DE LECTIE Proza scurta. Basmul cult Harap-Alb de Ion Creanga

PROIECT DE LECTIE

DATA

CLASA: a X-a H;

UNITATEA DE INVATAMANT: Colegiul National 'Ionita Asan';

DISCIPLINA: Limba si literatura romana;

ARIA CURRICULARA: Limba si comunicare;

PROFESOR

UNITATEA DE INVATARE: Proza scurta. Basmul cult;

TEMA: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga;

TIPUL LECTIEI: Verificare si evaluarea cunostintelor;

LOCUL DE DESFASURARE: Sala de clasa;

COMPETENTE VIZATE:

recunoasterea din textul dat cuvinte care ajuta la redarea umorului;

gasirea elementelor specifice oralitatii;

explicarea utilizarea proverbelor si a zicatorilor;

exemplificarea elementelor fantastice;

gasirea altor elemente specifice basmului ptpentru explicarea conceptului operational de basmt.

STRATEGIA DIDACTICA

Resurse procedurale: explicatia;

Resurse materiale: test de evaluare;

Forme de organizare: individuala;

Forme de evaluare: test de progres;

Resurse oficiale:

Programa scolara de limba si literatura romana pentru clasa a IX-a;

Planificarile anuale si calendaristice.

Resurse temporale: 50min;4ore/saptamana.

DESFASURAREA LECTIEI

1. Moment organizatoric:

organizarea clasei pentru inceperea lectiei;

2. Precizarea, explicarea, descrierea obiectivelor de evaluare:

anuntarea obiectivelor de evaluare si a faptului ca cerintele nu depasesc nivelul cunostintelor predate;

rezolvarea testului (30-40 min).

3. Verificarea cunostintelor.

Nume si prenume:

Clasa:

TEST de evaluare sumativa

Timpul de lucru:40 min

Continut:

Se dau textele:

A) "Harap Alb vede iel bine unde merge treaba ca doar nu era din butuc, dar neavand incotro iese mahnit, se duce iar la grajdiu la cal si, netezindu-l pe coama, ii zice:

Dragul meu calut, la grea belea m'a varat iar spanul. De-oi mai scapa si din asta cu viata, apoi tot mai am zile de trait, dar nu stiu zau la cat mi-o sta norocul.

Nu-i nemica, stapane, zise calul. Capul de-ar fi sanatos ca belelele curg garla. Poate ai primit porunca sa jupesti piatra morii si sa duci pielea la imparatie?

Ba, nu, calutul meu; alta si mai infricosata, zise Harap Alb.

Vorba sa fie stapane, ca tocmai gata, zise calul. Nu te teme Zi si d-ta ca ai sa tragi un pacat stramosesc. Vorba ceea: Parintii mananca agurida si fiilor li se strepezesc dintii."

(Ion Creanga, Povestea lui Harap Alb)

B. "Baba-l apuca de mijloc, se lungi rapezindu-se cu el pana-n nori, apoi il izbi de pamant si-l baga in tarana pana-n genunchi.

Stai, sa mai bem apa, zise mama padurilor ostenita. Baba bau apa, Fat-Frumos bau putere s-un feliu de foc nestins ii cutreiera cu fiori de racoare toti muschii si toate vinele lui cele slabite. C-o putere indoita, cu brate de fer o smuci pe baba de mijloc si-o baga-n pamant pana-n gat Cerul incarunti de nouri, vantul incepe a geme rece si a scutura casa cea mica in toate incheieturile. Serpi rosii rupeau trosnind poala neagra a norilor, apele pareau ca latra, numai cantecul canta adanc ca un proroc al perzaniei. Prin acel intuneric des si nepatruns, Fat-Frumos vedea albind o umbra de argint, cu par de aur despletit"

(Mihai Eminescu, Fat-Frumos-din-Lacrima)

Stabiliti originalitatea textelor urmarind:

a.        specificul naratiunii;

b.       specificul fantasticului;

c.        nota comica;

d.       eruditia paremiologica (proverbe si zicatori);

e.        limbajul.

TEST de evaluare sumativa

Se dau textele:

A) "Harap Alb vede iel bine unde merge treaba ca doar nu era din butuc, dar neavand incotro iese mahnit, se duce iar la grajdiu la cal si, netezindu-l pe coama, ii zice:

Dragul meu calut, la grea belea m'a varat iar spanul. De-oi mai scapa si din asta cu viata, apoi tot mai am zile de trait, dar nu stiu zau la cat mi-o sta norocul.

Nu-i nemica, stapane, zise calul. Capul de-ar fi sanatos ca belelele curg garla. Poate ai primit porunca sa jupesti piatra morii si sa duci pielea la imparatie?

Ba, nu, calutul meu; alta si mai infricosata, zise Harap Alb.

Vorba sa fie stapane, ca tocmai gata, zise calul. Nu te teme Zi si d-ta ca ai sa tragi un pacat stramosesc. Vorba ceea: Parintii mananca agurida si fiilor li se strepezesc dintii."

(Ion Creanga, Povestea lui Harap Alb)

B)"Baba-l apuca de mijloc, se lungi rapezindu-se cu el pana-n nori, apoi il izbi de pamant si-l baga in tarana pana-n genunchi.

Stai, sa mai bem apa, zise mama padurilor ostenita. Baba bau apa, Fat-Frumos bau putere s-un feliu de foc nestins ii cutreiera cu fiori de racoare toti muschii si toate vinele lui cele slabite. C-o putere indoita, cu brate de fer o smuci pe baba de mijloc si-o baga-n pamant pana-n gat Cerul incarunti de nouri, vantul incepe a geme rece si a scutura casa cea mica in toate incheieturile. Serpi rosii rupeau trosnind poala neagra a norilor, apele pareau ca latra, numai cantecul canta adanc ca un proroc al perzaniei. Prin acel intuneric des si nepatruns, Fat-Frumos vedea albind o umbra de argint, cu par de aur despletit" 

(Mihai Eminescu, Fat-Frumos-din-Lacrima)

Stabiliti originalitatea textelor urmarind:

f.         specificul naratiunii;

g.        specificul fantasticului;

h.       nota comica;

i.         eruditia paremiologica (proverbe si zicatori);

j.         limbajul.

Nume si prenume:

Clasa:

TEST de evaluare sumativa

Timpul de lucru: 30 min

Continut:

I.Da exemplu de cate doua cuvinte derivate:

a) cu sufixe: -ar, -tor, -or, -esc

b)cu prefixe: ne-, re-, dez-, in-

2p

II.Da exemplu de cate doua cuvinte compuse care sa fie integrate urmatoarelor clase morfologice:

a)substantive

b)adverbe

c)verbe

1p

III.Explica procedeul de formare al urmatoarelor cuvinte:

Biolog  inflorit

B.C.R.  olteanca

Televiziune  insecicid

Bunastare  lungan

Prim-ministru  carticica 2p

IV.Alcatuieste familia lexicala a cuvintelor: (min2)

om a povesti

1p

V.Construieste enunturi in care cuvantul rau sa fie pe rand adjetiv, adverb si substantiv.

1p

VI.Se da textul:"Intr-o toamna aurie am auzit multe povestiri la Hanul Ancutei. Dar asta s-a intamplat intr-o departata vreme, demult, in anul cand au cazut de Santilie ploi naprazni ce si spuneau oamenii ca au vazut un balaur negru in nouri, deasupra puhoaielor Moldovei."

1)Extrage, din text, trei cuvinte derivate, doua cuvinte compuse si un cuvant ce si-a schimbat valoarea morfologica.

2)Alcatuieste un enunt in care cuvantul "toamna' sa aiba alta valoare morfologica decat in text

2p

Se acorda 1p din oficiu

Nota si semnatura profesorului:

I.Dati exemplu de cate doua cuvinte derivate:

a) cu sufixe: -ar, -tor, -or, -esc

b)cu prefixe: ne-, re-, dez-, in-  1p

II.Dati exemplu de cate doua cuvinte compuse care sa fie integrate urmatoarelor clase morfologice:

a)substantive

b)adverbe

c)verbe

d)adject ive

1p

III.Explicati procedeul de formare al urmatoarelor cuvinte:

Biolog 

B.C.R. 

Televiziune 

Bunastare 

Prim-ministru  1p

inflorit

olteanca

insecicid

lungan

carticica

IV.Alcatuiti familia lexicala a cuvintelor: (min 5)

om  a povesti

1p

V.Construiti enunturi in care cuvantul rau sa fie pe rand adjetiv, adverb si substantiv.

a)

b)

c)

1p

VI.Se da textul:"Intr-o toamna aurie am auzit multe povestiri la Hanul Ancutei. Dar asta s-a intamplatiintr-o departata vreme, demult, in anul cand au cazut de Santilie ploi napraznice sii spuneau oamenii ca au vazut un balaur negru in nouri, deasupra puhoaielor Moldovei."

1)Extrageti , din text, trei cuvinte derivate, doua cuvinte compuse si un cuvant ce si-a schimbat valoarea morfologica.

2)Alcatuiti un enunt in care cuvantul "toamna' sa aiba alta valoare morfologica decat in text.

3) Transcrieti trei cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental. 3p

VII. Dati exemple de cate doua arhaisme, doua regionalisme si doua neologisme. 1p