Pedagogia ca stiinta a educatiei

Pedagogia ca stiinta a educatiei

Planul de idei

1. Ce este pedagogia si locul ei intre stiintele educatiei
2. Dimensiunile pedagogiei ca stiinta si arta.
3. Legatura pedagogiei cu alte stiinte.
4. Sistemul stiintelor educatiei si extinderea domeniului de studiu al pedagogiei.

1. Ce este pedagogia si locul ei intre stiintele educatiei

Agoge-paidos - conducerea copilului.

Discursul asupra pedagogiei tine de planul metateoretic, adica de dimensiunea reflexiva.

Termen curent in a doua jumatate a secolului 19, conceptual de pedagogie apartine in special de cultura francofila. Anglo-saxonii si americanii folosesc mai curand termenul de educatie si educational.

Pedagogia, ca principala stiinta asupra educatiei a atins o demnitate epistemica prin indeplinirea unor conditii legate de:

- obiectul ei de interogatie, care este fenomenul complex, cu o multitudine de variabile, al educatiei

- ofera campul unei analize teoretice, dar si empirice, care se materializeaza in norme acceptate si validate de practica.

E. Durkheim a infiintat prima catedra de pedagogie.

Pedagogia se refera la o teorie generala a actului educatiei.

Este o disciplina centrala in stintele care studiaza educatia.

Defineste notiuni, legi cu caracter general ce guverneaza procesul educational folosind metode si tehnici pozitive de cercetare, dar facand apel si la filozofie.

J. Luis GARCIA GARRIDO (1995) analizand stiintele educatiei considera ca putem identifica trei grupe ale acestora

1. stiintele TELEOLOGICE in care intra filozofia si teleologia care propune

scopurile

2.stiintele ANTROPOLOGICE, care se ocupa de actorii procesului educativ

prin biologie, psihologie, sociologie, antropologie

3. stiintele METODOLOGICE de tip didactica, politica, economie, planificarea

educatiei, etc.

Toate cele trei categorii sunt STIINTE ANALITICE ale educatiei. La ele se adauga STINTELE ANALITICO SINTETICE ca istoria educatiei si pedagogia comparata si STIINTELE SINTETICE ale educatiei cum sunt pedagogia generala si pedagogia diferentiata.

Momentele principale in constituirea pedagogiei ca stiinta

• Despre pedagogie ca stiinta au vorbit mai intai HERBART si DISTERWEG. Primul considera ca pedagogia este o stiinta bazata pe etica si psihologie si al doilea vorbea de norme si principii.
• KANT considera ca pedagogia este stiinta pentru ca e bazata nu numai pe filozofie ci si pe arta. Dar nu era suficient pentru a deveni o stiinta. Statutul de stiinta este dat de analiza stiintifica a datelor educationale. Acest lucru s-a realizat odata cu primele studii asupra copilului si mai apoi cu studiile care au evidentiat in sociologie mecanismele dezvoltarii sociale.
• Astfel, primele laboratoare de psihologie experimentala unde au lucrat WUNDT, RIBOT, BINET, LAY, MEUMAN, CHRISMAN; CLAPAREDE si DECROLY si apoi cercetarile sociologice ale lui DURKHEIM si teoriile dezvoltate de J. DEWEY.au construit pas cu pas stiinta pedagogiei.

O abordare istorica a fenomenului aparitiei PEDAGOGIEI ne duce la identificarea primelor etape dupa cum urmeaza:

1. Sf. Secolului 19 primele laboratoare de psihologie experimentala. 1896, O. CHRISMAN.
2. H.KAY, 1903, Secolul copilului,
3. M. MONTESSORI, 1905.
4. A.BINET si TH:SIMON
5. ED. CLAPAREDE lanseaza dupa 1907 <scoala pe masura>. Educatia functionala bazata pe psihologie functionala, satisfacerea intereselor si trebuintelor. El lanseaza si temenul de stiinte ale educatiei. Laboratorul de PEDOTEHNICA. El face deosebirea intre pedologie (stiinta pura) si pedotehnie (Stiinta aplicata). Prin teoriile lui C. a atras atentia asupra necesitatii conoasterii copilului inainte de a-l educa si asupra pericolului de a-l concepe ca un adult in miniatura. El considera ca situarea copilului in centrul sistemului educational constituie o adevarata revolutie coperniciana.

O.DECROLY. Interesul copilului si centrele de interes ca si o teorie globala a invatarii scris cititului. Interesul constituie corespondenta dintre o tendinta sau o nevoie prezenta in subiect si obiectul sau comportamnetul care ii corespunde. Cele patru trebuinte fundamentale sunt

o       A trai

o       A se apara

o       A se odihni

o       A munci

E.DURKHEIM. Manifestand insatisfactie fata de caracterul filozofic al pedagogiei traditionale propune termenul de stiintele educatiei ca fiind mai adecvat. El se refera la o stiinta asupra societatii si nu asupra copilului. Se refera la actiunea sociala de formare a noilor generatii. Daca pedagogia priveste in viitor, stiintele educatiei sa priveasca in trecut si in prezent prin studiul sistemelor educationale.

XYPAS, 1985, vorbeste de triunghiul pedagogiei. Dupa el pedagogia nu este o disciplina bine structurata. Este mai degraba un sistem de cunostinte amalgamate care au ca dominanta comuna educatia.

De ce este PEDAGOGIA considerata stiinta

C.CUCOS identifica conditiile pe care le indeplineste pedagogia pentru a fi desemnata ca stiinta

1. Obiectul ei de interogatie este fenomenul educativ si din unele consideratii empirice asupra acestui process elaborandu-se chiar norme educative, in masura in care au fost adoptate si practicate.
2. Prezinta o serie de metode specifice pentru a cerceta si procesele paideutice. Dispune de un instrumentar investigativ, relativ autonom care studiaza fenomenul complexul al educatiei.
3. Stabileste norme, legi care poarta denumirea de principii pedagogice, identificate la nivel structural si functional al educatiei in genere. Orice stiinta identifica legitati si norme ca sa cerceteze domeniul propriu.
4. Rezultatele cercetarii si reflexiei pedagogice sunt stocate in teorii ca ansambluri explicative, consistente, sistematice, capabile sa instrumenteze practica educatiei si sa cerceteze fenomenul educational.

Ce studiaza pedagogia cu precadere

Esenta si trasaturile fenomenului educational

Scopul si sarcinile educatiei

Valoarea si limitele educatiei

Continutul

Principiile

Metodele

Formele de desfasurare a procesului paideutic

E. PLANCHARD spune ca pedagogia stiintifica ca atare este alcatuita dintr-un ansamblu de elemente imprumutate de la diferite alte stiinte, elemente care, supuse exigentelor problemelor educative, dobandesc prin aceasta un nou aspect si o semnificatie speciala.

Vladimir GHIDIONESCU definea pedagogia secolului XX ca o constructie in forma de copac.

In primul rand a aparut PEDAGOGIA FILOZOFICA care studia cu precadere finalitatile educatiei (COROANA). Apoi a aparut PEDOLOGIA ca studiul copilului si ca masurarea acestuia (RADACINA) si abia in al treilea val s-a dezvoltat PEDAGOGIA EXPERIMENTALA (TULPINA) caracterizata de studiul fenomenelor educatiei.

2. Dimensiunile pedagogiei ca stiinta si arta.

Daca facem o sinteza a diferelor opinii referitoare la pedagogie observam ca sunt trei stratificari, fiecare cu modul sau de cunoastere

Pedagogia ca arta

Pedagogia ca filozofie

Pedagogia ca stiinta.

LAENG, 1974 numea acest model al sedimentelor.

KHELLER, 1974 considera ca fiecare actiune educativa poate antrena simultan 5 tipuri de cunoastere

o       revelata

o       intuitiva

o       rationala

o       empirica

o       instituita

E. PLANCHARD, 1968, elaboreaza ca model al pedagogiei un sistem binar, al unei pedagogi INTEGRALE structurata pe doua axe

Filozofia bazata pe finalitati

stiinta relativ la cunoasterea realitatii concrete

Putem sintetiza ca:

Ce fel de stiinta este pedagogia ?

- desigur nu o stiinta a naturii sau numai a educatiei in sensul sociologic ci mult mai mult pentru ca realizeaza o sinteza superioara a celor doua dimensiuni.

Pedagogie se ocupa, dupa PLANCHARD, de

- ceea ce este, existentialul, esentialul, planul descriptive

- ceea ce trebuie sa fie - metodele, regulile, teoriile, idealul, planul normativ

- ceea ce se face - practica, arta didactica, morala in actiune, planul etic si practic.

De aceea este in acelasi timp si o stiinta DESCRIPTIVA, si o TEORIE NORMATIVA dar si o REALITATE PRACTICA.

Dar ce este pedagogul ?

Rolul pedagogului, dupa PLANCHARD, sarcinile lui sunt

a studia datele concrete si conceptiile folozofice si religioase in raport cu educatia

a deduce din aceste baze un ansamblu de principii orientative, de norme

a le aplica, a le converti in eficientas educative si scolara.

De discutat ca

Exista o lunga traditie, in parte justificata de dispret fata de pedagogi si pedagogie. Sensul peiorativ al cuvantului de pedagog in dictionar. In antichitate era un sclav de origine obscura. Apoi, pedantii de la ERASMUS erau acelasi lucru cu pedagogii. In general erau sclavi eliberati.

Ca orice stiinta si pedagogia trece de la

implicit la explicit

ocazional la sistematic

empiric la rational.

3. Legatura pedagogiei cu alte stiinte.

Educatia este in atentia si a altor discipline stiintifice ca

Biologia - pedagogia se bazeaza intai pe biologie pentru ca se ocupa de omul viu. Se folosesc cunostinte din biologia generala, biologia umana si din biologia educationala.

Psihologia - izvorul dezvoltarii este si pentru pedagogie cercetarea psihologica, psihologia experimentala.

Antropologia

Sociologia - legaturile pedagogiei cu sociologia se refera la istoria institutiilor pedagogice, istoria doctrinelor, sociologia educationala, sociologia scolara.

politologia

Conexiunile acestora cu fenomenul educational nasc discipline cuprinse in termenul de stiinte ale educatie si se caracterizeaza prin

Intradisciplinaritate care se refera la dezvoltarea unui aspect anumit din cadrul unei discipline.

Interdisciplinaritate care studiaza aspecte de intersectie.

Multidisciplinaritate-Pluridisciplinaritate. Acelasi fenomen este analizat diferit in discipline diferite si se f ace un sumum de aspecte ale analizei.

Transdisciplinaritate atunci cand o problema este analizata in aspectele ei diferite relevate de discipline diferite.

4. Sistemul stiintelor educatiei si extinderea domeniului de studiu al pedagogiei.

Cel putin trei directii determina dezvoltarea pedagogiei actual

1. Adancirea gradului de institutionalizare a educatiei. Se dezvolta astfel grija de proiectare si sistematizare ainfluenterlor educative identificate la nivelul nonformal si la cel incidental. Scoala ca centru al influentelor prin care societatea poate interveni.
2. Studiul si analiza unor noi domenii care se nasc din laturi, forme, sarcini ale educatiei.
3. Aparitia unor discipline noi.

Bibliografie

Cezar Barzea, Arta si stiinta educatiei, EDP, 1995, p.28-30

E. Planchard, Pedagogie scoalara contemporana, p.29-40 si p.62

Sorin Cristea, Dictionar de termini pedagogici, EDP, 1998 si 2004, p.430-439