Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Gradinita

Predare ,,empiriocentrica’’ – demers didactic

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
'CE O SA MA FAC CAND O SA FIU MARE?'
PROIECT DIDACTIC Clasa: a III-a Limba si literatura romana - Parti de vorbire
Profesorul - factor de baza in procesul instructiv – educativ
PROIECT DIDACTIC SPORT
Definitii ale invatarii
Dezvoltarea emotionalå si socialå
CREATIVITATEA SCOLARILOR
PROIECT DIDACTIC Arte plastice – sectia sculptura
Testul Belbin
Descrierea metodelor de invatamant


Predare ,,empiriocentrica’’ – demers didactic

Lectia “Plastidele” din capitolul “Unitatea structurala si functionala a vietii – celula”,clasa a IX – a

Poate fi proiectata si desfasurata dupa principiul redescoperirii in invatare, al elaborarii de catre elevi, pe cat mai mult posibil, prin eforturi proprii, a notiunilor biologice.



Se conceptualizeaza in aceasta lectie, urmatoarele notiuni biologice: plastide fotosintetic active, plastide fotosintetic inactive, cloroplaste, feoplaste, rodoplaste, leucoplaste, cromoplaste, grana, tilacoide stromatice, autodivizibilitate.

Lectia debuteaza prin reactualizarea de catre elevi a aparatului fotosintetic studiat la lectia “Celula procariota”din acelasi capitol, a notiunilor de cloroplast, clorofila si de fotosinteza studiate in clasa a V – a. Reactualizarea cunostintelor se face pe baza intrebarilor adresate de profesor elevilor, cat si a materialului didactic reprezentat de folii de retroproiector cu imaginea electronomicroscopica a celulei procariote si cu sectiune printr – o frunza vizualizata la microscopul optic. Profesorul va preciza includerea cloroplastelor in categoria plastidelor.

In continuare, elevii vor reactualiza tehnica efectuarii preparatului microscopic si dispunand de Elodea canadensis (ciuma - apelor), de alga Spirogyra sp. (matasea broastei), de tubercul de Solanum tuberosum (cartof), de radacina de Daucus carrota (morcov), de fruct de Licopersicum esculenta (patlageaua rosie) vor efectua preparate microscopice, pe care le vor vizualiza la microscop si apoi le vor desena in caietele lor.

Se proiecteaza apoi folii cu sectiuni ale unor materiale biologice amintite vizualizate la microscopul optic; elevii compara cele observate la microscop si la retroproiector si redescopera tipuri de plastide - cloroplaste in frunza de ciuma - apelor, cromatoforul (cloroplast de dimensiuni mari) din matasea broastei, leucoplaste in tuberculul de cartof, cromoplaste in radacina de morcov si in fructul de la patlageaua rosie.

Ei vor redescoperi inductiv, pe baza cunostintelor reactualizate anterior si pe baza observarii preparatelor microscopice efectuate, ca pot exista in diverse celule vegetale, plastide fotosintetic active si fotosintetic inactive, stabilind ca leucoplastele si cromoplastele sunt fotosintetic inactive, iar cloroplastele sunt fotosintetic active.

In urmatoarea etapa a lectiei, profesorul organizeaza o alta secventa de invatare, solicitandu - le elevilor sa identifice, pe baza observarii in atlasele botanice,alge brune si alge rosii, sa citeasca informatia legata de acestea. Raspunde intrebarilor adresate de acestia, stimulandu - se astfel redescoperirea unor concepte biologice si a interactiunilor de tipul

elevi – profesor”.

Profesorul demonstreaza la retroproiector imagini cu celule ale unor alge brune si rosii vizualizate la microscopul optic. Pe baza acestor activitati, elevii vor redescoperi inductiv ca mai exista doua tipuri de plastide fotosintetic active, si anume, feoplastele si rodoplastele. Profesorul va nota pe tabla, iar elevii in caiete, clasificarea plastidelor. Schema lectiei va fi efectuata cu ajutorul elevilor, prin intrebari adresate acestora.

In acest fel, se fixeaza mai bine notiunile biologice

redescoperite de elevi si se asigura evaluarea formativa, insotita dupa caz, de reglarea actului didactic.

In continuare, se prezinta de catre profesor o folie la retroproiector cu imaginea electronomicroscopica a unui cloroplast si se cere elevilor sa compare imaginea proiectata cu reprezentarea schematica a organizarii ultrastructurale a unui cloroplast matur si a unei mitocondrii - imagini existente in manual. Elevii vor redescoperi structura cloroplastelor: membrana externa, membrana interna, stroma, grana cu tilacoidele granale, tilacoide stromatice, ribozomi,



ADN - plastidial.

Prin identificarea ADN – ului plastidial si a ribozomilor in cloroplaste (pe baza observatiilor efectuate), prin reactualizarea notiunilor biologice legate de ribozomi si mitocondrii si prin analogia cu mitocondria, elevii vor redescoperi autodivizibilitatea cloroplastelor si propria ei capacitate de sinteza proteica.

Se noteaza notiunile fundamentale legate de structura cloroplastului si se efectueaza desenul schematic al ultrastructurii acestuia.

Se stabileste, impreuna cu elevii, pe baza observarii diagramei din manual cu metabolismul vegetal de la nivelul frunzei si pe baza reactualizarii de cunostinte insusite in clasa

a V – a (legate de frunza, de fotosinteza), dar si in clasa a IX–a (mitocondria), rolul cloroplastelor in fotosinteza, legatura functionala existenta intre cloroplaste si mitocondrii, deosebirile existente intre procesele fundamentale vegetale realizate de aceste organite. Se scrie in schema lectiei aspectele fundamentale stabilite anterior. Prin discutii cu elevii, se stabileste si rolul celorlalte plastide.

In finalul lectiei se realizeaza o fixare finala a cunostintelor predate si  totodata evaluarea formativa, folosindu – se o fisa de evaluare cu itemi de tipul “desenul mut” al ultrastructurii cloroplastului, “schema lacunara” a clasificarii plastidelor, “propozitii lacunare” cu rolul plastidelor.

In desfasurarea acestei lectii predomina activitatea elevilor, profesorul avand rolul de ghid al activitatii acestora, redescoperirea cunostintelor biologice fiind semidirijata.

Prin realizarea unei astfel de lectii, jalonata de caracteristicile predarii empiriocentrice, se contribuie foarte mult la formarea unor capacitati la elevi, si anume:

•capacitatea de redescoperire a noilor cunostinte prin efort propriu;

•capacitatea de a realiza observatii, atat microscopice, cat si macroscopice;

•capacitatea de analiza, sinteza si interpretare a celor observate;

•capacitatea de a realiza analogii;

•capacitatea de a lucra cu aparatura de laborator specifica studiului Biologiei (lucrul cu microscopul);

•capacitatea de schematizare a celor observate si identificate ;

•capacitatea de a utiliza diverse surse de documentare (atlasul botanic, manualul de biologie) ;

•capacitatea de a interactiona cu profesorul clasei, punand intrebari acestuia.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1495
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site