DIDACTIC CLASA: a VIII-a Dirigentie - Omul potrivit la locul potrivit

PROIECT DIDACTIC

DATA: 21. 04. 2008

CLASA: a VIII-a

PROFESOR:

DISCIPLINA: Dirigentie

SUBIECTUL LECTIEI: Omul potrivit la locul potrivit

OBIECTIV FUNDAMENTAL: Dobandirea abilitatilor necesare pentru realizarea unor planuri   de cariera realiste

OBIECTIVE DE REFERINTA:

O1 - sa identifice propriile interese ocupationale

O2 - sa gaseasca valori personale importante si ocupatiile in care aceste valori sunt reflectate

O3 - sa asocieze activitatile preferate cu aptitudinile aferente

O4 - sa explice in cuvinte proprii termenii interes, valori, aptitudini.

RESURSE METODOLOGICE:

METODE SI TEHNICI DE LUCRU:

completarea de fise de lucru si scale de autoevaluare

reflexia

problematizarea

conversatia euristica

explicatia

MATERIALE:

planse (Piramida orientarii in cariera, factorii care intervin in alegerea carierei etc.)

afise cu citate

fise de lucru si de evaluare (Valori si ocupatii, Zece activitati etc.)

MODALITATEA DE EVALUARE: Fisa de lucru "Pasi inspre autocunoastere si planificarea carierei"

BIBLIOGRAFIE:

Cosma, T. (2007). Ora de dirigentie in gimnaziu : indrumari si texte in sprijinul profesorului diriginte. Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti

Ghica, V. (1998). Ghid de consiliere si orientare scolara pentru orele de dirigentie. Editura Polirom, Iasi

Lemeni, G.; Miclea, M. (2004). Consiliere si orientare. Ghid de educatie pentru cariera. Editura ASCR. Cluj-Napoca

Lemeni, G.; Miclea, M. (2004). Consiliere si orientare. Ghid de educatie pentru cariera. (Activitati pentru clasele IX-XII /SAM). Editura ASCR. Cluj-Napoca

Orientare Scolara si Profesionala. Manual metodologic pentru activitati de grup. Editat de Fundatia Albin, Oradea

DURATA: 50 minute

DESFASURAREA ACTIVITATII

Anexa 1

Lucrurile nu sunt greu de facut. Ceea ce este cu adevarat greu, este de a ne pune in starea de a le face." (Brancusi)

Munca scumpa, cel ce nu te cunoaste se intreaba: Pentru ce, oare, traiesc?" (G. Enescu)

3. "Munca este legea lumii moderne, care nu are loc pentru lenesi." (M. Eminescu)

4. "Cine vrea sa faca ceva gaseste mijloace, cine nu, gaseste scuze." (V. Hugo)

5. "Munca este hrana sufletelor nobile." (Seneca)

6. "Munca este principalul motor al vietii omenesti." (G. Marinescu)

7. "Simtul datoriei este cea mai luminoasa dovada de sanatate a unui suflet." (N. Iorga)

Anexa 2

Un cioban se ducea in fiecare saptamana la un morar sa cumpere faina. Ce le trasneste intr-o zi prin cap? Ciobanul ravneste la meseria morarului, iar morarul la cea a ciobanului.

"Tot mai bine sa stau la moara decat sa alerg toata ziulica pe camp!" zicea ciobanul.

"Decat sa-mi huruite moara la cap toata ziua, e mai bine sa hoinaresc ancoace si incolo!" gandea morarul.

Si se apucara ei de tocmeala, sa-si schimbe meseriile: ciobanul sa-i dea oile morarului, iar morarul sa-i dea moara ciobanului. Si din tocmeala ajung la invoiala. Morarul se ducea cu oile, le pazea toata ziulica si seara la stana isi lepada hainele de pe el, apoi se culca, cum era invatat acasa.

Asta s-a intamplat in ziua intai de ciobanit. Abia a adormit si lupul a si venit la oi. Cand se da lupul la oi, oile faceau "barrrra, barrra" pe la capul morarului, si el, prin somn, crezandu-se la moara, striga:

- Da-i graunte, da-i! Si adormi iar bustean.

Pana la ziua n-a ramas nici o oaie.

Acu sa vedeti ce s-a intamplat cu ciobanul. Cum a venit la moara, s-a rezemat in bata langa piatra morii, care se tot invartea, dar sfarsindu-se grauntele si nestiind s-o opreasca, a inceput piatra sa haraie. Daca a auzit el asa, a inceput sa strige ca la oi:

- Stai, Negruto, stai, Balo!

Dar piatra isi vedea de haraitul ei.

Vazand ciobanul ca nu sta, se opinti o data si-i dete una cu sete cu maciuca, de sparse piatra in doua. Dar piatra tot se mai invartea. Ce socoteala isi facu ciobanul: "O sa ma pun pe ea si am s-o opresc!". Si se aseza nerodul de cioban pe piatra, iarpiatra invartindu-se ii apuca cimasa de la spate si incepu a-l suci si a-l invarti, lovindu-l de toti peretii.

Cum a scapat ciobanul de acolo nu stiu. Atata stiu ca la ziua s-a ales unul cu oile mancate de lup si celalalt cu moara sfaramata. Acum cui ii place sa-si schimbe mestesugul asa lesne, fara chibzuiala, poate sa-l schimbe.

Anexa 4

Anexa 6

Fisa de lucru 1

1. In primul rand, mi-ar placea sa fac parte din grupul ..
2. In al doilea rand, mi-ar placea sa fac parte din grupul
3. In al treilea rand, mi-ar placea sa fac parte din grupul ..

Anexa 7

Fisa de lucru 2. Valori si ocupatii

Mai jos sunt prezentate cateva valori pe care le poti lua in considera cand alegi un loc de munca. Subliniaza trei valori pe care le consideri cele mai importante pentru tine.

A-i ajuta pe altii A avea timp pentru familie  A invata lucruri noi

A lucra in echipa A deveni celebru  A avea mult timp liber

A lucra sub presiune A fi priceput ca "intelectual" A lucra in aer liber

A avea multi bani A lucra cu tehnologie de ultima ora A avea sarcini de lucru

A avea un program flexibil A putea fi spontan si creativ clar definite

A te simti in siguranta la A avea acces la educatie permanenta A calatori mult

locul de munca

Enumera trei ocupatii in care sunt respectate valorile selectate de tine

2. _____ _______ ______ ___________ 3. _____ _______ ______ _________

Anexa 8

Fisa de lucru 3. Zece activitati

Incercuieste cele zece activitati pe care le-ai face cu placere, indiferent daca le-ai incercat deja sau nu.

Ierarhizeaza activitatile alese! Din cele 10 activitati alese, in prima coloana trece acele activitati pe care le faci cu cea mai mare placere, iar in a doua coloana celelalte cinci activitati, pe care le faci cu placere. Langa activitate trece acele litere mici (a, b, c, d, e, f) cu care am marcat coloanele.

Calculeaza din care litera ai cele mai multe. Trece valoarea!

Acum urmeaza sa cauti aptitudinile asociate cu literele. Noteaza acele aptitudini pentru care ai ales cele mai multe activitati asociate:

Gandeste-te daca intr-adevar acestea sunt cele mai importante aptitudini ale tale. Cauta mai jos activitatile care apartin aptitudinii mentionate si vezi daca si acestea le-ai face cu placere.

Fisa de evaluare

a

Aptitudinea exprimarii verbale: a juca un rol, a preda, a vorbi, a explica, a discuta cu cineva, a povesti, a negocia, a abrevia un text, a scrie o scrisoare, a lua notite, a raspunde

b

Dexteritate manuala: a face experiente, a scire frumos, a desena, a edita, a face ordine, a rasadi, a mesteri prin casa, a canta la un instrument, a ascuti (cu polizor, la tocila), a repara, a picta

c

Aptitudinea aritmetica: a calcula in cap, a scrie programe de calculator, a face afaceri, a deconta, a planifica, a calcula un rezultat, a socoti, a clasifica, a contabiliza, a cantari, a asambla

d

Aptitudinea rezistentei fizice: a se ocupa de gradinarit, a semana, a vinde la piata, a cara, a calca, a gauri, a sapa, a se da cu bicicleta, a culege strugurii, a hoinari, a ridica

e

Aptitudinea gandirii spatiale: a filma, a croi, a compara, a impodobi, a construi, a asambla un decor, a indruma, a vindeca, a face o schita, a bandaja, a corecta

f

Aptitudinea de stabilire a contactelor: a servi pe cineva, asustine, a face un cadou, a da un sfat, a impaca, a se opune, a critica, a se adapta, a se intalni, a insoti, a se alatura cuiva, a explica

Fisa de lucru 3. Pasi inspre autocunoastere si planificarea carierei  Anexa 9