POVESTIREA IN RAMA "IAPA LUI VODA" -Structuri narative -area unei unitati de invatare

POVESTIREA IN RAMA   "IAPA LUI VODA" -Structuri narative - Proiectarea unei unitati de invatare

Stabilirea obiectivelor, a modului de lucru, a valorilor si atitudinilor

Obiective:

sa recapituleze, sa aprofundeze, sa reconstituie procedeul povestirii in rama;

sa realizeze conexiuni intre literatura si teatru sesizand specificul fiecarui domeniu;

sa-si dezvolte capacitatile de creatie.

Modul de lucru: pe grupe

Mod de lucru: pe grupe

Valori si atitudini:

cultivarea placerii de a citi, a gustului estetic in domeniul literaturii si al altor arte;

stimularea gandirii autonome, reflexive, creative;

cultivarea sensibilitatii;

formarea unor reprezentari culturale privind literatura romana si literatura universala.

ETAPELE PROIECTULUI

STIMULAREA:

La sfarsitul unitatii de invatare Structurile textului, profesorul recomanda citirea altor texte narative construite prin insertie (povestire in rama) si constata posibilitatea abordarii unei astfel de structuri si prin alte metode. Propune tema cu aplicatii pe O mie si una de nopti, Povestirile din Canterbury de Geoffrey Chaucer, Decameronul de Giovanni Boccaccio,

Hanu Ancutei de Mihail Sadoveanu.

IMPARTIREA SARCINILOR:

GRUPA A: - alcatuirea unor fise de observatie privind:

statutul naratorului;

motivarea imprejurarilor care declanseaza povestirea;

ceremonialul care insoteste povestirea;

tipul de rama utilizat in povestire.

Elevii vor stabili daca fiecare citeste alta povestire si alcatuieste fisa lui de observatie sau citesc toti toate textele si alcatuiesc impreuna fisele de observatie.

GRUPA B: - dramatizarea unei povestiri din cartea lui Chaucer parcurgand urmatoarele etape:

lectura textului;

alegerea povestirii ce urmeaza a fi dramatizata;

selectarea fragmentelor din povestire care se preteaza la dramatizare;

impartirea responsabilitatilor: actori, regizor, scenograf, cel care selecteaza muzica;

realizarea costumelor si a decorului;

fixarea repetitiilor;

realizarea afisului si a programului.

GRUPA C: - alcatuirea unei compuneri narative pe baza insertiei parcurgand urmatoarele

etape:

fixarea elevilor care creeaza rama povestirii si a elevilor care creeaza povestirea propriu-zisa;

stabilirea elevilor care urmaresc respectarea momentelor subiectului, introducerea unor secvente descriptive si a dialogului, a specificului constructiei unei astfel de compuneri narative (statutul naratorului, motivatia care declanseaza povestirea, ceremonial care insoteste povestirea, existenta ascultatorilor, personaje, stil);

stabilirea elevului care face tehnoredactarea si a celui care face corectura.

GRUPA D: - alcatuirea unui portofoliu continand:

Ø poster care sa figureze legarea secventelor narative;

Ø rebusuri;

Ø concurs Cine stie castiga - intrebari posibile;

Ø coperta de carte.

Elevii vor stabili daca produsul va fi rezultatul lucrului in echipa sau daca fiecare realizeaza cate o varianta de poster, rebus, coperta de carte si vor ramane in portofoliu cele mai reusite.

CERCETARE/ CREATIE/ INVESTIGATIE

Elevii procura materialele, citesc, fac fise. Grupa A colaboreaza cu grupa C careia ii furnizeaza informatiile necesare pentru realizarea compunerii.

Grupa B alege povestirea pentru dramatizare, selecteaza fragmentele, fiecare dintre actori isi copiaza replicile. Se stabileste asezarea in scena, se cauta sau se concep costumele, se schiteaza decorul, se alege muzica. Dupa ce fiecare isi invata replicile, se fac repetitii.

Grupa C realizeaza mai multe variante de rama, elevii propun teme pentru povestire, apoi selecteaza rama cea mai potrivita, aleg tema si colaboreaza pentru respectarea cerintelor speciei.

Grupa D colaboreaza si ea cu grupa A, selecteaza esentialul pentru realizarea intrebarilor, schiteaza posterul, rebusul, coperta de carte.

Profesorul monitorizeaza intreaga activitate.

PROCESAREA MATERIALULUI

Profesorul urmareste daca grupa A a sesizat diferentele dintre tipul oriental si cel occidental de povestire in rama, daca stie sa stabileasca tipul de narator, daca identifica bine tipul de rama, daca stie sa selecteze elementele de ceremonial, formulele specifice de adresare.

In activitatea grupei B, profesorul observa daca rolurile sunt bine distribuite, da indicatii referitoare la dictie, la jocul de scena, la alegerea costumelor si a decorurilor.

In alcatuirea compunerilor, elevilor li se atrage atentia ca trebuie respectate caracteristicile textului narativ, in general, si ale speciei: prezenta naratorului sau a naratorilor, existenta indicilor de spatiu si de timp, a momentelor subiectului, prezenta personajelor. Vor fi indrumati pentru realizarea unor pasaje descriptive cu rol in crearea atmosferei sau in prezentarea personajelor, pentru introducerea dialogului spre dinamizarea actiunii si spre conturarea personajelor. Elevilor li se solicita atentie in folosirea timpurilor verbale specifice naratiunii si descrierii. Sunt semnalate erorile de exprimare. Se urmareste acuratetea textului.

Elevii sunt indrumati sa delimiteze planurile narative ale povestirii, sa fie atenti la modul de stabilire a contactului cu ascultatorii.

Elevilor din grupa D li se atrage atentia ca intrebarile pentru concurs trebuie sa fie clare, precise, pornind de la simplu la complex, aplicate strict la textul parcurs.

REALIZAREA FORMEI FINALE

Profesorul verifica daca fisele realizate de grupa A respecta cerintele, daca ele contin toate informatiile solicitate, daca limbajul este corect si ingrijit, apoi cere tehnoredactarea lor cu aceleasi caractere si aceeasi setare a paginii, intocmirea unei fise cu concluzii desprinse din compararea povestirilor.

Profesorul solicita elevilor din grupa B o repetitie generala cu decor, costume, muzica si face ultimele observatii referitoare la jocul actorilor sau la miscarea scenica. Li se atrage atentia ca trebuie sa-si prezinte proiectul urmarind toate etapele pe care le-au parcurs.

Daca elevii din grupa C au realizat mai multe variante de povestire in rama, sunt selectate doua si li se cere elevilor sa le prezinte in fata unui juriu care va stabili care este compunerea cea mai buna.

Elevilor din grupa D li se cere sa realizeze posterul si un rebus la dimensiuni mai mari pentru a putea fi prezentate si celorlalte grupe care vor sesiza astfel inca o data specificul povestirii in rama.

PREZENTAREA PROIECTULUI

Fiecare grupa isi prezinta produsul proiectului:

v     fisele;

v     dramatizarea, afisul, programul;

v     creatiile originale;

v     posterul, rebusul, coperta de carte, intrebarile.

Juriul stabilit de profesor va evalua pe baza unor grile proiectul realizat de grupa B si pe cel realizat de grupa C. Pentru celelalte doua grupe, grilele de evaluare sunt aplicate de catre profesor.

FEED-BACK

Pe langa grilele de evaluare, profesorul realizeaza feed-back prin discutii din care va rezulta daca elevii considera ca proiectul este o metoda de evaluare care ii ajuta in imbogatirea, nuantarea si fixarea cunostintelor.

GRILA DE EVALUARE PENTRU PRODUS

PROIECTUL GRUPEI B

Total:

Nota: Fiecare criteriu este punctat de la 1 la 10. Nota se obtine impartind totalul la 7

BIBLIOGRAFIE: Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, Ed.Polirom, Iasi, 1998

Giovanni Boccaccio, Decameronul, Ed. Univers, Bucuresti, 1978

O mie si una de nopti, Ed. Minerva, Bucuresti, 1978

Mihail Sadoveanu, Hanu Ancutei, Ed. Porto Franco, 1994

Elena Apastinii,Proiectul - metoda de evaluare interdisciplinara in Edict-

Revista educatiei, nr. 7/2004, Bucuresti

M. Ionescu si I. Radu (coord.), Didactica moderna, Ed. Dacia, Cluj, 2001

P. Dasen, C. Perregaux, M. Rey, Educatia interculturala. Experiente.

Politici. Strategii, Ed. Polirom, Iasi, 2000

Sergiu Pavel Dan, Povestirile in rama, Ed. Paralela 45, Pitesti, 2003