ANALIZA SISTEMATICA SI PREVIZIONALA DE INVATAMANT

ANALIZA  SISTEMATICA SI PREVIZIONALA DE INVATAMANT

Analiza sistematica si perspectiva a educatiei si a invatamantului reprezinta o tentatie dificila, dar perfect posibila, ea isi afla sursele in considerarea functiilor productive ale invatamantului si mai ales a cerintelor pietei fortei de munca, ca urmare a modificarilor rapide ce se produce la acest mediu, si prin natura sa de investitie pe termen lung, invatamantul si educatia isi vor dovedi eficienta in viitor, pe o perioada indelungata iar in conditiile actuale ale tranzactiei in mod sigur pe parcursul mai multor generatii.

Evident ca elaborarea unor previziuni sociale, ca cel din domeniul educatiei si a invatamantului, solicita un efort stiintific global dat fiind faptul, ca in procesul real al evaluarii nu se poate prevedea evolutia probabila a unei parti dintr-un intreg din afara unor corelatii complexe ce se stabilesc intre elementele intregului. Subliniem faptul ca acest principiu metodologic al integralismului este aplicata in mod simultan atat in analiza sistematica a invatamantului cat si in abordarea perspectiva. La ora actuala cand invatamantul se afla in plina reforma, ne aflam de fapt intr-o situatie complexa. Intr-o lucrare din anii 70 "Civilizatia la Rascruce" in care se faceau urmatoarele afirmatii, "in cea ce priveste pozitia omului in lumea propriilor sale ecuatii de-a dreptul fantastice".

In prezent nu exista nicaieri, inca o explicatie teoretica satisfacatoare si unanim acceptata a transformarilor ce au loc in domeniul fortelor de productie si cu atat mai putin a implicatiilor pe care modificarile le au pentru societate si om. Ceea ce in mod natural a dus la cea de-doua idee din aceeasi lucrare si anume ca "Paradoxul in fata carei ane aflam este urmatorul: Sistemul traditional de invatamant pregateste oameni pentru viata in decurs de doisprezece pana la douazeci de ani si ceva caci atat dureaza instruirea in mod obisnuit in vremea noastra, dar in fond ii pregateste pentru cinzeci si mai multi ani, caci atat va dura in continuare viata activa a oamenilor, modul in care se face aceasta instruire fata insa actualei perioade de dezvoltare si nicidecum celei viitoare. Nu avem de ales: ori dominam perspectivele in aceasta masura, le intelegem si le orientam pregatirea vietii noastre in conformitate cu ele, ori percepem in mod implicit ca viata in viitor va arata diferit decat cea de astazi.

Ritmul accelerat ale evolutiei sociale contemporane, ale situatiilor politice contorsionate si aflate in permanenta intr-o dinamica care contribuie la dezvoltarea si dispozitiile de schimbari accentuate, ne obliga sa luam in considerare mai multi timpi sociali.

Tinand seama de ideile expuse anterior noi consideram ca in analiza sistemului educational si de invatamant, precum si a diferentelor sale componente imput - operatii - gasim o solutie dintre cele mai adecvate pentru realizarea obiectiv actionale perspectiv si a celui actional. Caci de fapt sistemele care prezinta aceasta specificitate a demersului prospectiv. Sunt cateva caracteristici ale scolii contemporane care urmeaza acest demers perspectiv si ne referim in primul rand la urmatoarele care vor avea un impact profund si in vremurile care urmeaza:

Aparitia si dezvoltarea deosebita a unor organizatii educationale.

Implicarea scolii de toate gradele in ansamblu fenomenelor si miscarilor sociale din sfera atat de complexa a schimbarilor dictate de tranzitie pe plan social si reforma pe plan educational.

Reasezarea rolului functiilor formatiei si informative a scolii de toate gradele impusa cu o deosebita forta de dezvoltare exponentiala a stiintei si tehnicii, si de nevoia de a raspunde la aceasta provocare actuala a scolii - cu tendinta contemporana a formarii unui specialist pe un singur sector de activitate, de invatare si educare unilaterala sau aderare spre extrema cealalta fara a tine seama de specializare.

Tinand seama de ideile expuse anterior, consideram ca in analiza sistematica a invatamantului, a compartimentelor sale principale care sunt intrari-iesiri, regasim o cale dintre cele mai potrivite pentru realizarea demersului actional. Cu atat mai mult trebuie sa tinem seama de acest fapt cu cat specificitatea sistemului insusi solicita un demers de prospectare. Urmatoarele caracteristici ale scolii contemporane vin sa intareasca ideea.

Cresterea continua a dimensiunilor sale, extinderea deosebita a organizatiilor educationale.

Participarea activa si hotaratoare a scolii la accelerarea evolutiei sociale.

Integrarea scolii in ansamblul miscarilor curente care toate duc la amplificarea raporturilor sociale.

Reconsiderarea functiilor formative si reformative ale scolii a raporturilor dintre ele, in directia configurarii reale a invatamantului.

Analiza prospectiva a invatamantului replica multe si serioase dificultati, dintre care noi relevam necesitatea cunoasterii si tratarii explicite a complexelor care contribuie la cresterea sau scaderea efectivelor scolare. Si aici trebuie sa avem in vedere evitarea explicarii prin stari conjuctuale, ce presupune un serios demers analitic, global care se bazeaza pe un ansamblu de indicii si indicatori corelati de natura demografica, politica si cultura.

Trebuie sa avem in vedere ca estimarea efectivelor scolare viitoare reprezinta o conditie a prospectarii planice a invatamantului corespunzatoare cerintelor reale a existentei populatiei scolare reiese pe de o parte, iar pe de alta parte este expresia necesara a comenzii sociale, cea ce impune o evolutie sociala echilibrata. In operatia de exprimare a cresterii si de anticipare a evolutiei efectivelor scolare dificultatea este mai mare este de natura documentara, informationala, deoarece stapanirea globala, a procesului de invatamant si dirijarea lui rationala rezida intre altele in depasirea acestei dificultati. La fel trebuie sa avem in vedere ca sistemul de invatamant transforma o parte din iesirile sale in intrari, ceea ce duce in mod firesc si necesar la evaluarea complementara a corpului profesoral viitor, ceea ce este necesar sau nu pentru educarea noilor generatii.

Ritmul cresterii sau al descresterii efectivelor scolare trebuie sa fie subordonat celui al cresterii sau descresterii corpului didactic - desi practica pedagogica concreta ne arata ce se intampla de cele mai multe ori invers, cea ce antreneaza la randul ei o alta serie de greutati pentru anticipatie. Deoarece este evident ca trebuie sa observe si structurile verticale si orizontale ale sistemului de invatamant, analiza prospectiva se izbeste de alte greutati legate de un aspect generat de faptul ca prospectarea nevoilor reale de scoli de diferite tipuri si nivele, este nemijlocit corelata mai exact spus trebuie sa fie corelata cu politica economica de ansamblu si cu bugetele necesare atat de pe plan local cat si central si in conditiile actuale acest lucru este dificil de realizat etapele si procesele reformei scolare nefiind aplicate in mod unitar. Acest fapt nu este evidentiat si de situatia scolara actuala. Din perspectiva analizei a retelei scolare rezida o serie intreaga de probleme cum sunt distribuirea spatiilor de rezidenta temporara sau permanenta pentru studenti, elevi si profesori, transportul elevilor din mediile rurale care au de strabatut distante mari, ridica probleme care se dezvolta la ora actuala in mod foarte dificil si nu intotdeauna favorabil cauzei elevilor gasindu-se de multe ori solutii neconvenabile, neadecvate - ridicate de problematica tranzitiei cum ar fi scumpirea combustibililor , comasarea scolilor care la o cauza obiectiva pe de o parte scaderea populatiei scolare iar pe de alta parte scaderea populatiei scolare iar pe de alta parte migrarea corpului profesoral spre alte meserii, care implica cresterea numarului cadrelor didactice neprofesionalizate.

Si pentru ca aceste palete de probleme sa se inrautateasca si sa se complice mai apar modificari de politica scolara referitoare la prelungirea sau scurtarea scolaritatii, schimbarii cu regimul obligativitatii scolare al sanselor de succes spre formele superioare de invatamant. Iar o alta dificultate a analizei greutatilor educatiei este dat de faptul ca educatia nu se prezinta ca un factor neutru in raport cu viata economico a societatii, deoarece ea are influente economice profunde prospectarea si prognoza sunt legate simultan si de o prospectare a conditiei economice a societatii.

Necesitati de abordare prospectiva a educatiei si a invatamantului i se alatura o serie intreaga de impedimente care sunt generate de noutatile care se produc in unul sau altul din laturile triunghiului scoala - cercetare - stiintificizate.

Abordarea prospectiva a invatamantului impune cu forte necesitatii si realizarea unui sistem care sa fie planificabil in invatamant. Si in acest sens mentionam ca in istoria omenirii aceste tendinte sunt vechi, forme elementare de planificare a educatiei au existat inca din antichitate, astfel in SPART a existat un sistem de educatie cu caracter programatic si care era adoptat nevoilor economice politice si culturale ale statului spartan respectiv in China in timpul dinastiei Han. Nu trebuie sa uitam ca exista si tendinte opuse, care  folosesc si alte argumente fata de ideea planificarii invatamantului dintre cea mai vehiculata este aceea ca planificarea neaga libertatea de actiune mai exact spus neaga libertatea in raport cu libertatea de alegere a obiectivelor educatiei si de multe ori aceasta opozitie a fost ridicate la rang de principiul, unei pedagogii cum ar fi A.K.Ottvay, considera ca acestea s-a exprima intr-un joc de forta dintre doi termeni polari, dar care sunt obligatoriu si spre care tinde societatea contemporana; planificarea si decizia centrala pe de o parte si pe de alta parte. Un alt argument tot din acest punct de vedere exclusivist si de drept cuvant real educatia - bun de comunicatie, ca activitate neproductiva, care din acest punct de vedere nu necesita investitii planificate. Totusi marea majoritate a teoriilor si practicilor tind spre un punct de vedere comun in ceea ce priveste principiile fundamentale ale planificarii educatiei si invatamantului.

Asigurarea coeficientilor de operationalitate pe care ii presupune analiza sistematica a invatamantului si implicatiile actionate de coordonare sociala ori cu forta necesitatii luarea in considerare si satisfacerea urmatoarelor aspecte:

a)     democratizarea invatamantului;

b)    coordonatele planelor de scolarizare cu ventilatie de cadre calificate;

c)     efort general din partea statului pentru reducerea pierderii de elevi si studenti pe parcursul studiilor;

d)    repartizarea armonioasa a unitatilor scolare dintre tensiuni.

Din punct de vedere financiar, analiza sistematica a invatamantului inseamna in primul si cel mai important rand stabilirea unor standarde si reglementari riguroase cu privire la volumul cheltuielilor necesare pentru educatie in ansamblul cheltuielilor pentru economie.