Procesul de invatamant - structura

Procesul de invatamant - structura

Incercand o definire a procesului de invatamant , putem retine faptul

ca din punct de vedere teoretic este: o forma sistematizata si organizata de desfasurare a ansamblului procesual predare- invatare (presupunand deci interactiunea personalitatilor celor doua entitati psihologice implicate, profesorul si elevii) orientata finalist, transpusa pragmatic intr-o serie de metode si procedee si supusa legilor evaluarii.

Abordarile generale ale procesului de invatamant propuse de profesorul Dan Potolea (vezi, Potolea Dan, Curriculum, (curs universitar), Universitatea din Bucuresti, 1991), sunt:

- abordarea structurala, care cuprinde urmatoarele componente: finalitati, continuturi, timp, relatii educationale (profesor - elev, student), metode si mijloace, modalitati de organizare a activitatilor si evaluare, reprezinta planul static de analiza a procesului de invatamant.

- abordarea procesuala, care desemneaza planul dinamic al desfasurarii procesului de invatamant , poate fi analizata la nivel de:

faze: - proiectare;

- implementare (realizare efectiva);

- evaluare;

procese: - predare;

- invatare;

- evaluare;

Studiul procesului de invatamant trebuie realizat in mod sistematic in formarea metodica initiala a profesorilor, deoarece modalitatile de reprezentare ale acestuia (procesul de invatamant) de catre cadrele didactice, pot influenta activitatea si prestatia lor la catedra.

Odata cu persistenta temporala in acest camp educational instructional

numarul reprezentarilor se amplifica gradual devenind din ce in ce mai larg si mai complex dar si mai selectiv, dand nastere unui sistem reprezentational. Printr-o selectie mai atenta, printr-o mai profunda implantare in structurile interioare afectiv-emotionale anumite reprezentari se transforma in convingeri psihopedagogice.

Un profesor eficient nu se mai poate cantona intr-un singur model explicativ, dar pentru a evita acest lucru trebuie sa detina informatiile

necesare. Optiunea pentru un anumit model didactic trebuie sa reprezinte atat un impuls pentru stimularea creativitatii didactice cat si o modalitate de afirmare a personalitatii profesorului.