DIDACTIC clasa VIII-a - Excursie didactica cu caracter aplicativ la disciplina biologie - Padurea Galata si imprejurimi

PROIECT DIDACTIC

Excursie didactica cu caracter aplicativ la disciplina biologie

Locatia: Padurea Galata si imprejurimi

Grupul tinta: 32 de elevi din clasele a VIII-a

Tema: Aspecte ale diversitatii plantelor in diferite ecosisteme si observarea unor adaptari la ecosistemul

respectiv

Durata: O zi

Scopul: Cunoasterea de catre elevi a particularitatilor plantelor ce traiesc in diferite ecosisteme,

observarea unor adaptari la mediu si formarea abilitatilor de identificare a lor

Obiectivele excursiei:

- realizarea unor colectii de frunze si fructe;

- realizarea unor ierbare;

- stabilirea caracteristicilor arborilor si arbustilor;

- stabilirea importantei plantelor forestiere si agricole;

- identificarea plantelor din ecosistemele vizitate;

- stabilirea unor modalitati de protectie a padurilor.

Materiale necesare:

- pentru notarea observatiilor si etichetarea materialelor colectate: carnete pentru insemnari,

creioane, etichete;

- pentru realizarea observatiilor asupra componentelor biotopului: termometre, anemometru

mecanic cu cupe portabile;

- pentru observarea componentelor biocenozelor si pentru colectarea de probe: lupe, pensete,

ladite pentru probe;

- pentru colectat material botanic: botaniere, presa de plante, ziare, mapa pentru ierborizat,

deplantator, etichete, pungi de plastic, plicuri pentru seminte si fructe, cutii de carton;

- pentru fotodocumentare: aparat de fotografiat;

- pentru documentare: determinatoare si atlas botanic.

Forme de organizare pe grupe de cate 8 elevi:

1. botanisti pentru colectarea plantelor ierboase ruderale si segetale;

2. botanisti pentru colectarea plantelor ierboase din padure;

3. botanisti pentru colectarea unor organe ale plantelor lemnoase;

4. ecologisti.

Desfasurarea excursiei

La scoala la ora 8, in laboratorul de biologie se va face prezenta, se va controla echipamentul de excursie, se vor repartiza ustensilele si materialele pe grupe de activitate.

Se vor prelucra regulile si normele in vederea evitarii accidentelor in timpul deplasarii si in timpul aplicatiilor practice. Se va semna procesul verbal de luare la cunostinta a acestor reguli.

Deplasarea s-a facut pe jos circa 3 km. Pe traseu elevii au recunoscut cateva specii de buruieni ruderale: brusturele (Arctium lappa), urzica vie (Urtica dioica), ciumafaia (Datura stramonium), nalba salbatica (Malva silvestris), troscotul (Polygonum aviculare), numeroase specii de stir (Amaranthus), loboda (Chenopodium) si holera (Xanthium); tufisuri de soc si paducel. In Padurea Galata arborii sunt reprezentati de salcam, stejar, printre care se afla exemplare izolate de carpen, fag si mar paduret. S-a urmarit interventia omului in padure (taieri de arbori, vetre de foc parasite, gunoaie menajere de pe urma localnicilor, excremente de animale.

Prin observatii directe se va remarca temperatura si luminozitatea mai scazuta, umiditatea aerului si solului mai ridicate in desisul padurii.

Ajunsi la locul efectuarii aplicatiilor se face oprirea in biotopul de poiana. Se va realiza o observatie de ansamblu subliniindu-se faptul ca ne aflam pe un teren taietura de padure (succesiune ecologica secundara) in care biotopul si biocenoza realizeaza un ecosistem de fanat (pajiste de campie). Aspectul sezonier este cel vernal.

Pentru realizarea aplicatiilor se vor dispune in teren grupele de elevi astfel incat sa nu se produca stanjenirea reciproca. Fiecare grupa va realiza aplicatia conform fisei de lucru.

Ecologii vor determina temperatura aerului si a solului, tipul de sol, aspectul sezonier si descriu biotopul existent.

Botanistii vor nota plantele intalnite, vor presa plantele necunoscute, trag concluzia ca plantele care au florile viu colorate sunt polenizate de insecte, care sunt atrase de acest caracter, noteaza plantele pe care le-au observat, pe cand plantele care nu au flori colorate, de exemplu Poaceaeele, sunt polenizate de vant si produc o cantitate mare de polen.

Ca profesor am indrumat observatia, folosirea corecta a materialelor si ustensilelor pentru masuratori, determinari, recoltari si conservari de material biologic natural precum si notarea corecta a rezultatelor. Am trecut pe la fiecare grupa de elevi discutand cu acestia, raspunzand la o serie de intrebari si probleme ivite.

Grupele de elevi au comunicat intre ele prin intermediul responsabililor de grupa in vederea completarii listelor specifice.

In final s-au prezentat urmatoarele materiale:

- caracterizarea vremii;

- lista floristica si caracterizarea florei;

- adaptarile intalnite la plante, cu exemple;

- caracterizarea biotopului.

Se face apoi deplasarea in statia a doua biotopul de padure. In observatia de ansamblu se specifica faptul ca ne aflam intr-o padure de stejar, in amestec cu alte specii lemnoase. Aspectul sezonier este acelasi.

Grupele de elevi vor realiza aplicatiile pe rand pentru a nu exista dezordine.

Ecologii vor nota temperatura aerului, a solului, umiditatea, lumina, precipitatiile.

Botanistii noteaza speciile intalnite in stratul ierbos, stratul arbustiv si cel al arborilor, vor colecta plantele necunoscute ierborizandu-le. Vor observa speciile amentifere (carpenul, fagul, stejarul) la care florile mascule se numesc amenti si produc o cantitate mare de polen ca adaptare la polenizarea anemofila.Vor observa ca plantele de umbra au culoare verde mai inchis ca adaptare la aceste conditii (pochivnic).

Din padure, ne-am deplasat circa 1 km spre un ecosistem agricol. Elevii au recunoscut cateva specii segetale ca palamida (Cirsium), rochita randunicii (Convolvulus arvensis), pirul (Agropyrum), mohorul (Setaria), le noteaza si le recolteaza pentru ierbar. Vor observa ca, in comparatie cu padurea, stabilitatea ecosistemului este redusa fiind necesara realizarea unor lucrari de intretinere pentru mentinerea lui.

Ca profesor am urmarit corectitudinea colectarilor de plante sau organe ale acestora si a determinarilor sistematice.

In final se face o comparatie intre ecosistemul de poiana, padure si cel agricol.

Concluziile pe care le voi prezenta in urma aplicatiilor pe teren se vor referi la:

- executarea sarcinilor de lucru pe grupe in cele trei ecosisteme;

- aprecierea asupra rezultatelor observatiilor si remarcari deosebite de grupe;

- verificarea rezultatelor si determinarea speciilor de plante necunoscute in laboratorul de

biologie;

- valorificarea materialelor si datelor colectate sub forma de comunicari, ierbare, colectii pe

teme ecologice;

- necesitatea ocrotirii ecosistemului de padure.

La finalul timpului acordat observatiilor, elevii si-au verificat materialele, le-au ordonat si au completat observatiile notate, au purtat discutii asupra rezultatelor obtinute.

Excursia s-a incheiat cu deplasarea elevilor spre scoala unde au predat materialele colectate si instrumentele folosite.

Valorificarea ulterioara a excursiei s-a facut intr-o intalnire in laboratorul de biologie, unde sub supravegherea profesorului materialul colectat a fost prelucrat, presat, uscat si conservat in vederea pastrarii sale in laborator si folosirii ca material intuitiv in lectiile de biologie.

S-au facut o serie de referate ca: Flora Padurii Galata, Buruieni din culturile agricole si combaterea lor, etc.

Masuri de protectie a muncii in timpul deplasarii in excursie

1) Pe timpul deplasarii:

- elevii vor merge organizat si nu se vor abate de la traseul stabilit;

- nu vor depasi si nici nu vor ramane in urma grupului;

- sunt interzise imbrancelile, jocul cu materialele folosite in excursie.

2) Pe timpul popasurilor in padure:

- elevii nu vor provoca incendii;

- nu vor lasa gunoaie.

3) In timpul aplicatiilor ecologice:

- sa mearga cu grupul pentru a nu tulbura linistea speciilor de animale;

- sa nu distruga produsele activitatii animalelor (cuiburi, oua, musuroaie);

- sa nu colecteze decat numarul strict de plante necesare colectiilor;

- sa foloseasca ustensilele ascutite si taioase cu grija, pentru a evita accidentarile;

- sa se spele pe maini dupa terminarea aplicatiilor si inainte de a lua masa;

- sa evite intepaturile de insecte;

- sa nu manance fructe otravitoare;

- in caz de ploaie nu se vor adaposti sub arbori.

Sarcini de lucru pentru fiecare grupa de elevi

I. Ecologii (8 elevi)

Obiectiv - masurarea si determinarea unor factori ecologici

- descrierea biotopurilor ecosistemelor observate;

Sarcini:

1) - masurarea temperaturii aerului cu termometrul pentru aer la inaltimea de 2 m;

- se lasa 15 minute, se citeste, se noteaza in caiete rezultatele;

- masurarea temperaturii solului, cu termometrul pentru sol, in sectiunea facuta cu

harletul in sol;

- se lasa 15 minute, se citeste, se noteaza in caiete rezultatele.

2) Determinarea intensitatii si directiei vantului

- se aseaza cu fata spre vant si cu busola si se stabileste punctul cardinal de unde

sufla vantul;

- intensitatea si viteza se stabileste cu ajutorul anemometrului mecanic cu cupe

portabile;

- se noteaza in caiete rezultatele.

3) Determinarea nebulozitatii, gradul de acoperire a aerului cu nori se apreciaza vizual

4) Determinarea intensitatii luminii

- se observa in diverse puncte: la loc deschis, baza ierburilor, coronamentul arborilor,

sub coronament;

- se apreciaza relativ (lumina puternica, moderata, slaba, umbra);

5) Determinarea umiditatii aerului si solului

- prin observatii directe (tactile si vizuale) se apreciaza: aer foarte umed, umed,

potrivit de umed, uscat, foarte uscat, sol uscat, cu aspect proaspat, umed si foarte

umed;

- se consemneaza in caiete rezultatele obtinute in fiecare ecosistem;

- se intocmeste caracterizarea vremii comparativ in cele trei ecosisteme.

6) Descrierea biotopurilor (pozitie geografica, vantul, temperatura, umiditatea,

luminozitatea, solul, suprafata) intr-un tabel.

7) Stabilirea structurii verticale in cele trei ecosisteme (stratul arborilor, arbustilor,

ierburilor).

8) Determinarea aspectului sezonier si specificarea fazelor vegetative la plante

9) Observarea interventiei omului in cele trei ecosisteme.

Ustensile si materiale: termometru de aer, termometru de sol, anemometru, busola, ruleta.

II. Botanistii (24 elevi)

Obiectiv: determinarea si recoltarea plantelor, observarea adaptarilor pentru polenizare de catre

vant si de catre insecte.

Sarcini:

1) Determinarea pe loc a plantelor cunoscute folosind la nevoie si determinatoare.

2) Recoltarea plantelor necunoscute in pungi de plastic cu etichete, in care se consemneaza

locul.

- determinarea ulterioara in laboratorul de biologie.

3) Dati exemple de plante polenizate de insecte si explicati ce adaptari prezinta.

4) Ce plante pot fi polenizate de vant si ce adaptari prezinta la acest mod de polenizare.

5) Colectarea de: frunze cu gale, de la baza si varful tulpinii, flori cu adaptari la polenizare

prin vant si prin insecte, flori de diferite culori.

6) Dati exemple ce plante prezinta fructe si seminte adaptate pentru raspandirea cu ajutorul

vantului.

7) Intocmirea listei cu arborii, arbustii, plantele ierboase dicotiledonate si monocotiledonate.

8) Se intocmeste o caracterizare a florei cu dominanta plantelor.

Ustensile si materiale - lupa, deplantator, determinatoare, pungi de plastic, etichete, presa pentru

plante, ziare, etc.

Rezultatele observatiilor si determinarile efectuate in cele trei ecosisteme

Tabelul 2

Concluzii - In padure temperatura aerului si solului e mai scazuta, intensitatea vantului si a luminii mai slaba, umiditatea aerului si a solului este mai ridicata fata de poiana si ecosistemul agricol.

Lista plantelor determinate

Tabelul 3

Concluzii: In cultura agricola si in poiana predomina plantele ierboase atat dicotiledonate cat si monocotiledonate (graminee salbatice) iar in padure plantele lemnoase (arbori si arbusti).

Adaptari la polenizare entomofila: flori viu colorate, odorante si nectarifere (ex: sanziene, cicoare, papadie, coroniste, ghizdei, sunatoare, jales).

Adaptari la polenizare prin vant: flori reduse, fara invelis floral, care produc cantitati mari de polen, spice sau amenti: stejar, carpen, fag, ulm, corn, urzica, specii din Familia Poaceae (obsiga, golomat, paius, iarba campului etc.)

Semintele si fructele au adaptari morfologice pentru a le usura plutirea: acoperire cu puf (papadie, salcie), existenta aripioarelor (tei, frasin, ulm, paltin).

Aspectul sezonier

Vernal (primavara tarzie): - arborii infrunziti cu flori scuturate

arbusti infrunziti cu fructe mici;

plantele ierboase de vara inflorite si unele cu fructe.

Valorificarea excursiei. La intoarcere, in laboratorul de biologie elevii au prelucrat materialele colectate, au asezat plantele la presat in vederea alcatuirii unui ierbar al zonei cercetate. Apoi am organizat un concurs de recunoastere a plantelor identificate in excursie.

Concluzii despre excursia didactica

excursia didactica este atractiva si recreativa atat pentru elevi cat si pentru profesor;

insusirea cunostintelor noi se face in mod direct, in mijlocul naturii;

formeaza abilitati de observare a fenomenelor naturii;

permite reactualizarea cunostintelor biologice insusite anterior;

profesorul are prilejul de a-si valorifica propria experienta;

contribuie la dezvoltarea unui comportament ecologic;

are o dimensiune instructiv-educativa si una educativ-estetica.