in competitie conflict

Experiment: doua grupuri de copii intr-o tabara izolata

Concluzii

favorizarea grupului de apartenenta si discriminarea celuilalt grup apar ca urmare a conflictului deschis intre grupuri

atitudinile negative fata de out - grup (celalalt grup) sunt rezistente la schimbare

relatiile se amelioreaza numai daca se instituie un scop supra-ordonat (spre care tind ambele grupuri si-l pot atinge numai conlucrand)

teoria conflictului real

Concepte fundamentale din domeniul relatiilor intergrupuri

categorizarea sociala

identitatea sociala

1) Categorizarea sociala: Henri Tajfel

corespunde operatiei de clasificare a celorlalti membri ai unor grupuri sociale

operatie cognitiva simpla, care ajuta indivizii sa-si puna ordine in perceptiile lor asupra mediului social

Tajfel imagineaza paradigma grupului minimal: comportamentul subiectilor este dictat doar de activitatea de categorizare

T       discriminarea out- grupului se produce in conditii sociale minime (chiar si fara conflict)

2) Teoria identitatii sociale

apartenenta la un grup social ii determina pe indivizi sa se auto - defineasca in termenii caracteristicilor grupului respectiv

grupul confera membrilor o anumita identitate sociala ce poate fi:

T       pozitiva: in raport cu alte grupuri: comparatie favorabila intre in-group si out-group relevante

conditie necesara: perceperea grupului de apartenenta ca superior sau distinct in raport cu alte grupuri

identitatea sociala pozitiva stima de sine ridicata

deteriorarea identitatii impact asupra stimei de sine

T       negativa: doua strategii:

mobilitate sociala: indivizii incearca sa paraseasca grupul

schimbare sociala: indivizii lupa pentru castigarea de caracteristici pozitive

exemplu grup valorizat negativ: grupul elevilor cu situatie de esec

campul educational: marcat de dihotomie funciara:

T       elevii si elevii slabi se diferentiaza in functie de normele succesului scolar

T       intre cele doua grupuri conflicte ascutite

Potrivit teoriei identitatii sociale, elevii din grupul de esec vor incerca sa-si castige o identitate sociala pozitiva (intarirea stimei de sine) nu printr-una din cele 2 strategii, ci vor schimba criteriile de stabilire a identitatii sociale pozitive (noi dimensiuni de comparatie)

T       stima de sine ridicata sa derive din esecul scolar

ATRIBUIREA SUCCESULUI SI ESECULUI SCOLAR

Studiul gandirii sociale (al atribuirii cauzale)

omul construieste explicatii cu privire la experientele sale (fenomene fizice sau comportamente umane)

in caz contrar stare de disconfort psihic

Friz Heider: Teoria atribuirii:

nevoia de intelegere, de ordine, de coerenta logica: motiv uman fundamental

T       factori interni: motivatia

T       factori externi: situatia, presiunea sociala

Jones si Davis - Teoria inferentelor corespondente (ref. atribuiri interne)

individul infereaza o dispozitie a actorului pe baza comportamentului observat

element central: perceperea intentiei: elemente intentie:

T       constientizare efecte actiune

T       capabil sa le obtina

caz contrar (lipsesc elementele) atribuirea interna este compromisa

Atribuirea succesului si esecului: Bernanrd Weiner

cauze ordonate dupa doua dimensiuni:

T       intern (personal) - extern (situational)

T       stabil - instabil

patru tipuri de cauze

T       interna si stabila: capacitatea

T       interna si instabila: efortul

T       externa si stabila: dificultatea sarcinii

T       externa si instabila: sansa

atribuiri ale esecului:

T       interne stima de sine slaba

T       externe stima de sine menajata

atribuire stabile self - efficace (sentimentul propriei eficiente) - factor cardinal al succesului scolar

STATUS SOCIO - ECONOMIC SI REUSITA SCOLARA

Copii cu aptitudini egale + medii sociale diferite performante sociale diferite

Societatea: trei paturi socio-economice: superioara, mijlocie si inferioara

Exista o corelatie semnificativa intre statusul socio-economic si randamentul scolar:

copiii din clasele dezavantajate economic au rezultate scolare inferioare si aspiratii sociale scazute (exceptie fac doar cei foarte dotati sau foarte motivati)

Diferentele de performanta se datoresc culturii si nu capacitatii

Basil Bernstein: relatia dintre limbaj si structura sociala:

paturi inferioare: cod lingvistic axat pe simbolismul concret, concepte insuficient conturate, semnificatii implicate

paturi superioare: cod elaborat abstract, semnificatii explicite, nunatat, idei subtile

Primul cod intarzie achizitiile culturale ale elevilor defavorizati

Ipoteza capitalului cultural (P. Bourdieu - A. Passeron):

suma de resurse simbolice, transmise intre generatii reproductia statusului superior

Socializarea familiala prescolara - copii din medii favorizate isi insusesc dispozitii congruente (cognitive, afective) cu asteptarile scolii

Profesorul

apartine clasei mijlocii, nu manifesta simpatie pentru defavorizati, adera la valorile clasei lui

pregatit sa-i perceapa conform apartenentei la o anumita categorie socio - economici

supraevalueaza la relatia status socio - economie inteligenta si randamentul