DE LECTIE CLASA: a II- a Cunoasterea mediului - Anotimpurile

PROIECT DE LECTIE

CLASA a II- a

OBIECTUL Cunoasterea mediului

SUBIECTUL Anotimpurile

INVATATOR

OBIECTIVE DE REFERINTA:

dezvoltarea capacitatilor de observare si intelegere a realitatii din mediul inconjurator;

cunoasterea si utilizarea unor termeni specifici, pentru a descrie fenomene din mediul inconjurator.

OBIECTIVE OPERATIONALE:

sa descrie oral caracteristicile anotimpurilor redate prin simboluri;

sa gaseasca insusiri pentru unele cuvinte;

sa realizeze corespondente intre anotimpuri si lunile acestora;

sa resolve exercitiile matematice;

sa coopereze optim cu membrii grupului;

sa analizeze si sa aprecieze produsele activitatii.

METODE SI PROCEDEE:

Conversatia, observatia, explicatia, analiza, exercitiul, jocul didactic, lectura model, expunerea, invatarea prin cooperare, munca independenta, munca pe grupe, ciorchinele.

SUPORT SI RESURSE:

Afisul Stirile zilei", "Legenda anotimpurilor", CD- Anotimpurile- Vivaldi, planse didactice reprezentand cele 4 anotimpuri, imagini, coli de hartie, flip-chart, markere, creioane colorate, fise, aracet.

LEGENDA ANOTIMPURILOR

A fost odata un batran, tare batran si avea patru fiice. Oamenii ii spuneau Batranul An.

Fiicele mosneagului veneau la el, dar, tot pe rand.Venea prima, cea mai tanara dintre ele, pe care Batranul An o dezmierda Primavara. Si venea, aceasta fata cu un alai intreg de pasarele, care il incantau cu cele mai frumoase triluri, imbracata in frumoasele ei haine verzi impodobite cu gingase flori de ghiocei, toporasi, lacrimioare si lalele. Mijlocul rochitei era incins cu un brau de bujori rosii, roz si albi. Pe cand se instala mai bine, livezile incepeau sa-i zambeasca, floarea se desprindea si plutea in vazduh peste mladioasa Primavara. Dupa ce ii oferea tatalui un buchet de flori de camp cu maci, nu-ma-uita si albastrele amestecate cu spicele verzi ale graului, isi lua ramas bun si pleca.

Sosea apoi, cea de a doua fiica-Vara. Pe infinitul albastru al cerului soarele stralucea si dogorea tot mai tare. Granele erau din ce in ce mai aurii. Oamenii o salutau bucurosi si dispareau lasand in urma zgomotul frenetic al secerisului. Si dupa ce si-au secerat graul, secara, orzul si ovazul se duc spre livezi pentru a culege primele fructe. Vara pleaca si ea sa se racoreasca si sa asculte clinchetul cristalin al izvoarelor, fosnetul de nepatruns al padurii.

In urma ei pomii isi pleaca frunzele care devin tot mai ruginii. Soseste, parca purtata pe unduirile lente ale vantului cea de-a treia fiica a Batranul An, Toamna. E imbracata in rochia-i de gala ruginie, impodobita cu porumb, mere, pere, nuci si ciorchini mari de struguri. Soarele o saluta politicos, dar paleste la vederea belsugului si bogatiei ce-o insotesc pe preafrumoasa Toamna. Pasarelele zgribulite, se aliniaza in varf de sageata si pornesc prin vazduhul nesfarsit spre taramurile unde, pentru o perioada vor fi doar musafiri.

An urma lor, copacii si pamantul primesc cu smerenie atingerea catifelata a fulgilor zglobii ce coboara din inaltul cerului ansotind-o pe cea din urma craiasa a Anului, Iarna. Invelita intr-o mantie argintie, cu bagheta ei fermecata transforma intreaga natura in imagini de basm poleite cu zahar. Aduce bucurie si veselie pe chipul tuturor cu sarbatorile de iarna si cu jocurile nesfarsite ale copilariei. Desi friguroasa si rece, ea-l saluta calduros pe Mosneagul asezat intr-un jilt de gheata care asteapta cu nerabdare o noua intinerire si transformare, ce urmeaza sa vina in clinchet de clopotei la cumpana dintre Ani.