Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Gradinita

Probleme Fizica

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Probleme Fizica

Sa se precizeze forma ionica predominanta a acidului carbonic HCO intr-o solutie avand pH = 5,5. Se dau pentru cele doua trepte de disociere ale acidului: pK1 = 6,4; pK2 = 10,3.



Un recipient cu volumul de 100 mL contine o solutie apoasa cu m = 60 mg CHCOOH (M = 60 g/mol) si m = 164 mg CHCOONa (M = 82 g/mol). Sa se calculeze:

a.      concentratiile molare ale substantelor dizolvate;

b.     pH-ul solutiei, daca se cunoaste pentru acidul acetic pK = 4,7 si lg2 = 0,3;

c.     cat devine pH-ul daca la solutie se adauga m = 36,5 mg HCl (M = 36,5 g/mol)?

Fie doua compartimente A si B separate printr-o membrana permeabila doar pentru apa. Compartimentul A are volumul VA = 200 mL si contine o solutie de HCl (M1 = 36,5 g/mol) cu pHA = 2 in care se afla dizolvate:

m2 = 3,42 g Al2 (SO4)3 (M2 = 342 g/mol)

m3 = 600 mg uree (M3 = 60 g/mol).

Compartimentul B, de volum VB = 500 mL contine:

m4 = ? H3PO4 (M4 = 98 g/mol) de concentratie c4 = 4∙10 –2 M

m5 = ? NaH2PO4 (M5 = 120 g/mol) de concentratie c5 = 2∙10 –2 M

Sa se determine:

a.          concentratia c2 in mol/L;

b.         concentratia c3 in mol/L;

c.         masa m4 exprimata in g;

d.         masa m5 exprimata in mg;

e.          masa m1 exprimata in g;

f.           pHB; pentru H3PO4 se dau pK1 = 2,1; pK2 = 7,2; pK3 = 12,3; lg2 = 0,3;

g.         presiunile osmotice pA si pB in cele doua compartimente; prin ce mecanism, in ce directie si cu ce presiune strabat moleculele de solvent membrana ce separa compartimentele? Se da R T = 25 L atm/mol;

h.         ce volum de apa trebuie adaugat in compartimentul A pentru a modifica pH – ul cu 1 unitate ? Dar in compartimentul B?

In atomul de hidrogen protonul si electronul se gasesc la o distanta d = 5,3∙10–11 m unul de altul. Cunoscand valoarea sarcinii electrice elementare e = 1,6∙10–19 C si valoarea constantei lui Coulomb k = 9∙109 N∙m2 / C2 sa se precizeze natura (atractie sau respingere) si sa se calculeze modulul fortei de interactiune electrostatica dintre cele doua particule.

Fie doua sarcini punctiforme q1 = 3 μC si q2 = 5 μC situate la distanta d = 3 m una de alta. La 1 m de sarcina mai mare se plaseaza o a treia sarcina punctiforma, coliniara cu celelalte doua si situata intre ele q3 = – 1 μC. Sa se calculeze:

a) forta rezultanta ce actioneaza asupra sarcinii 3;

b) cu ce distanta si in ce sens va trebui deplasata sarcina 3 pentru a se gasi in echilibru ?

Se neglijeaza forta de greutate si se da constanta lui Coulomb k = 9∙109 N∙m2 / C2.

Doua sarcini electrice punctiforme q1 si q2 aflate la distanta de 50 cm una de alta se resping cu o forta de 25 μN. Sa se calculeze valoarea fortei de interactiune daca reducem la jumatate distanta dintre sarcini. Se da constanta lui Coulomb k = 9∙109 N∙m2 / C2.

Doua bile metalice de mici dimensiuni avand sarcinile 3q si q sunt fixate la capetele unei tije de sticla de lungime d (vezi Figura). Pe tija culiseaza fara frecare o a treia bila avand sarcina – 3q. La ce distanta de sarcina 3q se va gasi aceasta in echilibru.

Trei sarcini punctiforme identice, fiecare avand q = 3 nC sunt situate in varfurile unui triunghi echilateral cu latura de 5 cm. Sa se calculeze forta rezultanta ce actioneaza asupra unei sarcini q’ = – 1 nC plasate in centrul de greutate al triunghiului (punctul de intersectie al inaltimilor). Se da constanta lui Coulomb k = 9∙109 N∙m2 / C2.

Sa se calculeze modulul intensitatii campului electric generat de o sarcina punctiforma q = 2∙10 –6 C intr-un punct situat la distanta de 10 m de aceasta. Sa se reprezinte liniile campului electric generat de sarcina, precizand si sensul lor. Se da constanta lui Coulomb k = 9∙109 N∙m2 / C2.

Sa se precizeze sensul liniilor de camp si sa se calculeze modulul intensitatii campului electric uniform necesar pentru a echilibra forta de greutate a unui:



a) electron;

b) proton.

Se dau: masa electronului me = 9,1∙10–31 kg, masa protonului mp = 1,67∙10–27 kg, sarcina electrica elementara e = 1,6∙10–19 C, acceleratia gravitationala g = 10 N/kg si constanta lui Coulomb k = 9∙109 N∙m2 / C2.

Patru sarcini punctiforme identice q = 2 μC sunt localizate in varfurile unui patrat cu latura de 20 cm. Sa se calculeze modulul intensitatii campului electric rezultant in:

a)     centrul patratului (punctul de intersectie al diagonalelor);

b) unul dintre varfurile patratului.

Se da constanta lui Coulomb k = 9∙109 N∙m2 / C2.

Fie un dipol electric compus din sarcinile + q si – q avand axa orientata de-a lungul axei Ox (vezi Figura). Sarcina + q se afla in punctul de coordonata x = – a, iar sarcina – q, in punctul de coordonata x = + a (a > 0). Sa se deduca expresia modulului intensitatii campului electric rezultant in punctul de coordonata x = d (d > 0, d > a).

In Figura sunt prezentate liniile campului electric generat de sarcinile punctiforme q1 si q2 situate la mica distanta una de alta.

a) Sa se precizeze semnele sarcinilor;

b) Sa se afle valorile posibile ale raportului q1 / q2.

Un electron avand energia cinetica Ec intra intr-un camp electric uniform. Sa se precizeze directia, sensul si modulul intensitatii campului necesar pentru a incetini particula pana la oprire pe distanta d.

Un proton aflat initial in repaus se deplaseaza pe distanta d = 20 cm intr-un camp electric uniform de intensitate E = 5∙104 N / C, de-a lungul liniilor de camp electric. Sa se calculeze:

a) forta electrica ce actioneaza asupra particulei;

b) acceleratia protonului;

c) viteza finala;

d) durata miscarii.

Se dau: masa protonului mp = 1,67∙10–27 kg, sarcina electrica elementara  e = 1,6∙10–19 C, acceleratia gravitationala g = 10 N/kg si constanta lui Coulomb k = 9∙109 N∙m2 / C2. Se neglijeaza forta de greutate.

Sa se calculeze potentialul electric generat de o sarcina punctiforma q = 5 μC intr-un punct situat la distanta r = 25 cm de sarcina.  Se da constanta lui Coulomb k = 9∙109 N∙m2 / C2.

Sa se calculeze potentialul electric generat de un dipol electric format din sarcinile + q si – q unde q = 3 nC situate la distanta d = 6 cm una de alta in punctul:

a) situat la jumatatea distantei dintre sarcini si coliniar cu acestea;

b) situat la distanta r = 4 cm pe normala dusa pe axa dipolului in punctul situat la jumatatea distantei dintre sarcini.

Se da constanta lui Coulomb k = 9∙109 N∙m2 / C2.

Doua sfere conductoare avand razele r1 = 10 cm si r2 = 5 cm sunt legate printr-un fir conductor (vezi Figura). Sferele sunt incarcate cu sarcinile q1 = 2 μC si q2 = ? uniform repartizate pe suprafata lor. Se da constanta lui Coulomb k = 9∙109 N∙m2 / C2.

Sa se calculeze:

a)     valoarea sarcinii q2;

b)    potentialul electric pe suprafata sferei de raza r1;

c)     intensitatea campului electric intr-un punct M situat in interiorul sferei de raza r2;

d)    raportul modulelor intensitatilor campurilor electrice pe suprafata sferelor E1 / E2

Sa se calculeze diferenta de potential electric intre doua puncte A si B situate la distantele de 1 cm, respectiv 2 cm de un proton. Se dau: masa protonului mp = 1,67∙10–27 kg, sarcina electrica elementara e = 1,6∙10–19 C si constanta lui Coulomb k = 9∙109 N∙m2 / C2.

O sfera metalica de raza R se incarca la un potential + V. O alta sfera avand raza dubla fata de prima se incarca la un potential – V. Sferele se pun in contact printr-un fir conductor. Sa se exprime potentialul sferei de raza R si sarcina electrica cu care va fi aceasta incarcata.

Un circuit de curent continuu este alimentat de o baterie avand tensiunea electromotoare E = 30 V si rezistenta interna r = 1 Ώ. Circuitul contine o grupare serie compusa din rezistorii R1 = 5 Ώ, R2 = 6 Ώ si R3 = 8 Ώ. Sa se calculeze:

a) rezistenta echivalenta a gruparii serie;

b) intensitatea curentului prin circuit;

c) cu cat se modifica aceasta intensitate daca se scoate rezistorul R1 din circuit.

Pentru confectionarea rezistentei unui resou electric se foloseste un fir de constantan cu rezistivitatea ρ = 0,5 μ Ώ∙m avand sectiunea S = 0,6 mm2 si lungimea l = 60 m. Resoul este alimentat la o tensiune U = 220 V. Sa se calculeze:

a) rezistenta electrica a resoului;

b) intensitatea curentului ce va strabate resoul;

c) de cate ori se modifica intensitatea de la punctul precedent in cazul in care se conecteaza un resou identic in serie, respectiv in paralel cu primul.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1989
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site