CATEGORII DOCUMENTE |
PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATIONALE
CUPRINS
CAPITOLUL I : ANALIZA SISTEMULUI INFORMATIONAL EXISTENT
1.1 Prezentarea generala a unitatii analizate
1.1.1 Istoricul evolutiei unitatii analizate.
1.1.2 Modul de constituire al societatii.
1.1.3 Profilul activitatii si obiective.
1.2 Prezentarea sistemului informatic existent
1.3 Analiza mediului extern si a relatiilor acestuia cu unitatea
1.3.1 Prezentarea relatiilor cu alte firme (furnizori, clienti banci).
1.3.2 Prezentarea principalelor relatii cu institutiile guvernamentale.
1.4 Studiul structurii organizatorice a unitatii
1.4.1 Prezentarea organigramei unitatii.
1.4.2 Prezentarea principalelor relatii si fluxuri de informatii / date dintre departamentele, compartimentele si serviciile din unitate in functie de organigrama prezentata.
1.5 Analiza functionala a activitatii studiate
1.5.1 Prezentarea succinta a functiunilor compartimentului in care se desfasoara activitatea studiata.
1.5.2 Prezentarea modului de conectare si a relatiilor dintre compartimentul in care se desfasoara activitatea studiata si celelalte compartimente din cadrul unitatii.
1.5.3 Actele normative in vigoare ce reglementeaza activitatea studiata.
1.6 Analiza documentelor sau a altor surse informationale privind activitatea studiata
1.6.1 Inventarul documentelor si a altor surse informationale.
1.6.2 Fisa de analiza a documentelor.
1.6.3 Grila informatiilor.
1.6.4 Prezentarea fluxului informational.
1.6.5 Descrierea fluxului de operatii privind documentele si alte surse informationale analizate.
1.7 Prezentarea critica a sistemului informational existent
CAPITOLUL II : PROIECTAREA GENERALǍ A SISTEMULUI INFORMATIC
2.1 Definirea obiectivelor sistemului informatic
2.1.1 Obiective generale.
2.1.2 Obiective specifice.
2.2 Prezentarea situatiilor de iesire a sistemulu informatic
2.3 Formalizarea documentelor de intrare
2.4 Proiectarea bazei informationale
2.4.1 Determinarea continutului bazei informationale.
2.4.2 Definirea entitatilor bazei informationale si a relatiilor dintre acestea.
2.4.3 Codificarea atributelor bazei informationale si definirea relatiilor dintre atribute.
2.5 Proiectarea si adaptarea documentelor de intrare
2.6 Structurarea sistemului si determinarea unitatilor functionale
CAPITOLUL III : PROIECTAREA DE DETALIU A UNITATILOR FUNCTIONALE
3.1 Proiectarea fisierelor de baza
3.1.1 Proiectarea fisierelor performante.
3.1.2 Proiectarea fisierelor variabile.
3.1.3 Proiectarea fisierelor temporare.
3.2 Proiectarea prelucrarilor specifice ale unitatii functionale
3.2.1 Stabilirea ordinii de prelucrare a fisierelor.
3.2.2 Determinarea unitatilor de prelucrare.
3.3 Proiectarea structurii unitatilor de prelucrare
3.3.1 Proiectarea dialogului cu unitatile de prelucrare.
3.4 Proiectarea prelucrarilor specifice ale unitatii de prelucrare
3.4.1 Determinarea modulelor de prelucrare
CAPITOLUL IV : REALIZAREA UNEI APLICATII IN MICROSOFT ACCESS
CAPITOLUL I : ANALIZA SISTEMULUI INFORMATIONAL EXISTENT
1.1 Prezentarea generala a unitatii analizate
1.1.1 Istoricul evolutiei unitatii analizate
Anul infiintarii (scurt isoric al firmei):
In 1902: Paul Kromberg si Ernst Schubert au fondat Compania Kromberg & Schubert in Wuppertal, producand fire electrice.
In 1932: Dezvoltarea si productia cablajelor electrice pentru industria de automtive.
In 1948: Productia de cabluri spiralate pentru telefon.
In 1973 - prezent: extinderea companiei in intreaga lume (27 locatii).
Scurt istoric al noii afaceri din Romania
Aceasta clasa include:
fabricarea de echipament electric pentru aprinderea sau pornirea interna: magnetoul de aprindere, magneto-dinamuri, bobine de incandescenta , startere, generatoare (dinamuri, alternatoare);
fabricarea de echipamente de iluminat si de semnalizare acustica si motociclete: faruri, claxoane , sirene , semnale etc;
fabricarea seturior de cabluri ;
fabricarea stergatoarelor de parbriz, a echipamentului electric autovehiculelor si motocicletelor ;
fabricarea de dinamuri pentru biciclete.
In Romania au intrat in anul 1999 cu productie de cabluri pentru motociclete (motorat).
Provenienta capitalului : capital privat.
Evolutia capitalului social 2 180 000 rol
2000 - 56 160 700 rol
2001 - 56 160 700 rol
2002 - 56 160 700 rol
2003 - 56 160 700 rol
2004 - 56 160 700 rol
2005 - 5 616 070 ron
Evolutia obiectului de activitate: este o activitate care se desfasoara in vederea obtinerii de profit , productie si comercializare.
Dinamica productiei
AN | |||||
CA | |||||
PN | |||||
nr angajati |
Dinamica si structura angajatilor
1.1.2 Modul de constituire al societatii
Forma de proprietate : forma juridica de constituire a firmei - societate comerciala cu raspundere limitata SRL.
Structura actionarilor si a aportului la capitalul social
Nume si prenume |
Adresa |
Ponderea in CS |
Paul Kromberg |
Germania | |
Ernst schubert |
Germania |
1.1.3 Profilul activitatii si obiective
Descrierea obiectului de activitate: Profilul activitatii - firma de productie
Obiect de activitate - game de produse pentru automotive : PQ 357 = VW - Touran
PQ 358 = VW - Caddyv
VW 416 = VW - Tigua
Prezentarea pe scurt a produselor unitatii
Produs |
Ponderea pe piata (ș) |
BMW, DC , VW | |
OPEL, DC | |
OPEL, FORD |
Descrierea serviciilor prestate
forma de productie: serie mare
profilul adoptat de firma : electric
gama produse: cablu pentru autoturisme
Prezentarea tendintelor firmei in viitor
Cresterea productiei in normele de calitate prevazute.
Diversificarea productiei depinde de proiectele pilot primite si auditate de clientii existenti.
Acapararea de noi segmente de piata prin prezentare de audituri.
Investitii in noi filiale : China, Ucraina, Tunisia.
Alte filiale: Austria, Ungaria, Slovacia, Portugalia, Argentina, Brazilia etc.
1.2 Prezentarea sistemului informatic existent
Prezentarea pe scurt a evolutiei sistemului informatic:
In departamentul IT se gasesc 5 servere :
S1 si S2 deservesc departamentul Productie si Calitate;
S3 deserveste departamentul Logistica;
S4 deserveste departamentele Financiar si Resurse Umane;
S5 deserveste departamentul Tehnic.
Distributia calculatoarelor pe compartimente:
Departamentul Financiar: 7 calc
Departamentul Resurse Umane 14 calc
Biroul IT 7 calc
Departamentul Tehnic 50 calc
Departamentul Productie
7 benzi a cate 13 calc 91 calc
8 module a cate 2 calc 16 calc
26 masini a cate 1 calc 26 calc
VK 5 calc
Birou productie 10 calc
TOTAL PRODUCTIE 148 calculatoare
Departamentul Calitate: 18 calc
Departamentul logistica:
Depozit 4 calc
Birou de desfacere 3 calc
Birou logistica 15 calc
Expeditie 3 calc
TOTAL LOGISTICǍ 25 calculatoare
TOTAL C&S 269 calculatoare
1.3 Analiza mediului extern si a relatiilor acestuia cu unitatea
1.3.1 Prezentarea relatiilor cu alte firme:
Furnizori: Leoni; Cofe; Tyco - facturi de primire a materialelor
Clienti: Mercedes; BMW, Opel, Ford, Porche - facturi de vanzare a produselor executate.
Banca: BRD- conturi la banca cuprind:
Valori de incasat cum sunt: cecurile, efecte comerciale depuse la banci, disponibilitati in lei si valuta, credite bancare pe termen scurt , dobanzi aferente disponibilitatilor si creditelor bancare;
Mijloace banesti: aflate in casieria intreprinderii in lei si valuta .
1.3.2 Prezentarea principalelor relatii cu institutiile guvernamentale
Decontari cu bugetul statului: impozitul pe profit, taxa pe valoare adaugata, impozite pe venituri pe salarii, subventii de primit.
1.4 Studiul structurii organizatorice a unitatii
1.4.1 Prezentarea organigramei unitatii
1.4.2 Prezentarea principalelor relatii si fluxuri de informatii dintre
departamentele din unitate in functie de organigrama prezentata
Directorul tehnic trimite informatiile spre sefii de departamente (departamentele Productie, Logistica, Calitate si Tehnic) care la randul lor transmit mai departe atelierelor, birourilor.
Directorul comercial trimite informtiile spre departamentul Financiar, IT , si Resurse Umane.
In interiorul fiecarui departament informatiile circula de la seful de departament spre ateliere sau birouri, astfel incat acestea relationeaza intre ele.
1.5 Analiza functionala a activitatii studiate
1.5.1 Prezentarea succincta a functiilor compartimentului in care se desfasoara activitatea studiata
Organigrama departamentului Calitate
In departamentul Calitate exista un birou de receptie a materialelor primite in care se verifica parametrii ai calitatii, inregistrate pe buletinele de calitate, acestea fiind validate, depozitul le poate distribuii in productie.
Tot in acest departament functioneaza un birou de statistica ce tine evidenta procentajului referitor la numarul cablurilor defecte furnizate clientilor care atentioneaza prin e-mail precizand numarul lor .
Biroul audit se ocupa cu auditarea cablurilor, adica din fiecare lot se extrage un cablu care va fi dezasamblat, numarandu-se eventualele defecte, de preferat sa nu existe nici unul, aceasta facandu-se de multe ori in fata clientului la cererea acestuia, pt consolidarea relatiilor dintre clienti si producator.
1.5.2 Prezentarea relatiilor dintre compartimentul in care se desfasoara activitatea studiata si celelalte compartimente din cadrul unitatii
Circulatia fluxurilor de informatii este biunivoca, atat in cadrul departamentului studiat cat si departamentele intre ele.
1.5.3 Actele normative in vigoare ce reglementeaza activitatea studiata
Prezentarea succincta a principalelor acte normative
Lista debitare : copie dupa original
Carte crimpari : copie dupa original
Carte lungimi: _copie dupa origina.
Etichete care insotesc loturile : _copie dupa original.
1.6 Analiza documentelor privind activitatea studiata
1.6.1 Inventarul documentelor se face cu urmatorul tabel:
Inventarul documentelor
Cod doc. |
Simbol doc |
Denumire |
Format |
Cod clasificare |
Nr exemplare |
LD |
Lista debitare |
A3 | |||
CC |
Carte crimpari |
A4 | |||
CL |
Carte lungimi |
A4 | |||
EL |
Etichete loturi |
A6 |
1.6.2 Fisa de analiza a documentelor
Intocmirea fisei de analiza se face cu urmatorul tabel:
Cod doc |
Denumire document |
Exemplar |
Emitent |
Receptor |
Frecventa |
Tipul sursei informationale |
|
Intrare |
Iesire |
||||||
Lista debitare |
1 |
Birou debitare |
Sectie debitare |
zilnic | |||
Carte crimpari |
Atelier scularie |
Birou calitate |
zilnic | ||||
Carte lungimi |
Birou calitate |
Sectie debitare |
zilnic | ||||
Etichete lot |
Sectie debitare |
Benda productie |
zilnic |
1.6.3 Grila informatiilor : prin tabele
Date intrare |
Documente intrari |
Documente iesire |
||||
CD |
CC |
CL |
EL |
CC |
CL |
|
Ltg Nr | ||||||
K-ID | ||||||
L-art | ||||||
Dezizolator partea 1 |
|
|||||
Scula partea 1 | ||||||
Contact partea 1 | ||||||
Dezizolator partea 2 | ||||||
Scula partea 2 | ||||||
Contact partea 2 | ||||||
Tuela 1 | ||||||
Aplicator 1 | ||||||
Tuela 2 | ||||||
Aplicator 2 | ||||||
Identificare fir | ||||||
Lungime | ||||||
Timp pentru lucru | ||||||
Timp efectiv lucrat | ||||||
Nr. Bucati | ||||||
Cod identificare produs | ||||||
Data | ||||||
Ora | ||||||
Comanda nr. | ||||||
Lungimea trebuie | ||||||
Lungimea este | ||||||
Lungimea de indepartare a mantalei trebuie | ||||||
Lungimea de indepartare a mantalei este | ||||||
Lungimea dezizolarii trebuie | ||||||
Lungimea dezizolarii este |
1.6.4 Reprezentarea fluxului informational - FLOW CHART
Simboluri standardizate international pentru reprezentarea circulatiei documentelor:
Generarea unui document :
Se fac completari pe document:
Verificarea documentului :
Transportul documentului:
Simbol combinat (verificare, semnare)
Arhivare:
Intocmirea unui document intr- un
singur exemplar:
1.6.5 Descrierea fluxului de operatii privind documentele si alte surse informationale analizate
1. Lista debitare
Completeaza Verifica Verifica Arhiva debit.
Birou debit. Sectie debit. Operator debit. Dep. Debit.
Lista de debitare este creata in biroul Debitare, verificata de maistrul de sistem si transmisa sectiei de Debitare unde este preluata si verificata de operatorul de debitare. Se executa produsul din lista, dupa care aceasta lista se transmite Arhivei Debitare.
2. Etichete loturi
Completeaza Verificare Arhiva banda
Operator deb. Banda productie Banda
Se creaza de catre operatorul de debitare, se completeaza printr-o semnatura dupa ce se verifica si se transmite productiei (pe banda), dupa care se arhiveaza la arhiva de banda.
3. Carte de crimpari
Completeaza Verificare Arhiva Q.S
Atelier scule Sectie debit. Operator debit. Q.S
Se creaza in scularie, se completeaza cu date de catre operator debitare si se transmite pentru verificare operator Q.S (calitate) care apoi se transmite arhivei Q.S.
4. Cartea de lungimi
Completeaza Verificare Arhiva Q.S
Operator Q.S Sectie debit. Operator deb. Q.S
Se creaza in departamentul Calitate. Se completeaza de catre operatorul QS, se transmite sectiei Debitare unde operatorul debitare completeaza cu date dupa care se transmite sectiei Q.S. pentru arhivare.
Prezentarea critica a sistemului informational existent
Descrierea critica de ansamblu
Departamentul Calitate este deschis la noi propuneri si sugestii pentru o mai buna functionare a acestuia.
Detalierea de puncte slabe (critice):
Pentru emiterea documentelor necesare controlului Q.S. sunt necesare mai multe calculatoare, in prezent emiterea de documente putandu-se efectua din orice birou sau sectie, printarea acestuia facandu-se doar in anumite puncte.
Arhivarea documentelor se face greoi , deoarece acestea trebuie asezate in bibliorafturi care sunt pastrate de la 5 la 10 ani, spatiu fiind problematic, in timp ce s-ar putea stoca informatiile, in format electronic.
Detalierea pe puncte tari
Urmarirea operatiilor pe tot parcursul ciclului de productie, se face usor in departamentul calitate.
Fiecare produs executat este cuprins in normele de calitate KSR-RO zilnic.
In acest deprtament exista un birou de statistica ce tine evidenta numarului de greseli pe produs respectiv pe loturi de produse, pe departamente intr-o perioada determinata.
CAPITOLUL II : PROIECTAREA GENERALǍ A SISTEMULUI INFORMATIC
2.1 Definirea obiectivelor sistemului informatic
2.1.1 Obiective generale.
Obiectivele generale ale unui sistem informatic, pot fi:
de conducere:
Ø realizarea programului de productie;
Ø realizarea globala si structurala a indicatorilor economici;
Ø utilizarea rationala a capacitatilor de productie si a fortei de munca;
Ø imbunatatirea calitatii produselor;
Ø reducerea costurilor de productie si cresterea profitului;
informationale:
Ø asigurarea prelucrarii automate a datelor;
Ø imbunatatirea fluxurilor si circuitelor informationale;
Ø fundamentarea deciziei pe baza informatilor pertinente;
Ø reducerea timpului de raspuns;
Ø asigurarea unui sistem integrat de prelucrare a datelor.
2.1.2. Obiective specifice:
- obiective specifice activitații de baza: asigurarea calitații;
- obiective specifice activitații auxiliare: centralizarea datelor.
2.2 Prezentarea situatiilor de iesire a sistemulu informatic
S1 - Carte lungimi
CARTE LUNGIMI |
DATE DE INREGISTRARE IN CARTELA DE DEBLOCARE: |
||||||||
Nr. Masina 9(2) |
Data: D(zz) |
||||||||
Cod masina 9(3) |
Ora de inregistrare in cartela: 9(2.2) |
||||||||
Lungime trebuie |
Lungime este |
Lung de indep. mat. tb |
Lung de indep. mat. este |
Lung. deziz. 1 |
Lung. deziz. 2 |
Implet. 1 |
Implet. 2 |
Implet 3 |
DATE PT. COMPLETARE FORMULAR CARTE LUNGIMI: |
Operator: 9(5) |
|||||||||
Verificator QS: |
Loc obținere: birou QS
Destinația: secție debitare
Numar de exemplare:
Frecventa:zilnic
Dispozitiv / periferic de iesire:
S2 - Carte crimpari
Carte Crimpari |
DATA COMPLETǍRII FORMULARULUI: |
||||||
CIM- KSR: 9(4) |
Ziua: (zz) |
||||||
Nr. Inventar scula |
Ident. prod al contactului |
Ident contact KSR |
Secțiune fir |
Inalțimea crimpului pe lițe |
Lațimea pe lițe |
Inalțimea pe izolație |
Luna: 9(2) |
DATE PT. COMPLETARE ZILNICǍ: |
|||||||
Nr. Comanda: ultimele 6 cifre: 9(6) |
|||||||
LTG-Nr. : 9(4) |
|||||||
CFA (timp de control al sertizarii pe lițe): 9(3) |
|||||||
Nr. Lițe: 9(1) |
|||||||
Forța de extragere 1: 9(3) |
|||||||
Parametrii vizuali (OK) : X(2) |
|||||||
DATE PT. COMPLETARE FORMULAR : |
|||||||
Cod operator: 9(5) |
|||||||
Verificator QS: 9(3) |
Loc obtinere: atelier scule crimpare
Destinatia: QS
Numar de exemplare:
Frecventa:zilnica
Dispozitiv / periferic de iesire:
S3 - Etichete loturi
ETICHETE LOTURI |
DATA DǍRII IN FOLOSINȚǍ: |
||
Anul |
Luna |
Ziua |
|
D(zz) |
|||
DATA LISTǍ DEBITARE: |
DATE CE CONȚIN LOCUL DE DISTRIBUȚIE A PRODUSELOR CE INSOȚESC ETICHETE LOTURI |
||
Cod, culoare și secțiune fir( Mware): 9(6) |
|||
FANR (nr comanda): 9(12) |
Ziel : X(100) |
||
LTG-Nr. : 9(4) |
Fremd-Id : X(100) |
||
Stuec (buc): x(100) |
Estand : X (100) |
||
Simbol culoare fir 1 : x(100) | |||
Secțiune 1: 9(1.2) |
|||
Simbol culoare fir 2 : X(100) |
|||
Secțiune fir 2: 9(1.2) |
|||
Laenge (lungime): 9(4) |
|||
S1- primul fir la rasucit partea 1: 9(2.2) |
|||
S2 -firul al 2-lea rasucit partea 2 : 9(2.2) |
|||
Tuele 1 (garnituri contact): 9(6) |
|||
Tuele 2 : 9(6) |
2.3 Formalizarea documentelor de intrare
Fiecare document din care se culeg informații și date (de intrare ) va fi formalizat in mod individual pe formularul original. Formalizarea = operația de marcare pe o situație a originalului și a exemplarelor utilizate , numarul documentelor in original/ copii.
2.4 Proiectarea bazei informationale
2.4.1 Determinarea continutului bazei informationale.
Determinarea conținutului bazei informaționale , a activitații studiate, are loc prin structurarea informațiilor și datelor din documentele de intrare, respectiv situațiile de ieșire, sub forma unui tabel (tab.2.1)
Tab. 2.1 : Conținutul bazei informaționale
Nr. Crt. |
Date intrare |
Tip (lungime) |
Documente intrari |
Documente iesire |
|
||||||||||
CD |
CC |
CL |
EL |
CC |
CL |
|
|||||||||
Ltg Nr |
|
||||||||||||||
K-ID |
|
||||||||||||||
L-art |
X |
|
|||||||||||||
Dezizolator partea 1 |
|
||||||||||||||
Scula partea 1 |
|
||||||||||||||
Contact partea 1 |
|
||||||||||||||
Dezizolator partea 2 |
|
||||||||||||||
Scula partea 2 |
|
||||||||||||||
Contact partea 2 |
|
||||||||||||||
Tuela 1 |
|
||||||||||||||
Aplicator 1 |
|
||||||||||||||
Tuela 2 | |||||||||||||||
Aplicator 2 | |||||||||||||||
Identificare fir |
|
||||||||||||||
Lungime |
|
||||||||||||||
Timp pentru lucru |
|
||||||||||||||
Timp efectiv lucrat |
|
||||||||||||||
Nr. Bucati |
X(100) |
|
|||||||||||||
Cod identificare produs |
|
||||||||||||||
Data |
D(zz) |
|
|||||||||||||
Ora |
|
||||||||||||||
Comanda nr. |
|
||||||||||||||
Lungimea trebuie |
|
||||||||||||||
Lungimea este |
|
||||||||||||||
25 |
Lungimea de indepartare a mantalei trebuie |
|
|||||||||||||
Lungimea de indepartare a mantalei este |
|
||||||||||||||
Lungimea dezizolarii trebuie |
|
||||||||||||||
Lungimea dezizolarii este |
|
||||||||||||||
2.4.2 Definirea entitatilor bazei informationale si a relatiilor dintre acestea.
Atributele din cadrul bazei informaționale vor fi structurate sub forma unor entitați.
Denumirea acestor entitați și structura lor este prezentata in tab. 2.2 , respectiv tab. 2.3
tab. 2.2 : Entitațile bazei informaționale
Nr crt. |
Simbol |
Denumire |
Numar de atribute |
TBLD |
Tabel lista debitare | ||
TBLE |
Tabel lista etichete | ||
TBLU |
Tabel lista utilaj | ||
TBLS |
Tabel lista scule |
Tab 2.3 : Conținutul entitaților
Nr. crt |
DENUMIRE ATRIBUT |
Tip (lungime) |
Entitați |
|||
TBLD |
TBLE |
TBLU |
TBLS |
|||
Nr. comanda | ||||||
Culoare cablu |
X (4) | |||||
Secțiune fir | ||||||
Dezizolare | ||||||
CIM-KSR | ||||||
Lungime | ||||||
Timp de lucru | ||||||
Bucați realizate | ||||||
LTG-Nr | ||||||
K-ID | ||||||
Ziel |
X(6) | |||||
Komax 433 |
X(8) | |||||
Komax 488 |
X(8) | |||||
ID |
Reprezentarea relațiilor dintre entitațile bazelor informaționale:
Atributul pe baza caruia se realizeaza relațiile cu fiecare dintre entitați este : Nr. Comanda .
2.4.3 Codificarea atributelor bazei informationale si definirea relatiilor dintre atribute.
Simbolizarea atributelor
Presupune stabilirea pentru fiecare atribut al bazei informaționale a cȃte unui simbol. Simbolurile utilizate pentru atribute vor fi prezentate intr-un tabel:
Nr. crt. |
DENUMIRE ATRIBUT |
SIMBOL |
TIP (LUNGIME)) |
Nr. comanda |
NRC | ||
Culoare cablu |
CUCA |
X(4) |
|
Secțiune fir |
SF | ||
Dezizolare |
DEZ | ||
CIM-KSR |
CIM | ||
Lungime |
L | ||
Timp de lucru |
TL | ||
Bucați realizate |
BC | ||
K-ID |
K | ||
Komax 433 |
K-433 |
X(8) |
|
Komax 488 |
K-488 |
X(8) |
|
ID |
ID | ||
Ziel |
ZI |
X(6) |
|
LTG-Nr |
LTG |
Codificarea atributelor:
Presupune stabilirea unor coduri de identificare pentru atributele care simbolizeaza mai multe categorii de informații. Astfel pentru fiecare categorie de informații se stabilește un cod care face parte din codul atributului.
De exemplu:
Atribut : Nr. Comanda (NRC) 9(12)
Relațiile dintre atributele entitaților bazei informaționale:
2.5 Proiectarea si adaptarea documentelor de intrare
In cadrul acestei faze, unele documente de intrare, in funcție de necesitațile viitoare, ale sistemului informatic și de specificul activitații analizate, pot suferi modificari de forma și de conținut cum ar fi de exemplu concatenarea mai multor cȃmpuri din document intr-un singur cȃmp , eliminarea unor cȃmpuri, refacerea poziției unor cȃmpuri din document, etc.
Aceasta faza presupune identificarea unitatilor functionale ale sistemului informatic proiectat, adica acele grupuri omogene si specifice de prelucrari, care sunt dependente functional si care constituie o subfaza a sistemului informatic.
De exemplu:
EN- QS = evidența normativa QS
CAPITOLUL III : PROIECTAREA DE DETALIU A UNITATILOR FUNCTIONALE
3.1 Proiectarea fisierelor de baza
3.1.1 Proiectarea fisierelor performante.
In cadrul activitații de EVIDENȚA CALITǍȚII au fost identificate fișiere permanente :
VR-QS (verificator QS)
OP-DEB (operator debitare birou)
OP-K-488 (operator Komax 488)
Structura fișierelor permanente se prezinta astfel:
VR-QS
Nr. Crt. |
Denumire cȃmp |
Simbol cȃmp |
Tip (lungime) |
Cod verificator |
COD | ||
Sediu |
SED |
X(2) |
|
Parola verificator |
PARV |
X(5) |
OP-DEB (Birou)
Nr. Crt. |
Denumire cȃmp |
Simbol |
Timp (lungime) |
Cod operator debitare |
OP-DEB |
X(5) |
|
Sediu |
SED |
X(4) |
|
Parola operator debitare |
PAROD |
X(5) |
|
Semnatura CC |
S-CC |
X(5) |
|
Semnatura CL |
S-CL |
X(5) |
OP-K-488
Nr. Crt. |
Denumire Cȃmp |
Simbol |
Timp (lungime) |
Valideaza CC |
V-CC | ||
Valideaza CL |
V-CL | ||
Parola |
P-OP-488 |
X(5) |
3.1.2 Proiectarea fisierelor variabile.
Pentru activitatea biroului QS se vor defini fișierele variabile
ST-QS (statistica date QS);
DATE-AR (trimitere date arhiva)
ST-QS
Nr. Crt. |
Denumire cȃmp |
Simbol cȃmp |
Tip (lungime) |
Nr. greșeli |
NR.GR | ||
Greșeli DEB |
G.DEB |
X(100) |
|
Intocmire ceck list |
C-LIST |
X(100) |
DATE-AR
Nr. Crt. |
Denumire cȃmp |
Simbol cȃmp |
Tip (lungime) |
Dosar CC DEB |
D-DEB |
x(40) |
|
Dosar CL DEB |
D-CL |
x(40) |
|
Dosar LD |
D-LD |
x(40) |
Relații intre tabele:
Relația unul-la-mai-mulți dintre : tbl Etichete si tbl Scule crimpare;
Relația unul-la-unul dintre : tbl Debitare si tbl. Etichete;
Tbl. Debitare si tbl Utilaj.
Prezentarea formularelor și subformularelor:
Formular lista debitare:
Formular etichete:
Formular etichete cu subformular scule crimpare:
3.1.3 Proiectarea fisierelor temporare.
In cadrul activitații de verificare a calitații se pot identifica o serie de cȃmpuri de stare (verificator QS, operator debitare birou, operator Komax 488, statistica date QS, trimitere date arhiva) , insa acestea vor fi reținute in fișierele permanente și variabile.
3.2 Proiectarea prelucrarilor specifice ale unitatii functionale
3.2.1 Stabilirea ordinii de prelucrare a fisierelor.
Restricțiile de integritate dintre fișiere , determina ordinea de prelucrare a fișierelor de baza astfel incȃt crearea sau activitatea unui fișier sa se faca numai dupa ce s-a efectuat activitatea tuturor fișierelor de care acesta depinde.
3.2.2 Determinarea unitatilor de prelucrare.
Unitatea funcționala de evidența a calitații cuprinde urmatoarele unitați de prelucrare :
UP1 - Introducere date
Aceasta prima unitate de prelucrare va indeplini funcția de introducere date in fișierele de bazi , modificare, actualizare și consultare a fișierelor de baza.
UP2 - Situații produse
Unitatea de prelucrare situații produse, va face legatura intre activitatea de verificare și activitatea de programare a producției .
UP3 - Situații livrari
Aceasta unitate de prelucrare , va cuprinde toate operatțile necesare in vederea intocmirii și listarii situațiilor (documentelor ) necesare pentru o organizare mai buna a resurselor atȃt materiale cȃt și umane .
3.3 Proiectarea structurii unitatilor de prelucrare
3.3.1 Proiectarea dialogului cu unitatile de prelucrare
Proiectarea dialogului cu unitațile de prelucrare, presupune proiectarea machetelor ce formeaza interfața produsului informatic, precum și proiectarea ieșirilor de natura video-formatelor. In continuare vom prezenta modul de alcatuire a meniurilor și submeniurilor și interfața cu utilizatorul.
3.4 Proiectarea prelucrarilor specifice ale unitatii de prelucrare
3.4.1 Determinarea modulelor de prelucrare
Programarea modulara presupune descompunerea programelor din faza de proiectare in module ușor de ințeles și constituit. Astfel se realizeaza o verificare a structurii programului (orice modul este analizat cu un program distinct și realizat ca atare).
Unitațile de prelucrare vor conține urmatoarele module :
UP1 - Introducere date
M1- departament debitare (ID-DEB)
M2- atelier scule (ID-AT_SCU)
M3- birou QS (ID-QS)
UP2 - Situații produse
M1- produse blocate (P.BL.QS).
M2- masuri luate ptentru calitate conform normelor KSR (MS-KSR).
UP3 - Situații livrari
M1- raport etichete.
M2- raport scule crimpare.
M3- raport tbl utilaj
M4- raport lista debitare.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3449
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved