MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII SI TINERETULUI

Program Phare TVET RO 0108.01

CURRICULUM

Pentru clasa a IX-a

SCOALA DE ARTE SI MESERII

Domeniul: textile- pielarie

PLAN DE INVATAMANT

Scoala de arte si meserii

Clasa a IX-a

Aria curriculara Tehnologii

Cultura de specialitate si instruire practica

DOMENIUL: TEXTILE- PIELARIE

TRUNCHIUL COMUN

Modulul 1  MATERII PRIME DIN DOMENIUL TEXTILE -PIELARIE

Total: 32 ore pe an

Modulul 2  TEHNOLOGII GENERALE TEXTILE-PIELARIE

Total : 448 ore pe an

din care : instruire practica 384 ore

Total ore pe an: 15 ore pe saptamana x 32 saptamani = 480 ore

Modulul 3  CURRICULUM IN DEZVOLTARE LOCALA ore/ saptamana ) 64 ore

Modulul 4  INSTRUIRE PRACTICA COMASATA

30 ore pe saptamana x 4 saptamani = 120 ore pe an

TOTAL= 664 ore pe an

MODULUL 1

MATERII PRIME DIN DOMENIUL TEXTILE - PIELARIE

I. Nota de prezentare

Nivelul 1 de calificare ofera absolventilor competentele necesare realizarii unor sarcini de rutina predictibile sub supraveghere.

Continuturile propuse a fi parcurse vizeaza atingerea competentelor din unitatile de competenta pentru abilitati cheie precum si din unitatile de competenta tehnice generale prevazute in Standardul de Pregatire Profesionala, care ofera posibilitatea transferului pe orizontala si a flexibilitatii profesionale .

Standardul de Pregatire Profesionala cuprinde un set de unitati de competenta care definesc calificarea.Aceste unitati de competenta sunt :

Unitati de competenta pentru abilitati cheie

Unitati de competenta tehnice generale

Unitati de competenta tehnice specializate

Standardul de Pregatire Profesionala a fost validat de un juriu de validare constituit din reprezentanti ai angajatorilor din domeniu si reprezentanti ai educatiei.

Modulul MATERII PRIME DIN DOMENIUL TEXTILE - PIELARIE, prin continuturile pe care le propune ofera baza de cunostinte si deprinderi specifice domeniului atat pentru nivelul 1 de calificare cat si pentru cele superioare

In curriculum unitatea de competenta cheie vizata se refera la comunicare si numeratie , desi dobandirea ei se realizeaza practic prin mai multe continuturi din module diferite.

Continuturile propuse in modul constituie baza privind materiile prime utilizate pentru toate calificarile obtinute ca finalitati pe nivelul 1:

Lucrator in filatura tesatorie

Lucrator in tricotaje confectii

Lucrator in finisarea textilelor si a pielii

Lucrator in confectii piele si inlocuitori

In elaborarea curriculumului acestui modul a fost vizata unitatea de competenta tehnica generala Caracterizarea materiilor prime, a produselor textile si a materialelor auxiliare din textile-pielarie, si o unitate de competenta pentru abilitati cheie: Comunicare si numeratie.

Modul de citire si interpretare a programei scolare porneste de la corelarea continuturilor cu competentele din standardele de pregatire profesionala, in acest demers profesorul va parcurge integral standardul de pregatire profesionala urmarind cu prioritate conditiile de aplicabilitate la fiecare competenta.

RUTA CURRICULARA A PREGATIRII IN DOMENIUL TEXTILE - PIELARIE PENTRU NIVELUL UNU

II. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

Comunicare si numeratie

Caracterizarea materiilor prime, a produselor textile si a materialelor auxiliare din textile-pielarie.

III.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

IV. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Proiectarea curriculumului scolar a fost conceputa dupa un model nou centrat pe competente pentru abilitati cheie, competente tehnice generale, competentetehnice specializate.

La baza elaborarii curriculumului a stat Standardul de Pregatire Profesionala care are urmatoarea structura:

Unitatea de Competenta

Nivelul

Valoarea creditului

Competente

Criterii de performanta

Conditii de aplicabilitate

Probe de evaluare

Modulul 1-MATERII PRIME DIN DOMENIUL TEXTILE-PIELARIE poate fi parcurs in mod independent, iar ordinea de parcurgere a continuturilor este cea din Sugestii metodologice.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si formarea deprinderilor, proprii grupului instruit.

Instruirea se va realiza in cabinete cu o dotare materiala. corespunzatoare.

Se vor promova metode de predare invatare activ-participative , centrate pe elev,care dezvolta gandirea, incurajeaza participarea elevilor, dezvolta creativitatea si realizeaza o comunicare multidirectionala.

Metodele recomandate sunt: joc de rol,brainstorming, problematizarea,studiul de caz, experimentul, demonstratia, simularea, lectii vizita, vizionarilor de casete video/ multimedia, discutii- dezbateri, realizarea de proiecte integrate.

Evaluarea trebuie sa raspunda criteriilor de performanta si conditiilor de aplicabilitate din Standardul de Pregatire Profesionala in acelasi timp cu respectarea tipului de evaluare propus.

Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza o singura data. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluare formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

Dobandirea competentei este inregistrata si atestata de evaluator in instrumentul de evaluare prin semnatura, in casuta corespunzatoare, alaturi de data.

V.Sugestii metodologice

In realizarea prezentului modul competentele sunt cele prevazute in Standardul de Pregatire Profesionala iar continuturile respecta aplicarea criteriilor de performanta prevazute de Standardul de Pregatire Profesionala in conditiile de aplicabilitate practica a acestora, precizate de asemenea in standard.

Nivelul de pregatire este realizat corespunzator daca sunt indeplinite criteriile de performanta ce pot fi atinse numai daca in procesul de invatamant sunt asigurate conditiile de aplicabilitate descrise in standard.

Metodele de predare vor fi centrate pe elev, stimuland participarea activa si directa a elevilor in procesul de invatare.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv recomandandu-se urmatoarele metode: demonstratia, experimentul, simularea, joc de rol,lectii vizita, vizionarilor de casete video/ multimedia, discutii- dezbateri, realizarea de proiecte integrate

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:

-elevii invata cel mai bine atunci cand invatarea raspunde nevoilor lor

-elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare

-elevii au stiluri diferite de invatare

-elevii participa cu cunostintele lor, dobandite anterior, la procesul de invatare

-elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor

A.Recomandari privind ordinea de parcurgere a continuturilor

1.Fibre textile( naturale, chimice: celofibra, viscoza, acetat, PES,PNA,PA)

Clasificarea fibrelor

Structura fibrelor

Proprietatile fizice: masa specifica, culoare, luciu, lungime, finete, ondulatii, comportarea la caldura, lumina, microorganisme si bacterii, sifonare, incarcare electrostatica

Proprietatile mecanice :rezistenta la tractiune, alungirea la rupere, comportarea la frecare

Proprietatile chimice- comportarea la substante: alcaline, acide si oxidante.

Metode de determinare a proprietatilor (organoleptic, proba de ardere, proba la microscop)

Domenii de utilizare

2. Piei si inlocuitori

Clasificarea pieilor

Structura pielii crude

Zonele topografice ale pielii

Proprietatile fizice mecanice si chimice

Metode de determinare a proprietatilor

Domenii de utilizare

B.Recomandare pentru instrumentul de evaluare

INSTRUMENTUL DE EVALUARE Nr. 1

Evaluarea

Analizeaza materiile prime

Numele candidatului:

Numar de inregistrare

Ora de curs:

Centru:

Data de inceput:

Numele evaluatorului:

Data de incheiere:

Semnatura evaluatorului:

Cuprinde mostre   - fibre naturale, fibre celulozice artificiale, fibre sintetice, piei finite,

inlocuitori de piele.

Numele verificatorului intern:

Data de verificare:

Semnatura verificatorului intern:

Evaluarea 1

Aceasta evaluare se refera la:

Titlul Unitatii

CARACTERIZAREA MATERIILOR PRIME, A PRODUSELOR

TEXTILE SI A MATERIALELOR AUXILIARE DIN TEXTILE PIELARIE

Competenta 43.13.2 Analizeaza materiile prime

Criterii de Performanta

a)  Definirea proprietatilor fizice, mecanice si chimice ale fibrelor

b)  Identificarea materiilor prime, utilizand metode specifice

c)  Compararea materiilor prime

Precizari privind Aplicabilitatea Criteriilor de Performanta

proprietati: fizice, mecanice, chimice

materii prime: fibre, piei finite si inlocuitori de piele

metode specifice: organoleptice, proba de ardere, microscopic

comparare: fibre - structura morfologica si proprietati

piei finite- desenul pielii, proprietati

inlocuitori de piele -proprietati

INSTRUCTIUNI PENTRU CANDIDATI

Cititi aceste observatii inainte de a incepe evaluarea:

Cititi cu atentie toate testele inainte de a incerca sa le rezolvati

Daca observati vreo problema la vreunul dintre teste, aduceti acest lucru in atentia evaluatorului inainte de a incepe rezolvarea testului.

Inainte de inceperea evaluarii, asigurati-va ca dispuneti de echipamentul, instrumentele, materialele necesare rezolvarii testului.

Asigurati-va ca numele dvs. si data apar pe fiecare fisa pe care o veti inmana evaluatorului

Rezolvati toate punctele acestui test

Cand ati terminat, asigurati-va ca inmanati evaluatorului toate fisele relevante pentru acest test.

Test de evaluare 1

1.A Definirea proprietatilor fizice, mecanice si chimice ale fibrelor

Enumerati trei proprietati fizice/ mecanice ale fibrelor textile mentionand si definitia proprietatilor enumerate.

1.B Identificarea materiilor prime, utilizand metode specifice

Identificati fibra textila analizand: aspectul fibrei, imaginea la microscop si comportarea la ardere.

1.C Compararea materiilor prime

Studiati comparativ fibra de bumbac cu fibra de in si completati in tabel urmatoarele caracteristici: culoare, lungime, finete, higroscopicitate, comportarea la temperatura, rezistenta la rupere, comportarea la agentii chimici.

Modulul 2: TEHNOLOGII GENERALE TEXTILE -PIELARIE

I. Nota introductiva

Nivelul 1 de calificare ofera absolventilor competente necesare realizarii unor sarcini de rutina predictibile sub supraveghere.

Continuturile propuse a fi parcurse vizeaza atingerea competentelor din unitatile tehnice generale si a unitatilor de competenta pentru abilitati cheie care ofera posibilitatea transferului pe orizontala si a flexibilitatii profesionale.

La baza elaborarii curriculumului a stat Standardul de Pregatire Profesionala care are urmatoarea structura:

Unitatea de Competenta

Nivelul

Valoarea creditului

Competente

Criterii de performanta

Conditii de aplicabilitate

Probe de evaluare

Standardul de Pregatire Profesionala a fost validat de un juriu de validare constituit din reprezentanti ai angajatorilor din domeniu si reprezentanti ai educatiei.

Modulul TEHNOLOGII GENERALE TEXTILE - PIELARIE, prin continuturile pe care le propune ofera baza de cunostinte si deprinderi specifice domeniului atat pentru nivelul 1 de calificare cat si pentru cele superioare

In curriculum competentele cheie vizate sunt corelate unui singur continut, desi dobandirea lor se realizeaza practic prin mai multe continuturi din module diferite, din nevoia de a se simplifica procesul evaluarii finale, competenta fiind evaluata o singura data.

Calificarile obtinute ca finalitati pe nivelul 1 sunt:

Lucrator in filatura tesatorie

Lucrator in tricotaje confectii

Lucrator in finisarea textilelor si a pielii

Lucrator in confectii piele si inlocuitori

In elaborarea curriculumului acestui modul au fost vizate unitatile de competenta tehnice generale Prelucrarea materiilor prime textile - pielarie si Curatirea utilajelor si o unitate de competenta pentru abilitati cheie, prezentate in lista de la punctul II.

Modul de citire si interpretare a programei scolare are in vedere corelarea continuturilor cu competentele din standardele de pregatire profesionala. Profesorul/maistrul instructor va parcurge integral standardul de pregatire profesionala, corespunzator unitatilor de competenta relevante pentru modul, urmarind cu prioritate conditiile de aplicabilitate la fiecare competenta.

Parcurgerea temelor propuse in curriculum se recomanda a fi cea din Sugestii metodologice.

RUTA CURRICULARA A PREGATIRII IN DOMENIUL TEXTILE - PIELARIE PENTRU NIVELUL UNU

II.Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

Comunicare si numeratie,

Prelucrarea materiilor prime textile - pielarie.

Curatirea utilajelor

III.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

IV. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Proiectarea curriculumului scolar a fost conceputa dupa un model nou centrat pe competente pentru abilitati cheie, competente tehnice generale, competentetehnice specializate.

Modulul 2-TEHNOLOGII GENERALE TEXTILE-PIELARIE poate fi parcurs in mod independent, iar ordinea de parcurgere a continuturilor este cea din Sugestii metodologice.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si formarea deprinderilor, proprii grupului instruit.

Instruirea se va realiza in cabinete cu o dotare materiala. corespunzatoare.

Se vor promova metode de predare invatare activ-participative , centrate pe elev,care dezvolta gandirea, incurajeaza participarea elevilor, dezvolta creativitatea si realizeaza o comunicare multidirectionala.

Metodele recomandate sunt: joc de rol,brainstorming, problematizarea,studiul de caz, experimentul, demonstratia, simularea, lectii vizita, vizionarilor de casete video/ multimedia, discutii- dezbateri, realizarea de proiecte integrate.

Evaluarea trebuie sa raspunda criteriilor de performanta si conditiilor de aplicabilitate din Standardul de Pregatire Profesionala in acelasi timp cu respectarea tipului de evaluare propus.

Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza o singura data. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluare formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

Dobandirea competentei este inregistrata si atestata de evaluator in instrumentul de evaluare prin semnatura, in casuta corespunzatoare, alaturi de data.

V.Sugestii metodologice

In realizarea prezentului modul competentele sunt cele prevazute in Standardul de Pregatire Profesionala iar continuturile respecta aplicarea criteriilor de performanta prevazute de Standardul de Pregatire Profesionala in conditiile de aplicabilitate practica a acestora, precizate de asemenea in standard.

Nivelul de pregatire este realizat corespunzator daca sunt indeplinite criteriile de performanta ce pot fi atinse numai daca in procesul de invatamant sunt asigurate conditiile de aplicabilitate descrise in standard.

Metodele de predare vor fi centrate pe elev, stimuland participarea activa si directa a elevilor in procesul de invatare.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv recomandandu-se urmatoarele metode: demonstratia, experimentul, simularea, joc de rol,lectii vizita, vizionarilor de casete video/ multimedia, discutii- dezbateri, realizarea de proiecte integrate

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:

-elevii invata cel mai bine atunci cand invatarea raspunde nevoilor lor

-elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare

-elevii au stiluri diferite de invatare

-elevii participa cu cunostintele lor, dobandite anterior, la procesul de invatare

-elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor

A.Recomandari privind ordinea de parcurgere a continuturilor

I.Tehnologii de obtinere a firelor si tesaturilor

Tehnologii de obtinere a firelor:

Procese tehnologice: cardat si pieptanat.

Operatii tehnologice, definitie, scop.

Semifabricate obtinute.

Masuri de protectia muncii si PSI, generale si specifice.

Alimentare, debitare, legari de semifabricate si fire.

Curatirea utilajelor.

Tehnologii de obtinere a tesaturilor:

Operatii de pregatire a firelor de urzeala in vederea teserii, definitie, scop.

Operatii de pregatirea firelor de batatura in vederea teserii,definitie, scop.

Principiul teserii

Formate/semifabricate obtinute

Masuri de protectia muncii si PSI, generale si specifice.

Alimentare, debitare, legari de fire.

Curatirea utilajelor.

II.Tehnologii de obtinere a tricoturilor si a produselor textile din tesaturi si tricoturi

Tehnologii de obtinere a tricoturilor

Tricoturi: definitie, clasificare.

Procesul tehnologic de tricotare.

Operatii tehnologice: definitie, scop.

Masuri de protectia muncii si PSI, generale si specifice.

Alimentare, evacuarea tricotului, legari de fire

Curatirea utilajelor

Tehnologii de obtinere a produselor textile din tesaturi si tricoturi

Imbracamintea: definitie, clasificare, functii.

Procesul de productie in confectii-etape.

Operatii: definitie, scop.

Masuri de protectia muncii si PSI, generale si specifice.

Alimentare, finisare, ambalare.

Operatii de coasere.

Curatirea utilajelor- locuri de ungere

III.Tehnologii de finisare a produselor textile

Operatii de pregatire a materialelor din fibre celulozice, proteice, sintetice: definitie, scop.

Vopsirea materialelor textile: definitie, substante chimice utilizate, parametri de lucru.

Operatii de apretare a materialelor din fibre celulozice, lana, sintetice: definitie, efecte.

Masuri de protectia muncii si PSI, generale si specifice.

Alimentare, debitare, controlul parametrilor de lucru.

Curatirea utilajelor.

IV. Tehnologii de obtinere a pieilor finite

Operatii de pregatire a pieilor in vederea tabacirii: scop, parametrii de lucru, substante chimice folosite.

Tabacirea pieilor: scop, parametri de lucru, substante chimice folosite

Vopsirea pielii: definitie, substante chimice utilizate, parametri de lucru.

Operatii de finisare: definitie, efecte.

Masuri de protectia muncii si PSI, generale si specifice.

Alimentare, debitare, controlul parametrilor de lucru.

Curatirea utilajelor.

V.Tehnologia confectionarii articolelor din piele si inlocuitori

Clasificarea articolelor din piele si inlocuitori

Piesele componente ale articolelor din piele si inlocuitori

Etapele procesului tehnologic de confectionare.

Masuri de protectia muncii si PSI, generale si specifice.

Alimentare, taierea pieselor simple

Operatii de coasere.

Curatirea utilajelor- locuri de ungere

B.Recomandare pentru instrumentul de evaluare

INSTRUMENTUL DE EVALUARE Nr. 1

Evaluarea

Descrie procesul tehnologic de transformare a firelor in tesaturi

Numele candidatului:

Numar de inregistrare

Ora de curs:

Centru:

Data de inceput:

Numele evaluatorului:

Data de incheiere:

Semnatura evaluatorului:

Cuprinde mostre  - fire, semifabricate, tesaturi, utilaje

Numele verificatorului intern:

Data de verificare:

Semnatura verificatorului intern:

Evaluarea 1

Aceasta evaluare se refera la:

Titlul Unitatii 42.5. PRELUCRAREA MATERIILOR PRIME

Competenta 42.5.2 Descrie procesul tehnologic de transformare a firelor in tesaturi

Criterii de Performanta

(a) Definirea operatiilor procesului de tesere

(b) Ordonarea operatiilor procesului tehnologic de pregatire a firelor de urzeala si batatura

(c) Identificarea semifabricatelor din procesul tehnologic de tesere

Precizari privind Aplicabilitatea Criteriilor de Performanta

operatii: bobinare, reunire-rasucire, urzire, incleiere, navadire, canetare, tesere

semifabricate: bobine, tevi, sul de urzeala, canete

INSTRUCTIUNI PENTRU CANDIDATI

Cititi aceste observatii inainte de a incepe evaluarea:

Cititi cu atentie toate testele inainte de a incerca sa le rezolvati

Daca observati vreo problema la vreunul dintre teste, aduceti acest lucru in atentia evaluatorului inainte de a incepe rezolvarea testului.

Inainte de inceperea evaluarii, asigurati-va ca dispuneti de echipamentul, instrumentele, materialele necesare rezolvarii testului.

Asigurati-va ca numele dvs. si data apar pe fiecare fisa pe care o veti inmana evaluatorului

Rezolvati toate punctele acestui test

Cand ati terminat, asigurati-va ca inmanati evaluatorului toate fisele relevante pentru acest test.

Test de evaluare

1.A Definirea operatiilor procesului de tesere.

Definiti operatiile procesului de tesere.

1.B Ordonarea operatiilor procesului tehnologic de pregatire a firelor de urzeala si batatura

Se dau operatiile: bobinarea, incleierea, navadirea, rasucirea, urzirea.

Ordonati logic operatiile tehnologice pentru pregatirea firelor de urzeala rasucite in vederea teserii mentionand si denumirea utilajului pentru fiecare operatie.

1.C Identificarea semifabricatelor din procesul tehnologic de tesere

Identificati semifabricatele obtinute la operatiile procesului tehnologic de tesere.

Modulul 3: CURRICULUM IN DEZVOLTARE LOCALA

2ore/saptamanax 32 saptamani-64 ore

Curriculumul in dezvoltare locala presupune participarea mai multor factori implicati in procesul de educatie: elevi, cadre didactice, parinti, parteneri sociali (agenti economici, institutii/organizatii locale sau regionale, etc). Optiunea pentru o astfel de componenta a curriculumului se integreaza strategiei de descentralizare, conform careia autoritatile publice locale trebuie sa joace un rol important in invatamantul profesional si tehnic datorita responsabilitatii si angajamentelor pe care le au fata de cetateni.

Curriculumul de dezvoltare locala este elaborat intr-un cadru de parteneriat intre scoala si comunitate si are in vedere:

. resursele locale pentru instruire ( resurse umane,baza materiala a grupurilor scolare, cadrul de colaborare cu agentii economici);

. cerintele locale pentru pregatirea in diverse calificari, care sa serveasca activitatilor economice desfasurate in zona.

In curriculum se dezvolta unitatea de competenta cheie Rezolvarea de probleme, cu urmatoarele competente :

Identifica probleme simple

Alcatuieste si aplica un plan de rezolvare a unei probleme simple

Verifica rezultatele obtinute in urma aplicarii planului de rezolvare a unei probleme simple

Continutul curriculumului de dezvoltare locala pentru pregatirea de specialitate se elaboreaza de catre colective mixte formate din profesori si specialisti din domeniul in care elevii se pregatesc.

Acest modul se desfasoara pe parcursul a 32 saptamani, fiind alocate un numar de 2 ore/ saptamana.

Avand in vedere competentele vizate se vor propune pentru atingerea acestora ,continuturi care sa vizeze conditiile de aplicabilitate prevazute in standard.

Forma si structura curriculumului propus va fi cea a modulelor din trunchiul comun.

Activitatile propuse se recomanda a fi realizate de tip aplicatii practice sau de laborator, utilizand atat jocul de rol cat si exercitiul in scopul intelegerii necesitatii realizarii unor produse si servicii de calitate si in stransa corelatie cu cerintele beneficiarilor.

Modulul 4: INSTRUIRE PRACTICA COMASATA

4 saptamani x 30 ore-saptamana=120 ore/an

Se va desfasura in 4 saptamani de practica comasata, care pot fi repartizate fie la sfarsitul celor doua semestre, fie integral la sfarsitul anului scolar in functie de solicitarile agentilor economici.

In cadrul practicii comasate se vor dezvolta urmatoarele unitati de competenta:

Igiena si securitatea muncii

Organizarea locului de munca

III.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Corespunzator continuturilor propuse se vor stabili, impreuna cu agentii economici, teme specifice domeniului de activitate care urmaresc acomodarea elevilor cu activitatile desfasurate la agentii economici din zona.

ADAPTAREA CURRICULUMULUI PENTRU ELEVII CU NEVOI SPECIALE

Educatia inclusiva aduce beneficii tuturor elevilor intrucat se concentreaza pe individ si pe modalitatea in care fiecare poate invata mai bine. Curriculum inclusiv nu impune limite in potentialul elevilor, ia in considerare atat elevii care invata repede, cat si pe cei care invata mai incet si au nevoie de sprijin.

Evaluarea atingerii unui standard de competenta la un anumit nivel se poate efectua atunci cand elevul este pregatit. Procesul de invatare poate fi fi divizat in etape mici si realizabile care pot fi exersate pana in momentul stabilirii-atingerii competentei.

Scolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregatiti prin invatamantul de masa si integrati individual ( nu in clase speciale) se poate face cu eficienta daca se au in vedere urmatoarele conditii:

Principiul normalizarii privind integrarea acestor elevi in clasele din invatamantul de masa

Pregatirea profesionala se va face conform planurilor de invatamant de la invatamantul de masa

Cadrele didactice vor acorda o atentie continua invatarii individualizate si diferentiate, aplicand metodologiile didactice si psihopedagogice cerute

Intocmirea fiselor medicale si psihopedagogice ale fiecarui elev cu nevoi speciale de catre profesorul consilier al scolii (psihologul), dirigintele clasei si cadrele didactice de la clasa

Intocmirea programelor de interventie la fiecare disciplina (modul de specialitate)

Urmarirea in procesul de invatamant a realizarii principiului integrarii socio-profesionale in comunitate a elevilor cu nevoi speciale

Evaluarea periodica a nivelului de pregatire a elevilor cu nevoi speciale, comparativ cu nivelul elevilor fara deficiente

Interrelationarea pregatirii de cultura generala cu pregatirea de specialitate si cu instruirea practica, in vederea dobandirii competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala

Pentru elevii deficienti vizuali, surdo-muti si motori se pot utiliza planurile de invatamant pentru scoala de arte si meserii cu adaptarile necesare

In perioada scolarizarii, elevii cu nevoi speciale trebuie sa beneficieze de metodele specifice de predare-invatare, pentru ca la finalizarea profesionalizarii sa se integreze social si profesional

Pentru reusita scolarizarii elevilor cu nevoi speciale in invatamantul de masa sunt necesare urmatoarele actiuni:

consilierea profesorilor din invatamantul de masa de catre profesori itineranti care au experienta in pregatirea acestor elevi

prevederea unei perioade suplimentare de instruire (un semestru) pentru atingerea competentelor descrise in standarde

infiintarea in atelierele de instruire practica si laboratoarele tehnologice a conditiilor suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive, echipamente si aparatura speciala fiecarui tip de deficienta

folosirea in procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunostintelor pentru elevii cu deficiente vizuale sau auditive

intocmirea de programe vizand facilitarea comunicarii si relationarii, atat in cadrul activitatilor la clasa si ateliere, cat si formarea si dezvoltarea deprinderilor si capacitatilor de intelegere a relatiei profesor-elev, angajator-angajat, etc.

evitarea marginalizarii elevilor cu deficiente in colectivul clasei si a disconfortului psihic al elevilor

Tabel de corelare a modulelor

Tabel de alcatuire a modulelor

Bibliografie

Romita Tiglea Lupascu -Pregatire de baza in industria usoara-instruire teoretica.

Ed.Oscar Print . Bucuresti 2000

Romita Tiglea Lupascu -Pregatire de baza in industria usoara-instruire practica.

Ed.Oscar Print. Bucuresti 2000

Virginia Merticaru  -Materii prime textile- Ed.Economica Bucuresti. 2001

Zoica Rotariu  -Utilajul si trhnologia filarii si calcule in filatura. Ed.D.P.Bucuresti 1990

M. Benjaminof- Utilaje si tehnologia meseriei-tesator. Ed.D.P. Bucuresti 1992

I.Barbu- Utilaje si tehnologia tricotarii, calcule in tricotaje,vol.I,II. Ed.D.P. Bucuresti 1990

Ghe.Ciontea-Utilajul si tehnologia meseriei, vol.I Ed.D.P.Bucuresti 1992

G.Neagu-Utilaje si tehnologii de profil, Ed. Economica Preuniversitaria Bucuresti 2000

E. Bucurenci- Utilajul si tehnologia finisarii produselor textile. Ed.D.P.Bucuresti 1992