Pedagogia Waldorf

Pedagogia Waldorf

Pedagogia Waldorf isi propune educarea omului in ansamblul sau, prin mijloace specifice si accesibile fiecarei varste, cunoasterea nemijlocita a lumii prin actiune, toate cunostintele fiind rezultatul unei activitati proprii. Elevului trebuie sa ii placa cea ce face, sa nu fie constrans, de aceea nu se utilizeaza catalogul, nu se dau note, examene sau teme pentru acasa.

Pedagogia Waldorf rezulta din antropozofie in general, si in particular, din ceea ce are de spus cu privire la dezvoltarea copilului. Antropozofia, care este inteleasa nu ca o religie, ci ca o viziune asupra Universului si Omului, nu este predata in scolile Waldorf; se respecta libertatea spirituala a elevilor si a familiilor lor (R. Lanz, 1994).

Principalele fundamente si caracteristici ale pedagogiei Waldorf sunt urmatoarele:

Vizeaza transformarea fiintei omenesti, dezvoltarea sa armonioasa, stabilirea unei relatii sanatoase intre individ si lumea inconjuratoare si integrarea sa in realitatea sociala.

Considera cunostintele nu ca scop in sine, ci ca un instrument important pentru formare, pentru asigurarea legaturii cu viata.

In curriculumul Waldorf, un loc important il ocupa artele, lucrul manual, artizanatul, care ofera elevilor un contact cu diverse materii si nenumarate activitati de baza ale omului (torsul, tesutul, sculptura, pictura, forjarea, modelarea etc.); lor li se adauga limbajul (vorbirea, scrierea si lectura), istoria, geografia, limbile straine, matematica si geometria, stiintele, desenul, activitatile corporale, religia s. a.

Elevii reprezinta "scopul si ratiunea existentei scolilor Waldorf' (R. Lanz, 1994, pag. 85), ei fiind considerati individualitati si acceptati fara nici o prejudecata sociala, religioasa, de sex, de rasa sau de orice altfel.

Unitatea functionala o reprezinta clasa, in care sunt reuniti elevi de aceeasi varsta si care este inteleasa nu doar ca o unitate administrativa, ci ca o individualitate; componenta unei clase nu se modifica in timp (repetarea anului scolar este evitata, considerandu-se ca ea are consecinte dezastruoase; exceptie fac cazurile in care toti profesorii clasei, medicul scolar si parintii stabilesc, de comun acord, ca dezvoltarea elevului este intarziata din punct de vedere psihic si fizic). Esenta acestei pedagogii este considerata relatia elev-profesor.

Profesorul tine legatura cu parintii elevilor, astfel incat activitatea sa pedagogica are o caracteristica mai personala; cel putin o data pe semestru, parintii elevilor se intalnesc cu toti profesorii clasei in vederea imbunatatirii activitatii didactice.

Timp de opt ani, profesorul preda mai multe discipline si transmite trairi, pentru a descoperi vocatiile si slabiciunile elevilor; practic, "scopul sau nu este o materie, nici toate materiile, ci clasa.' (R. Lanz, 1994, pag. 74); incepand cu clasa a IX-a, toate materiile urmeaza sa fie predate de profesori specialisti. Profesorul preda materia cu cuvinte proprii, fara a recurge la carti didactice, iar elevii isi fac propriile "carti', adica niste caiete bine alcatuite si ilustrate, care contin esentialul lectiei predate, redat pe baza memoriei; astfel, fiecare caiet are amprenta personalitatii autorului.

Evaluarea in scolile Waldorf nu se bazeaza pe probe, teste, extemporale, teze sau examene, ci are in vedere toti factorii ce permit sa fie evaluata personalitatea elevului: scrisul, dedicatia, forma, fantezia, logica si flexibilitatea gandirii, stilul, ortografia si, desigur, cunostintele reale. De asemenea, se ia in considerare efortul real pe care elevul I-a facut pentru a atinge un anumit rezultat, comportamentul sau, spiritul social. Evaluarea consta intr-o caracterizare calitativa, care evidentiaza ceea ce este pozitiv si care critica ceea ce este negativ doar in legatura cu ceea ce elevul ar fi in stare sa realizeze. La cererea autoritatilor din invatamant, scoala face o evaluare cantitativa, pe care o mentine secreta si o ofera elevului sau parintilor numai in momentul in care studiile se incheie.

Scoala Waldorf nu isi propune cu tot dinadinsul "performante intelectuale', ci educarea unor tineri sanatosi fizic si intelectual, cu cunostinte temeinice, cu fantezie si creativitate, apropiati de natura si de viata sociala.