PORTOFOLIU DE EVALUARE FINALA ALE CADRELOR DIDACTICE

PROGRAMUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A COMPETENTELOR DE EVALUARE ALE CADRELOR DIDACTICE (DeCeE)

Septembrie-octombrie

PORTOFOLIU DE EVALUARE FINALA

SPECIALIZARE LIMBA SI LITERATURA ROMANA

UNITATEA DE INVATAMANT: GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL "UNIREA" STEI

A.   DOCUMENT DE ANALIZA A CURRICULUMULUI NAȚIONAL

Programa școlara pentru limba și literatura romana

Clasa a VIII-a

Termenul ,,curriculum" provine din limba latina si inseamna cale, cursa, alergare. In acceptiunea traditionala, aceasta notiune semnifica un set de documente care planificau continuturile instruirii. In acceptiune moderna, presupune pe langa continuturile instructiv-educative cuprinse in programa si manuale si sistemul experientelor de invatare si formare ale elevilor.

Curriculumul reprezinta proiectul pedagogic care evidentiaza multiplele relatii stabilite intre: obiectivele operationale, continuturile instructiv-educative, strategiile de predare, invatare si evaluare. Carmen Cretu afirma ca notiunea de curriculum ,,semnifica continuturile invatarii obiectivate in planul de invatamant, programe si manual scolare".

Conceput pe o functionalitate multipla, curriculum-ul cuprinde urmatoarele componente de baza:

Obiective generale (cadru) ale studiului limbii engleze in liceu.

Obiective de referinta

Continuturi recomandate

Sugestii metodologice

Sugestii de evaluare

Obiectivele cadru se refera la un ciclu de scolaritate, fiind stabilite la nivel national.Ele reprezinta componenta fundamentala a curriculumului si vizeaza finalitatile educationale ale disciplinei.De asemenea, indica mutatiile de comportament ale elevilor, consemnand si standardele curriculare de performanta pe care trebuie sa le atinga elevii la finalul clasei a-IX-a. Obiectivele cadru presupun dezvoltarea integrala a capacitatilor de receptare a mesajului oral, de exprimare orala, de receptare a mesajului scris si de dezvoltare a capacitatilor de exprimare scrisa.

Obiectivele de referinta se realizeaza pe durata unui an scolar si se stabilesc la nivel national. Ele sunt formulate clar si indica cu precizie competentele care urmeaza a fi formate de elev la sfarsitul unei clase, la limba si literatura romana.Derivand din obiectivele cadru, obiectivele de referinta au un caracter preponderent formativ, precizand ce este recomandat sa cunoasca elevul, ce trebuie sa stie sa faca dupa parcurgerea unei clase de gimnaziu. Obiectivele de referinta formuleaza rezultatele asteptate ale invatarii si vizeaza progresul elevilor in formarea

de capacitati, abilitati si achizitia progresiva de cunostinte, la literatura, gramatica si comunicare.

In vederea realizarii obiectivelor cadru si de referinta, noua programa recomanda continuturile-cadru. Acestea ofera sugestii orientative profesorilor, care pot alege, in functie de nivelul clasei, textele literare sau nonliterare, respectand criteriile urmatoare: formativ, valoric-estetic si stilistic.Continuturile invatarii trebuie proiectate in corelatie cu un set de competente specifice pentru fiecare an de studiu.

Noul curriculum pune accentul pe latura formativa a invatarii, avand ca scop modelarea unor elevi creativi, reflexivi. Actualele programe propun ca finalitate cultivarea placerii de a citi, a sensibilitatii estetice, precum si insusirea si practicarea diverselor strategii de comunicare in variate circumstante.Studiul limbii si literaturii romane in scoala are un caracter activ prin conectarea sa organica la realitatile vietii cotidiene, prin relatia echilibrata intre exprimarea orala si scrisa.

Motivarea alegerii obiectivelor cadru si de referinta:

Am proiectat instrumentul de evaluare la clasa a VIII-a, la sfarsitul unitatii de invatare ,,Genul liric", pentru varietatea mijloacelor expresive ale poeziei, pentru bogatia vocabularului limbii romane. Scopul administrarii testului este verificarea achizitiilor elevilor referitoare la elementele de structura ale genul liric, a particularitatilor acestui gen si nu in ultimul rand a sensaibilitatii artistice pe care o implica abordarea poeziei.

B. FORMULAREA OBIECTIVELOR CADRU, OBIECTIVELOR DE REFERINȚA ȘI A OBIECTIVELOR DE EVALUARE

In procesul instructiv-educativ, evaluarea se raporteaza la obiectivele cadru/competențe generale și la obiectivele de referința/competențe specifice care sunt incluse in programa școlara. Exista o corespondența stransa intre obiectivele generale, intre obiectivele intermediare și cele concrete, operaționale; toate formeaza un ansamblu unitar și ierarhizat. Prin intermediul obiectivelor educaționale se dezvolta cunoștințe, competențe, abilitați, deprinderi, la care urmeaza sa ajunga elevii intr-un interval de instruire.

Inca din 1951, B.S. Bloom a formulat taxonomia obiectivelor educaționale pe domenii comportamentale (cunoaștere, comprehensiune, aplicare, analiza, sinteza și evaluare), prin formularea unor judecați de valoare bazate pe criterii interne de coerența și rigoare și pe criterii externe de eficiența. Renumita taxonomie a lui Bloom sublinia ca, numai pe baza obiectivelor clar formulate, se pot construi criterii coerente, logice și unitare de evaluare. In funcție de formularea și definirea obiectivelor, de selectarea și structurarea logica a conținutului științific care urmeaza sa fie predat-insușit-evaluat, de alegerea strategiilor didactice, a modalitaților de activitate desfașurate cu elevii, de mijloacele didactice folosite, se realizeaza eficiența și precizia evaluarii. Prin urmare, obiectivul descrie rezultatul invațarii in termenii performanței observabile și masurabile, precum și o modificare concreta, vizibila de comportament.

In general, programa școlara cuprinde: obiectivele cadru ale studiului limbii și literaturii romane in gimnaziu și liceu; obiectivele de referința și activitațile de invațare recomandate pentru realizarea acestora cu succes; conținuturile, sugestiile metodologice și reperele privind evaluarea.

Obiectivele cadru ale Programei școlare la limba și literatura romana pentru clasa a VIII-a sunt:

In proiectarea și administrarea testului sumativ, avand unitatea de invațare genul liric, la clasa a VIII-a, am pornit de la obiectivele 3 și 4 din programa școlara:

3. Dezvoltarea capacitații de receptare a mesajului scris

4. Dezvoltarea capacitații de exprimare scrisa

In vederea conceperii testului am pornit de la urmatoarele obiective de referința:

3.1 sa dovedeasca ințelegerea unui text literar, pornind de la cerințe date

3.2 sa sesizeze valoarea expresiva a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de imbogațire a vocabularului și a categoriilor semantice studiate

3.3 sa identifice valori etice și culturale intr-un text, exprimandu-și impresiile și preferințele

4.1 sa redacteze texte diverse, adaptandu-le la situația de comunicare concreta

4.2 sa utilizeze in redactarea unui text propriu cunoștințele de morfo-sintaxa, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație

Obiective de evaluare

Elevii vor fi capabili sa:

recunoasca modurile de expunere intr-un text dat

identifice unele teme literare

distinga figurile de stil intr-un text literar

determine elementele de versificație (masura, rima, ritm)

identifice unele elemente de structurare a textului liric (imagini artistice)

exemplifice unele categorii semantice studiate (sinonimele)

menționeze forma literara a unor cuvinte

alcatuiasca enunțuri folosind cuvinte polisemantice

evidențieze trasaturile unei opere lirice

motiveze apartenența unui text la genul liric

utilizeze corect categoriile morfosintactice

aplice corespunzator semnele de ortografie și punctuație

Testul sumativ propus evalueaza abilitați, competențe, deprinderi, cunoștințe, care se refera la capacitațile de receptare a mesajului scris și de exprimare scrisa prevazute in programa școlarași in programa pentru teza cu subiect unic la clasa a VIII-a, urmarindu-se achizițiile elevilor din clasa a VIII-a, la unitatea de invațare ,,Genul liric".

In formularea itemilor, am plecat de la urmatoarele obiective de referința:

A1 Obiectiv de referința 3.1 - recunoașterea modurilor de expunere dintr-un text

A2 Obiectiv de referința 3.1 - identificarea unor teme literare

A3 Obiectiv de referința 3.1 - distingerea unor figuri de stil intr-un text liric

A4 Obiectiv de referința 3.1 - determinarea masurii și rimei versurilor

A5 Obiectiv de referința 3.3 - selectarea unor imagini artistice dintr-o opera data

A6 Obiectiv de referința 3.2 - exemplificarea unor sinonime contextuale

A7 Obiectiv de referința 3.2 - menționarea formei literare a unor cuvinte

A8 Obiectiv de referința 3.1 - distingerea sensurilor unui cuvant prin alcatuirea unor enunțuri

B9 Obiectiv de referința 4.1 - evidențierea trasaturilor unei opere lirice

- motivarea apartenenței la genul liric

Obiectiv de referința 4.2 - utilizarea corecta a categoriilor sintactice

- aplicarea corecta a semnelor de ortografie și de punctuație

C. INSTRUMENTUL DE EVALUARE PROIECTAT

TEST

Clasa a VIII-a

Timpul de lucru este de 50 de minute.  Se acorda 10 puncte din oficiu.

Citeste cu atentie textul de mai jos si raspunde la cerintele care urmeaza:

" Sara pe deal buciumul suna cu jale, Turmele-l urc, stele le scapara-n cale, Apele plang clar isvorand in fantane; Sub un salcam, draga, m-astepti tu pe mine.

Luna pe cer trece-asa sfanta si clara, Ochii tai mari cauta-n frunza cea rara, Stelele nasc umezi pe bolta senina, Pieptul de dor, fruntea de ganduri ti-e plina.

Ah! in curand satul in vale-amuteste;  Ah! in curand pasu-mi spre tine grabeste: Langa salcam sta-vom noi noaptea intreaga, Ore intregi spune-ti-voi cat imi esti draga.

Ne-om razima capetele-unul de altul Si surazand vom adormi sub inaltul, Vechiul salcam. - Astfel de noapte bogata, Cine pe ea n-ar da viata lui toata?"

(Mihai Eminescu, Sara pe deal)

A.

Alege raspunsul corect din variantele urmatoare:  Modul de expunere predominant este: a) naratiunea b) dialogul c) descrierea (6p)

Completeaza enuntul:  Temele poeziei "Sara pe deal" sunt:.si (8p)

Scrie in spatiul punctat din fata fiecarei figuri de stil din prima coloana, litera corespunzatoare exemplului din a doua coloana: ..1) epitet a) "vechiul salcam" ..2) personificare b) "sara pe deal" ..3) inversiune c) "apele plang" . d) "bolta senina" (8p)

Precizeaza masura si rima versurilor din prima strofa. (8p)

Selecteaza, din textul dat, doua imagini artistice diferite, precizand felul lor. (8p)

Stabileste cate un sinonim potrivit pentru cuvintele subliniate.  (8p)

Mentioneza corespondentul literar pentru cuvintele: "sara", "fantane", ,,razima". (6p)

Alcatuiește doua enunțuri in care verbul ,,a suna" sa aiba sensuri diferite.  (8p)

B.

9. Scrie o compunere de 20-25 randuri, in care sa argumentezi ca fragmentul dat aparține genului liric.  (30p)

In elaborarea compunerii, vei avea in vedere:

precizarea și exemplificarea a trei caracteristici ale genului liric 

evidențierea rolului mijloacelor artistice din text

exprimarea unei opinii despre semnificațiile textului sau despre mesajul transmis.

Vei primi 18 puncte pentru conținut (cate 6 puncte pentru fiecare cerința rezolvata) și 12 puncte pentru redactare.

D. BAREMUL DE CORECTARE ȘI NOTARE

A.  1. Raspus corect: descrierea sau punctul c. 6p. Pentru alt raspuns sau niciun raspuns- 0p.

2. Raspuns corect: natura și iubirea. 8p. Pentru identificarea unei singure teme se acorda 4p.,iar daca sunt identificate doua teme, se acorda 8p. (4+4) 3. Raspunsuri corecte: d-1, c-2, a-3. 8p. Pentru o asociere corecta se acorda 4p., pentru doua asocieri corecte, 6p. și pentru trei asocieri corecte, 8p. (4+2+2) 4. Precizarea corecta a masurii: 12 silabe și a rimei- imperecheate. 8p. (4+4) 5. Exemple de raspuns: imagini vizuale:,,stele le scapara-n cale", ,,luna pe cer trece așa sfanta și clara", ,,frunza cea rara", imagini auditive: ,,buciumul suna cu jale", ,,apele plang", imagini motrice: ,,turmele-l urc", ,,pasu-mi spre tine grabește". 8p. Se acorda doua puncte pentru transcrierea unei imagini și doua puncte pentru precizarea felului ei. (2+2+2+2) 6. Exemple de raspuns: jale=tristețe, durere, amaraciune; draga=iubita, scumpa, adorata; spune=zice, declara, rosti, grai; senina=liniștita, luminoasa, neinnorata 8p. Se acorda cate doua puncte pentru fiecare sinonim dat. (2+2+2+2) 7.Raspunsuri corecte: sara=seara; fantane=fantani, razima=rezema. 6p. Se acorda cate doua puncte pentru fiecare forma corecta. (2+2+2) 8. Exemple de posibile enunțuri: Vantul bate, frunza suna. (foșnește); Ii sunau cheile in buzunar. (zornaiau); Poți sa ma suni, daca vrei.(apelezi) 8p. Pentru alcatuirea unui singur enunț se acorda 4p., iar pentru scrierea a doua enuțuri, se dau 8p. (4+4)

B.   9. A. Conținut (18 puncte)  1. Precizarea, insoțita de exemple, a trei caracteristici ale genului liric:exprimarea directa a sentimentelor, gandurilor, ideilor; limbajul expresiv, sugestiv; existența unor imagini artistice redate prin figuri de stil, muzicalitatea specifica, elementele de prozodie 6p. Se vor acorda 3p pentru precizarea trasaturilor genului liric (1+1+1) și 3p pentru exemplificarea lor, pe baza textului dat (1+1+1) ( exemplificare logica, nuanțata, a trei caracteristici-3p., exemplificare parțial corecta, incompleta-2p., incercare de identificare-1p.) 2. Evidențierea rolului mijloacelor artistice in realizarea atmosferei generale a poeziei 6p. Pentru evidențierea rolului mijloacelor artistice prin sublinierea corecta semnificațiilor acestora in poezie se acorda 6p.; pentru evidențierea parțiala-4p.și pentru identificarea unor imagini artistice fara sublinierea semnificației acestora-2p. 3. Exprimarea unei opinii despre semnificațiile textului poetic sau ale mesajului transmis 6p. Pentru exprimarea unei opinii pertinente, clare, prin raportare la textul dat, se dau 6p., pentru prezentarea sumara a opiniei,dar fara motivare, 4p.,iar pentru incercarea de susținere a unei opinii, dar fara argumentare- 2p. B. Redactare (12 puncte) Unitatea și coerența textului, cu echilibru intre cele trei componente (introducere, cuprins, incheiere) 3p. (Unitatea compoziției:1p.; claritatea și coerența enunțurilor:2p./parțial:1p) Registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului compunerii 3p. (1+1+1) Ortografia și punctuația 3p. (0 greșeli-3p.; 1 greșeala-2p.; 2-3 greșeli-1p.; 4 sau mai multe greșeli-0p. Așezarea corecta a textului in pagina, lizibilitatea 3p. (2+1)

Se acorda 10 puncte din oficiu.

TOTAL: 100 puncte

E. ADMINISTRAREA INSTRUMENTULUI DE EVALUARE

Testul proiectat a fost conceput ca un test sumativ la sfarșitul unitații de invațare ,,Genul liric", la clasa a VIII-a.

Am folosit o gama variata de itemi, dupa cum urmeaza:

Itemi obiectivi:

Cu alegere multipla (A1)

De asociere (A3)

Itemi semiobiectivi:

De completare (A2)

Cu raspuns scurt (A4, A5, A6, A7, A8)

Itemi subiectivi

De tip eseu structurat cu raspuns extins (B9)

Matricea de specificatii asociata testului proiectat este prezentata mai jos:

Matricea de specificatii

Testul proiectat a fost administrat pe un esantion de 21 de elevi din clasa a VIII-a A. Mentionez ca toti elevii au fost prezenti.

In tabelul urmator sunt prezentate rezultatele preliminare ale corectarii si notarii; numarul lucrarii din prima coloana nu reprezinta neaparat o secretizare a numelor, ci mai exact ordinea de corectare. Am considerat ca numele elevilor nu sunt relevante pentru acest demers.

Borderou de corectare (ciorna)

Nr. Lucr.

A

B

Din oficiu

Punctaj total

Tot. part. A

Conținut

Redactare

Tot part. B

I

II

III

C+U

V

O+P

As+L

Rezultatele elevilor (nota obtinuta la test, respectiv nota trecuta in catalog) sunt prezentate in tabelul urmator:

Situatia notelor in ordine descrescatoare

Rezultatele pe itemi si subitemi sunt pezentate in tabelul urmator:

Rezultatele pe itemi

Media clasei este:

Mediana reprezinta nota elevului cu numarul 11.

Mediana = 8

In continuare voi prezenta histograma notelor si graficul notelor

Histograma notelor

Graficul notelor

F. ANALIZA MODULUI DE APLICARE A BAREMULUI DE CORECTARE ȘI NOTARE

Corespondența dintre itemii probei, criteriile de evaluare și baremul de corectare și notare

Concluzii:

Testul sumativ a fost receptat drept mediu (media clasei a fost 7,71). Pentru partea A, ințelegerea unui text liric, s-au acordat 60 puncte; majoritatea elevilor obținand punctaje bune la aceasta parte. (15 elevi , adica 71,4% au obținut peste 45 de puncte).

La partea B, de compunere, punctajul acordat a fost de 30 puncte. La aceasta parte, rezultatele au fost mai slabe; doi elevi neabordand deloc aceasta parte, iar 10 elevi nu și-au exprimat nicio opinie referitoare la semnificațiile sau mesajul textului poetic. Consider aceasta cerința ca avand cel mai ridicat nivel de dificultate.

Ca urmare a corectarii testului, am ajuns la urmatoarele concluzii cu privire la cunoștințele și achizițiile elevilor:

Puncte tari:

Recunosc modurile de expunere și trasaturile genului liric

Identifica elementele de structura ale genului liric (figurile de stil, imaginile artistice, elementele de versificație)

Disting mijloacele de imbogațire a vocabularului și relațiile semantice dintre cuvinte

Aplica regulile ortografice și de punctuație

Puncte slabe:

Exprimarea opiniei in legatura cu semnificațiile textului liric

Argumentarea trasaturilor specifice unei opere lirice