Proiect

MINISTERUL EDUCATIEI SI TINERETULUI

CURRICULUM NATIONAL

PROGRAME LA CHIMIE PENTRU INVATAMINTUL LICEAL

PROFIL REAL SI PROFIL UMANIST

CURRICULUM-UL LICEAL LA CHIMIE

PRELIMINARII

Chimia este un domeniu important al stiintelor naturii, avand ca obiect de studiu elementele chimice, combinatiile lor simple si compuse, transformarile substantelor si legile ce le dirijeaza.

Studiul chimiei in liceu include:

examinarea compozitiei si structurii substantelor, dependentei proprietatilor lor de structura;

obtinerea substantelor si materialelor importante pentru om si utilizarea lor practica;

studierea legitatilor reactiilor chimice si cautarea cailor de dirijare a acestora, pentru obtinerea unor substante, materiale, energie, de asemenea pentru utilizarea deseurilor diverselor activitati ale omului, in scopul aplicarii economice, competente a substantelor;

formarea reprezentarilor despre lume prin metodele stiintei chimice.
Curriculumul la chimie proiecteaza formarea atitudinilor, capacitatilor si cunostintelor in mod integrat, contribuind la formarea competentelor si dezvoltarea personalitatii elevului.

Studiul chimiei trebuie sa contribuie la elaborarea mecanismelor adaptive, la sporirea capacitatii de supravietuire in conditiile situatiei ecologice dificile a planetei noastre.

Curriculumul liceal la chimie este destinat elevilor, profesorilor de chimie din licee, autorilor de manuale si ghiduri, cadrelor didactice, parintilor.

Structura curriculumului permite profesorilor de chimie sa efectueze proiectarea didactica prin corelarea obiectivelor, continutului, strategiilor de activitate a elevilor si metodele de evaluare a rezultatelor obtinute.

Profesorii au libertatea de a alege tehnologiile de predare - invatare - evaluare, dar sunt obligati sa atinga finalitatile: formarea cunostintelor, atitudinilor, capacitatilor si competentelor elevilor.

Autorii de manuale si ghiduri vor utiliza in mod creativ curriculumul la chimie si tehnologiile de invatare pentru realizarea tuturor obiectivelor prin continuturile propuse.

REPERE CONCEPTUALE

Curriculumul este o componenta esentiala a reformei invatamantului preuniversitar.

Curriculumul liceal la chimie (clasele X-XI-XII) include:

1. Obiective generale, care orienteaza organizarea procesului de predare - invatare - evaluare in spatiul tridimensional cunostinte - capacitati /competente - atitudini pe trei nivele: cunoastere, aplicare, integrare. Obiectivele majore ale procesului educational la chimie sint formarea competentelor de aplicare in practica a cunostintelor in abordarea unor probleme ecologice, in dezvoltarea domeniilor activitatii umane (industrie alimentara, parfumerie, agricultura, medicina).
2. Administrarea disciplinei chimia la

- profilul real -2-3 ore pe saptamana (clasele X-XI-XII corespunzator) - chimia generala si anorganica (clasa a X-a), chimia organica (clasa a XI-a si a XII-a), chimia generala, bazele chimiei analitice si elementele tehnologiei chimice (clasa a XII-a);

- profilul umanist: 1-1-1 ore pe saptamana (clasele X-XI-XII corespunzator) - chimia generala si anorganica (clasa a X-a), chimia organica (clasele XI-XII).

3. Obiectivele - cadru, care concretizeaza in baza obiectivelor transdisciplinare si generale directiile de formare a personalitatii elevului.
4. Obiectivele de referinta in baza obiectivelor transdisciplinare si cu caracter interdisciplinar, orientate spre formarea si dezvoltarea capacitatilor si competentelor elevului: operatii de gandire, deprinderi si priceperi specifice, metode chimice de investigare a fenomenelor, aspecte atitudinale.
5. Continutul obiectului de studiu al chimiei selectat pentru explicarea sistemelor de notiuni chimice despre elementul chimic, substanta, reactii chimice, producerea chimica; utilizarea corecta a limbajului chimic, a legilor si teoriilor chimice de baza; rezolvarea problemelor. Continutul propus trebuie sa asigure dezvoltarea integra a personalitatii liceenilor, stimulandu-i sa obtina independent cunostinte de baza la chimie, utile pentru a se orienta in fenomenele chimice cotidiene, in diverse situatii ecologice.
6. Sugestiile metodologice orientate spre realizarea curriculumului printr-un sistem de metode formative, interactive si accentuarea momentelor importante in evaluarea randamentului scolar. Utilizarea problematizarii ca strategie in procesul de predare - invatare - evaluare prin imbinarea diverselor metode si tehnici didactice, realizarea experimentului chimic vor avea ca finalitate dezvoltarea creativitatii elevilor in procesul educational la chimie.
7. Sugestiile de interdisciplinaritate orientate spre realizarea curriculumului prin interferenta cunostintelor, abilitatilor, atitudinilor si competentelor achizitionate in cadrul altor discipline scolare.
8. Sugestiile de evaluare orientate spre selectarea metodelor si crearea instrumentelor de evaluare a competentelor.

In conformitate cu cerintele metodologice, elementele structurale ale curriculumului la chimie (obiective de referinta, continuturi) sint prezentate in consecutivitate logica, astfel incat profesorii sa le poata folosi atat la proiectarea didactica, cat si la realizarea tehnologiilor educationale moderne.

OBIECTIVE GENERALE LA CHIMIE

1. Cunoastere

1.1 Explicarea sistemului de notiuni chimice ( despre atom, legatura chimica, substanta, reactii chimice, solutii), a legilor chimice de baza (legea constantei compozitiei, legea conservarii masei, legea periodicitatii, legea lui Avogadro, legea lui Hess), a teoriilor chimice (teoria atomo-moleculara, teoria structurii atomului, teoria structurii chimice, teoria disociatiei electrolitice).

1.2 Explicarea compozitiei, structurii, proprietatilor, obtinerii si utilizarii eficiente a unor substante importante (in agricultura, in industrie si viata cotidiana

1.3 Enuntarea si respectarea regulilor tehnicii securitatii in lucrul cu substantele chimice si utilajul de laborator.

1.4 Descrierea utilizarii eficiente si ecologic pure a substantelor si deseurilor rezultate din activitatea umana in industria chimica, alimentara, in producerea materialelor de constructie, a preparatelor medicinale si farmaceutice.

2. Aplicare

2.1 Deducerea algoritmilor de rezolvare a problemelor si aplicarea lor in situatii noi.

2.2 Deducerea relatiei cauza-efect dintre compozitia, structura, proprietatile fizice si chimice, utilizarea substantelor.

2.3 Investigarea comportarii chimice a unor substante.

2.4 Aplicarea corecta si inofensiva a substantelor in viata cotidiana.

2.5 Planificarea, efectuarea, descrierea si explicarea experimentelor chimice in mod eficient.

2.6 Utilizarea adecvata a notiunilor de baza, a teoriilor si legilor chimiei pentru explicarea fenomenelor, rezolvarea problemelor si efectuarea experientelor.

2.7 Utilizarea corecta a limbajului chimic in contexte variate de comunicare.

3. Integrare

3.1 Abordarea si rezolvarea prin diferite metode a problemelor complexe din cursul de chimie sau interdisciplinare.

3.2 Elaborarea proiectelor, lucrarilor de creatie, referatelor si rapoartelor pe baza activitatii experimentale; compunerea intrebarilor si problemelor noi, cu caracter divergent.

3.3 Manifestarea creativitatii, independentei, obiectivitatii, tolerantei, interesului, perseverentei, initiativei si capacitatii de a colabora in procesul de predare-invatare-evaluare a chimiei.

3.4 Argumentarea avantajelor pe care le ofera chimia in rezolvarea diverselor probleme si situatii (protectia mediului ambiant, folosirea eficienta a resurselor naturale, etc).

CLASA A X-A, PROFIL UMANIST

CHIMIA GENERALA SI ANORGANICA

Repartizarea orelor, 1 ora pe saptamana

CLASA A X-A, PROFIL UMANIST

CLASA A XI-A, PROFIL UMANIST

CHIMIA ORGANICA

Repartizarea orelor, 1 ora pe saptamana

CLASA A XI-A, PROFIL UMANIST

CLASA A XII-A, PROFIL UMANIST

CHIMIA ORGANICA

Repartizarea orelor pe teme, 1 ora pe saptamana

Nota: Rezolvarea problemelor va fi integrata sistematic in procesul de predare-invatare.

CLASA A XII-A, PROFIL UMANIST

SUGESTII METODOLOGICE

Pentru asigurarea calitatii procesului educational la chimie in clasele liceale profesorii vor elabora pentru fiecare profil proiecte didactice de lunga durata si de scurta durata, in conformitate cu curriculumul descongestionat. Planificarea, organizarea si alegerea mijloacelor, tehnicilor si formelor de desfasurare a activitatii didactice trebuie sa fie efectuata in vederea realizarii sistemului de obiective stabilite pentru formarea atitudinilor, capacitatilor si cunostintelor in mod integrat, contribuind la formarea competentelor si dezvoltarea personalitatii elevului.

Structura proiectelor didactice anuale se axeaza pe corelatia dintre obiective, continuturi, strategii de predare-invatare-evaluare si timpul alocat. Pentru planificare poate fi utilizata schema:

Desi profesorii pot modifica consecutivitatea unor teme in procesul predarii - invatarii - evaluarii, e necesar sa se acorde atentie succesiunii acestora in conformitate cu logica interna a disciplinei, corelarea cu continuturile altor obiecte de invatamint etc.

Proiectul didactic al lectiei de chimie poate include urmatoarele componente: 1) Tema capitolului; 2) Subiectul lectiei (titlul lectiei care va fi predata-invatata-evaluata); 3) Tipul lectiei (conform obiectivelor predominante / sarcinii didactice fundamentale); 4) Scopul lectiei; 5) Obiectivele operationale /concrete (deduse din scopul lectiei si din obiectivele de referinta); 6) Continutul sarcinilor didactice de predare-invatare-evaluare corelate cu obiectivele operationale; 7) Metodele de predare-invatare-evaluare stabilite in concordanta cu obiectivele operationale si sarcinile didactice, mijloacele de invatamint (ustensile si reactivi, portofolii informative la chimie, tabele, scheme, etc); 8) Scenariul didactic (evenimentele didactice corespunzator tipului de lectie: evocarea unor cunostinte, capacitati, strategii cognitive; realizarea sensului prin crearea unor situatii-problema, dirijarea invatarii; evaluarea situatiilor-problema; stabilirea temelor pentru acasa (generale si individualizate, cu caracter creativ; recomandari metodologice, bibliografice), reflectia; 9) Concluzii.

O strategie dominanta in procesul de predare - invatare - evaluare trebuie sa devina problematizarea, prin care se declanseaza activitatea independenta a liceenilor de rezolvare si elaborare a problemelor. Liceenii trebuie sa fie indrumati sa rezolve problemele propuse prin diverse metode, sa-si utilizeze imaginatia si sa construiasca strategii si metode proprii de investigare a realitatii, sa elaboreze produse noi in baza materiei de studiu. In diferite etape ale procesului de instruire la chimie problematizarea ca strategie include metoda experimentului, cercetarii, proiectului, algoritmizarii, demonstrarii, modelarii etc. Aceasta varietate stimuleaza pe mai multe cai efortul de gandire in directii divergente, contribuind la formarea capacitatilor creative ale liceenilor.

Pentru rezolvarea problemelor experimentale, liceenii pot elabora si aplica algoritmi de investigatie, care implica capacitatea de a identifica, cu ajutorul reactiilor caracteristice, substantele necunoscute; de a proiecta si a realiza eficient experientele; de a observa cu atentie schimbarile produse si a elabora concluzii; de a modela procesele care au avut loc; de a utiliza corect limbajul chimic. Dezvoltarea capacitatilor si deprinderilor intelectuale si practice ale liceenilor la chimie are loc in contextul unor activitati experimentale de trei tipuri: demonstrari, experiente de laborator si lucrari practice. O atentie deosebita liceenii trebuie se acorde cunoasterii si respectarii normelor de protectie a muncii, utilizarii eficiente a reactivilor. Rezolvarea problemelor experimentale activeaza capacitatile creative ale liceenilor ca raspuns la necesitatea de a alcatui schema cu modul de lucru, de a aplica independent algoritmii de actiune cunoscuti in conditii noi. Pentru a stabili planul experimental, profesorul va organiza discutarea propunerilor facute de elevi, oferindu-le informatii asupra materialului disponibil si contribuind la excluderea experientelor periculoase.

Cercetarea reprezinta o activitate in care liceenii primesc sarcini, pe care trebuie sa le rezolve, aplicand in mod creativ cunostintele si explorand situatii noi sau foarte putin asemanatoare in raport cu experienta anterioara. Rezolvarea situatiilor-problema si a exercitiilor creative in mod individualizat si diferentiat are un rol important pentru descoperirea unicitatii fiecarui elev. Pentru realizarea independenta a unor investigatii la chimia organica liceenilor li se pot propune intrebari-problema, de tipul:

1. Cum se obtin substantele organice cu proprietati importante si materialele valoroase pentru om?

2. Cum se aplica metodele chimice in rezolvarea unor probleme si situatii cotidiene?

3. Cum pot fi utilizate deseurilor de substante organice de pe urma activitatii umane in diferite domenii (la alegere: industria chimica, alimentara, producerea materialelor de constructie, a preparatelor medicinale si farmaceutice, a detergentilor, etc.)?

Prin realizarea independenta a unor investigatii liceenii pot acumula o experienta valoroasa de rezolvare a problemelor, care include formarea capacitatilor de a sesiza ceea ce este esential, general, repetabil; de a organiza si structura rapid si selectiv informatia; de a combina si stabili relatii intre idei, imagini, lucruri, sau fenomene, de a sintetiza pe baza lor un material nou.

Proiectul reprezinta o activitate mai ampla decat investigatia, care incepe in clasa prin definirea si intelegerea sarcinii si continua in afara lectiilor pe parcursul a catorva zile sau saptamani - timp in care elevul are permanente consultari cu profesorul. Proiectul poate fi individual sau de grup si se incheie prin prezentarea in fata colegilor a unui raport asupra rezultatelor obtinute sau a produsului realizat

Activitatile de grup se bazeaza pe mai multe tehnici interactive, care pot servi pentru stimularea creativitatii si dezvoltarea gandirii critice: brainstormingul, sinectica, Phillips 6/6, 6/3/5, diagrama Venn, arborele genealogic, clustering-ul (ciorchine), jocul didactic, tehnica De ce ? asociatiile libere, graficul conceptual, etc.

In procesul educational la chimie cadrele didactice vor acorda atentie sistematizarii si continuitatii in crearea si rezolvarea situatiilor-problema; individualizarii si diferentierii activitatii de realizare a sarcinilor; cooperarii in activitatea de invatare; autoevaluarii si evaluarii ghidate a produselor liceenilor; libertatii in alegerea si rezolvarea unor sarcini creative; stimularii motivatiei creatoare.

SUGESTII DE INTERDISCIPLINARITATE

Interdisciplinaritatea reprezinta transferul de concepte si metodologie dintr-o disciplina in alta pentru a permite abordarea mai adecvata a problemelor cercetate, relevante in planul formarii - dezvoltarii personalitatii elevului. Abordarea interdisciplinara a materiei orienteaza activitatea de invatare a elevului in directia de dobandire simultana a unor cunostinte - capacitati - atitudini comune si complementare mai multor materii scolare.

De exemplu, solutionarea problemelor ecologice in cadrul orelor de chimie poate fi corelata cu diverse aspecte ale biologiei, geografiei, fizicii, educatiei economice, educatiei pentru sanatate si ecologica, arta, pictura.

Pentru intelegerea Legii conservarii si transformarii energiei in procesele chimice, fizice si biologice se pot oferi urmatoarele exemple:

Energia este necesara pentru a mentine temperatura corpului constanta. O personala adulta, de talie medie are nevoie de aproximativ 3300 calorii / zi, dintre acestea 3000 sunt eliberate sub forma de caldura. Aceasta este dispersata in corp prin sange si mentine temperatura corpului in jurul valorii de 37C . La efectuarea unui lucru mecanic asupra unui corp de catre alt corp are loc schimbul de energie. Consumul energetic al unui jucator de baschet intr-o repriza de 30 de minute este aproximativ 1255 Kj. Aceasta energie poate fi acoperita prin consumul a 350 grame de cartofi sau 124 g de paine alba. Un gram de hidrati de carbon produce 4,1 calorii, iar un gram de lipide produce o energie de 9,2 calorii.

Transferul metodelor matematice in domeniul chimiei creeaza analize si solutii interesante in rezolvarea problemelor de chimie, iar metodele chimice de analiza se utilizeaza in diverse domenii: medicina sanitara, farmaceutica, agronomie, industrie alimentara, criminalistica etc.

Corelatii interdisciplinare pot fi stabilite la generalizarea unor teme din chimia anorganica si organica, de exemplu:

• Tipuri de legaturi chimice in substantele anorganice si organice.
• Reactii de oxido-reducere in chimia anorganica si organica.

Astfel prin abordare interdisciplinara intelegerea materiei studiate devine mai ampla. Imaginea de ansamblu, formata din studiul unei probleme, faciliteaza transferul la alta problema, da nastere unor abordari originale si motiveaza elevii sa descopere necesitatea cunostintelor, sa le integreze in sistemul propriu.

SUGESTII DE EVALUARE

Evaluarea alaturi de predarea-invatarea reprezinta o componenta a procesului de invatamint.Evaluarea rezultatelor activitatilor instructiv-educative este un act strict necesar ce se afla in strinsa legatura cu luarea deciziilor privind perfectionarea metodologiilor folosite de catre profesor si cu cit acesta este mai informat privind desfasurarea activitatilor si comportamentele elevilor sai cu atit isi va da seama de eficacitatea si eficienta sau ineficienta activitatii sale.Evaluarea mai are si urmatorul scop:

- prevenirea raminerilor in urma la invatatura;

- stabilirea masurilor pentru diminuarea raminerilor in urma la invatatura pe baza cauzelor depistate;

- determinarea progresului fiecarui elev .

Profesorii vor pune accentul pe evalurea continua ( formativa,de progres sau pe parcurs).Aceasta forma de evaluare se realizeaza dupa parcurgerea unei secvente de instruire folosind diverse modalitati :

probe de scurta durata apllicate la sfirsitul orei ;

probe de scurta durata aplicate la inceptul orei viitoare;

probe de evaluare a atingerii unui anumit obiectiv operational, dupa parcurgerea unei secvente de instruire;

probe cu durata mai mare la sfirsitul unui capitol/modul.

Evaluarea continua permite profesorului sa adopte masuri de recuperare sau ameliorare , ajuta la monitorizarea progresului scolar.La fel evaluarea formativa presupune cunoasterea de catre elevi a rezultatelor obtinute si a gradului de indeplinire a obiectivelor.

Evaluarea sumativa se realizeaza prin teze semestriale si prin lucrari scrise anuale,lucrari practice,teste,examene nationale la treptele de scolaritate.

Un rol aparte in procesul de evaluare la chimie i-l are evaluarea prin probe practice.

Acest tip de evaluare permite profesorilor sa constate care este nivelul deprinderilor practice, abilitatilor de realizare a activitatilor experimentale in cadrul procesului de instruire-invatare pornind de la anumite criterii norme pedagogice pe care elevii trebuie sa le cunoasca inca de la inceputul activitatii.

Importanta ce se acorda examenelor a crescut semnificativ in ultimul timp.Examenel exercita o presiune asupra la ceea ce se intimpla in clasa, dar mai ales asupra curriculum-ului.Examenele la chimie sint prezente prin probe scrise - testele.Avantajele probelor scrise sint:

acopera o tematica mai larga , constituie un criteriu de apreciere si ierarhizare mai corect decit tragerea la sorti a unui bilet cu o tematica mai limitata ca contunut;

proba scrisa sub forma de test contribuie la inlturarea starilor tensionate la candidati ;

Pentru asigurarea unei pregatiri mai temeinice catre examenele de chimie , profesorii vor utiliza testele in calitate de probe scrise in cadrul predari-invatarii-evaluarii.La formularea itemilor testelor se va tine cont de urmatoarele recomandari :

a)       orice intrebare se va incepe printr-un verb( rezolva , compara etc.) , ce indica la activitatea mintala pe care urmeaza sa o realizeze elevul;

b)       se va evita ambiguitatea,in asa fel ca sa fie o singura interpretare( se pot face mici explicatii in anumite situatii);

c)       sa se evite negatia si mai ales dubla negatie ;

d)       sa nu se puna doua intrebari intr-una singura;

e)       itemii nu vor fi formulati prea lung;

f)        itemii mai putini dificili sint amplasati la inceputul testului ,

g)       nu se vor utiliza intrebari, raspunsurile carora pot fi deduse.

Modele de itemi si teste pot fi examinate in programele de examene de bacalaureat.

BIBLIOGRAFIE

Chimia. Curriculum scolar pentru clasele a VII-a -IX-a. Iasi: Editura Dosoftei, 2000.

Matematica si stiinte. Curriculum national. Programe pentru invatamintul liceal. Centrul educational Pro Didactica. Chisinau: Editura ARC, 1999.

Kudritkaia S., Velisco N. Chimie: manual pentru clasa a X-a de liceu profil real, profil umanist. Chisinau: Editura Arc, 2002.

Dragalina, G. Chimie organica: manual pentru clasa a 11-a. Chisinau, Editura Stiinta, 2001.

Butnaru, M., Roman, M. Chimie organica 11., Chisinau : Lumina, 2002.

Revenco, M., Bulmaga, P., Cupcinenco, V., Ursu, A., Chetrus, P. Bazele chimiei analitice: manual pentru clasa a 12-a. Chisinau: Editura ARC, 2002.

Kudritcaia S., Velisco N., Gulea A. Chimie 12.( partea a II-a). Chisinau : Editura ARC, 2002.

Tapcov, V., Velisco, N., Caraivan, A., Godoroja, R. Culegere de probleme si aplicatii la chimie: clasa a X-a. Chisinau: Editura Arc, 2004. -128 p.

Hasnas, C., Dragalina, G., Godoroja, R., Velisco, N. Subiecte de evaluare la chimia organica: culegere de itemi, probleme, teste pentru liceu, cl. 11-12. Chisinau: Editura Arc, 2004.

Hasnas C., Velisco N., Chimia: Culegere de itemi si teste pentru gimnaziu si liceu. Chisinau: Epigraf S.R.L., 2003.

Gutu, V. Dezvoltarea si implementarea curriculumului in invatamintul gimnazial: cadru conceptual. Chisinau: Grupul Editorial Litera, 2000.