Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Gradinita

DE LECTIE Clasa: a VI-a, limba romana - Complementul direct

didactica pedagogie



+ Font mai mare | - Font mai mic



PROIECT DE LECTIE

Profesor



Clasa: a VI-a

Obiectul: limba romana

Subiectul lectiei: Complementul direct

Tipul de lectie: insusire de noi cunostinte

Obiective operationale

a. cognitive: la sfarsitul lectiei toti elevii vor fi capabili:

Sa defineasca complementul direct;

Sa identifica complementele directe din exprimarea orala si scrisa;

Sa recunoasca partile de vorbire prin care se exprima complementul direct;

Sa stie cum se construieste complementul direct;

Sa nu confunde complementul direct cu alte parti de propozitie (ex. cu subiectul);

Sa cunoasca topica, punctuatia si ortografia complementului direct exprimat prin pronume personal, forme neaccentuate in acuzativ;

Sa construiasca enunturi cu complemente directe exprimate prin diferite parti de vorbire.

b. psihomotorii: sa ortografieze corect formele neaccentuate ale pronumelui personal in acuzativ, cu functie de complement direct, cand se asociaza cu: forme de auxiliar ale verbului a avea, cu particula a din structura unui verb la infinitiv, cu conjunctia sa din structura unui verb la conjunctiv, cu un verb la imperativ, cu un verb la gerunziu.

Strategia didactica:

  1. Metode si procedee: se vor folosi, alternativ sau combinat, metode si mijloace precum: invatarea prin descoperire, conversatia euristica, explicatia, dictarea, lucrul cu manualul, schema la tabla.
  2. Forme de organizare a invatarii: in cadrul lectiei (de invatare) se vor folosi: activitatea frontala, alternativ cu activitatea independenta individuala.
  3. Resurse: capacitatile normale de invatare ale elevilor.
  4. Mijloace de invatamant: texte lingvistice; fise cu sarcini de lucru pentru elevi; testul de evaluare formativa: Alcatuiti trei propozitii cu complemente directe exprimate prin pronume personale, forme neaccentuate.
  5. Bibliografie: Limba romana, manual pentru clasa a VI-a, de Anca Serban si Sergiu Serban, Bucuresti, Editura All, 1996; Metodica studierii limbii si literaturii romane in scoala, Iasi, Editura Polirom, 1999

Desfasurarea activitatii

Organizarea clasei:se stabileste ordinea in clasa; asigurarea cu cele necesare desfasurarii lectiei (caiete, creioane, fise etc. ) - 1 min.

I.            Actualizarea celor invatate anterior - 5 min.

controlul caietului de teme (cu observatii si aprecieri, dupa caz)

verificarea modului in care elevii au alcatuit tema data ora trecuta: alcatuirea de propozitii cu atribute exprimate prin diferite parti de vorbire (substantiv in N, D si G; pronume in Ac; adjectiv provenit din participiu; verb la modurile infinitiv si supin; adverb de loc). Elevii sunt solicitati, prin sondaj, sa citeasca exemple, antrenandu-se prin intrebari frontale (dupa posibilitati) intreaga clasa.

II.         Captarea atentiei elevilor pentru activitatea didactica ce urmeaza - 2 min

se poarta o scurta discutie despre clasificarea complementelor (in circumstantiale si necircumstantiale) si ce arata ele in general.

III.       Anuntarea subiectului lectiei si a obiectivelor operationale- 1 min

Profesorul spune ca se va incepe studierea complementelor necircumstantiale cu atentia concentrata, mai intai, asupra complementului direct.

Va trebui ca in final sa: (se anunta obiectivele operationale:1,2,3 etc.)

IV. Dirijarea predarii si a invatarii - 35 min

Fiind cunoscuta metoda "Stiu/Vreau sa stiu/Am invatat" se realizeaza, pe tabla, tabelul corespunzator si se completeaza prima rubrica. Pe parcursul realizarii sarcinilor de lucru se va completa intregul tabel.

STIU

VREAU SA STIU

AM INVATAT

-partea secundara de propozitie care determina un verb

Clasificare:

-circumstantiale-de loc

- de timp

-de mod

-necircumstantiale

- care sunt complementele necircumstantiale

-ce arata complementul direct

-la ce intrebari raspunde

-prin ce parti de vorbire se exprima

-ce cuvinte determina

-cum se construieste

Complementul direct arata obiectul asupra caruia se exercita direct actiunea verbului

-cazul acuzativ

-intrebari:-pe cine?, ce?

-determina:

-verb

-interjectie verbala

-se exprima prin:

-substantiv

-pronume

-numeral

-verb

-locul - dupa si inaintea verbului

- punctuatia- nu se desparte prin virgula

-ortografie

Prezentarea sarcinilor de invatare

Se scriu pe tabla mai multe exemple cuprinzand fapte de limba ilustrative pentru: ce arata complementul direct, in contextul relatiilor sale din enunt; parti de vorbire prin care se exprima; modul de construire; locul; punctuatia si ortografia lui.

  1. Opreste imediat masina!
  2. Il zaresc pe George langa o vitrina.
  3. L-am recunoscut repede si pe el si pe prietenii de joaca.
  4. Cheama pe trei din grupul lor.
  5. Porneste a gesticula; l-am auzind stigand chiar.
  6. Apoi termina de strigat.
  7. Ia o carte.

Propozitiile sunt scrise pe partea stanga a tablei. Partea dreapta se lasa libera pentru alcatuirea unui tabel, care se completeaza, treptat, pe parcursul analizei, cu rubricile: complementul direct, cuvantul determinat, intrebarea, partea de vorbire prin care se exprima, cum se construieste, locul, punctuatia, ortografia.

Elevii vor avea de analizat sintactic propozitiile, urmarind descoperirea complementelor care arata obiectul (fiinta, lucru, fenomen) asupra caruia se exercita direct actiunea verbului (sau interjectiei cu valoare verbala) determinat(a) . ei vor sintetiza observatiile pe tabla, sub forma tabelului mentionat si a unei scheme ce se va trece in rubrica "Am invatat".

Se vor analiza, pe rand, exemplele, prin conversatie frontala. Analiza se desfasoara astfel: "Analizati prima propozitie! Care este subiectul? Dar predicatul? Pe cine determina substantivul masina? Ce arata el in relatiile din propozitie spre deosebire de imediat? La ce intrebare raspunde? Cum se construieste? Care e locul, punctuatia? " . concomitent se completeaza tabelul. Se procedeaza in felul acesta cu toate propozitiile. Dupa analiza a doua-trei exemple, elevii formuleaza definitia complementului direct, precizeaza intrebarile, arata cuvintele determinate (verb, interjectie), partile de vorbire prin care se exprima (substantiv in Ac; pronume; numeral cu prepozitie; verb la infinitiv, gerunziu si supin), locul (de obicei dupa verbul determinat, dar si inaintea verbului), construirea (cu sau fara prepozitie), punctuatia (nu se desparte prin virgula de verbul determinat), ortografia.

Tabla arata, in final, astfel:

Exemple

Tabel

Cuvant

determinat

Intrebare

Complementul

direct

Exprimat

prin

Construit

Loc

Ortografie

opreste

Ce?

masina

substantiv

Fara prep.

Dupa

Am auzit

Pe cine?

l-

Pron. pers

Fara prep.

inainte

l-

Schema

-cazul acuzativ

- intrebari: pe cine?, ce?

-determina:- verb

-interjectie

Complementul -se exprima: -substantiv

direct -pronume

-numeral

-verb

-loc: dupa si inaintea verbului

-ortografia

V.         Asigurarea feedback-ului

Are loc pe parcursul conducerii invatarii, intarirea facandu-se treptat, prin aprecieri verbale (Ebine!, Da!, Exact!, etc).

VI.      Evaluarea formativa -4 min

Se da, ca activitate independenta individuala, testul:

Alcatuiti trei propozitii cu complemente directe exprimate prin pronume personale, forme neaccentuate, in Ac.

VII.            Asigurarea retentiei si a transferului - 2 min

Se da ca activitate independenta rezolvarea unor exercitii din manual sau alcatuirea de texte in care sa se foloseasca complemente directe exprimate prin diferita parti de vorbire.

Proiectul desfasurarii activitatii poate fi pus in pagina si intr-o alta forma. De exemplu:

Evenimentele

lectiei

Obiective

operationale

Continutul

adecvat

Strategia

didactica

Evaluare

I. Actualizarea celor invatate anterior (10')

Elevii vor fi capabili sa construiasca propozitii cu atribute

Propozitii formulate de elevi cu atribute

Prin sondaj, elevii citesc exemplele date in caietele de teme, intrebari frontale

Evaluarea temei pentru acasa prin aprecieri verbale

II. Captarea atentiei elevilor (14')

Clasificarea complementelor in circumstantiale si necircumstantiale

Conversatie catihetica despre felul complementelor si ce arata, in general, ele

Intarirea raspunsurilor

III. Enuntarea temei noi si a obiectivelor operationale (1')

La sfarsitul lectiei, elevii vor fi capabili: O1, O2, O3 etc

Complementele directe dintr-un sir de exemple date

Profesorul enunta obiectivele operationale de urmarit

IV. Prezentarea sarcinilor de invatare (10')

Textele cu faptele de limba ilustrative pt complementul direct (prin ce se exprima, construire, loc, punctuatie, ortografie)

Se scriu textele pe partea stanga a tablei (sau se dicteaza)

Se intaresc raspunsurile de catre profesor

V. Conducerea invatarii (15')

Se urmaresc obiectivele 1,2,3,4,5,6

Textele :

-Opreste imediat masina!

-Il zaresc pe George. etc

Analiza sintactica a propozitiilor prin activitate frontala; conversatie euristica, concomitent se realizeaza un tabel si o schema sintetica

Intarirea raspunsurilor

VI. Asigurarea feedback-ului (4')

Se infaptuieste pe parcursul invatarii prin: ex de identificare, de completare, activitate frontala si individuala

Intarirea raspunsurilor prin aprecieri

VII. Evaluare formativa (4')

Activitate independenta individuala

Testul de evaluare mentionat

VIII. Asigurarea retentiei si transferului (2')

Sa construiasca propozitii cu complemente directe

Activitate independenta pentru acasa



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 7965
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved