Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Gradinita

Proiectarea pedagogica a activitatilor de instruire si educatie. Moduri si forme de organizare a activitatilor didactice

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Proiectarea pedagogica a activitatilor de instruire si educatie. Moduri si forme de organizare a activitatilor didactice

1. Conceptul de proiectare pedagogica.Functiile proiectarii pedagogice:anti-  cipare,orientare,organizare,dirijare,reglare-autoreglare,decizie,inovare.



Proiectarea este actiunea de anticipare a demersurilor educationale, necesare planificarii,organizarii si desfasurarii procesului de invatamant.

Proiectarea pedagogica indeplineste ,in acest scop,mai multe functii: 

a)Functia de anticipare in sensul ca, prin stabilirea finalitatilor educationale (ideal, scopuri, obiective)sunt anticipate schimbarile la care urmeaza sa se ajunga in urma proiectarii pedagogice.Aceasta porneste de la analiza si diagnoza stadiului invatamantului romanesc,proiectandu-se apoi Curriculum National, avand ca reper schimbarile la nivel economic, stiintific, tehnic, tehnologic si social politic, in plan intern si international.

Curriculum National anticipa astfel ansamblul proceselor educationale si al experintelor de invatare, pe care elevul le va parcurge in perioada scolaritatii, concretizate in programe si manuale scolare,materiale suport si ghiduri.

b)Functia de orientare.Pornind de la idealul educational,care desemneaza modelul de personalitate(formare integrala,armonioasa,autonoma si creativa),care sa poata face fata noilor schimbari,proiectarea pedagogica orienteza intregul proces de invatamant in aceasta directie.

Ca urmare,activitatile educationale vor fi orientate in directia formarii la elevi a competentelor intelectuale superioare,prin asimilarea valorilor culturale si sociale, ale societatii democratice.

Noile programe scolare orienteaza procesul de predare-invatare-evaluare spre dezvoltarea la elevi a competentelor intelectuale superioare, (inteligenta aptitudini, gandire critica, creativitate), stimuland astfel motivatia invatarii.

c)Functia de organizare.Aceasta functie de concretizeaza in orgaizarea intregii activitati educationale,elaborandu-se documentele scolare prin care se reglementeaza structura sistemului de invatamant, procesele de predare – invatare si evaluare .

Acest ansamblu de documente de organizare , denumit Curriculum formal sau oficial cuprinde planurile - cadru de invatamanat si ordine al Ministerului Educatriei si Cercetarii, prin care se reglementeaza : structura invatamantului si mai ales a celui secundar organizat pe filiere, profiluri si specializari , predarea si invatarea disciplinelor cuprinse in noile planuri – cadru , documente privind organizarea descentralizarii sistemului de invatamant, al descongestionarii si eficientei etc. De asemenea , in cadrul proiectarii pedagogice a fost organizata proiectarea curriculara a programelor scolare , formarea formatorilor si pregatirea cadrelor didactice pentru aplicarea reformei curriculare, organizarea metodica a proceselor de predare- invatare si evaluare a activitatilor extrascolare.

d) Functia de dirijare a activitatilor educationale se realizeaza prin managementul acestor activitati , desfasurat la nivelul M.E.C. , al inspectoratelor judetene si al conducerilor scolilor prin managementul de curriculum , al resurselor materiale financiare si al resurselor umane.

e) Functia de reglare- autoreglare se realizeaza prin feed-back, pe baza informatiilor primite de manageii educationali, privind implementarea.. la nivel scolar si luandu-se masuri de ameliorare.

f) Functia de decizie se desfasoara dupa urmatoarea tehnica: fixarea problemei de rezolvat , culegerea informatiilor si analiza lor , elaborarea deciziei si evaluarea eficienta .

Noile planuri –cadru de invatamant si programele scolare contribuie la descentralizarea si flexibilizarea deciziilor curriculare , la nivelul unitatilor scolare. Profesorul este factor de decizie privind aplicarea programelor scolare , stabilirea optionalelor in raport de aptitudinea elevilor , planificarea materiei de invatamant , selectarea celor mai bune normale scolare , organizarea activitatilor didactice in afara de clasa si extrascolare , curriculun la decizia scolii (proiecte, cercetare, etc.).

g) Functia de inovare. Noile planuri-cadru de invatamant stimuleaza pe baza curricumului la decizia scolii , inovatia curriculara la nivelul catedrelor si al fiecarui cadru didactic,oferind largi perspective pentru o noua viziune a manualelor scolare.Aceasta functie de inovare se manifesta in elaborarea de noi strategii si metode activ-participative pentru dezvoltarea la elevi a competentelor intelectuale superioare in elaborarea de manuale alternative de materiale-suport,de guiduri de elaborare,de teste etc.

2.Etapele proiectarii pedagogice:definirea obiectivelor si a sistemului de referinta spatio-temporal:determinarea continuturilor,stabilirea strategiei optime de actiune ,stabilirea criteriilor si a instrumentelor de evaluare.

a)Definirea obiectivelor.Obiectivele exprima anticipat rezultatele asteptate in urma procesului de instruire si formare a personalitatii elevilor.Ele au rolul de a orienta si dirija procesul de predare-invatare-evaluare.Pentru a fi corect formulate se supune respectarea unor conditii:

-obiectivele formulate sa desemneze o schimbare asteptata a comportamentului,definind ce va fi capabil sa faca elevul;

- sa fie centrate pe continutul esential;

-sa respecte nivelul de intelegere al elevilor;

-sa fie formulate intr-o succesiune logica;

-sa fie concrete si exprimate in termeni de operatii intelectuale.Spre exemplu:elevul sa stie sa identifice,sa analizeze sa interpreteze, sa rezolve,sa aplice ;

-sa sugereze activitatile de predare si conditiile(contextul);

-sa fie masurabile prin standarde curriculare de performanta :minime, medii si maxime;

In programele scolare sunt formulate obiective-cadru(generale),din care decurg obiectivele de referinta(operationale:cognitive,afective si psiho-motorii)Acestea sunt umate de activitati de invatare,de continuturi si standarde curriculare de performanta(masurabile).

b)Definirea sistemului de referinta spatio-temporal asigura conditiile in care urmeaza sa se desfasoare activitatile didactice,concretizate in:analiza resurselor material-suport:materiale didactice,tehnici audiovizuale, calculatoare, instrumente, analiza resurselor umane care se refera la:profesor(competente de comunicare,metode si tehnici de predare si evaluare,pregatire de specialitate si psihopedagogica si elevi:interese,aptitudini,motivatii,atitudini,nivel de cunostinte si deprinderi,precizarea timpului necesar pentru fiecare activitate didactica:an de studii,semestru,saptamana,ora.

c)Determinarea continuturilor.Continuturile procesului de predare-invatare-evaluare desemneaza nivelul competentelor educationale necesare elevilor conform programelor scolare.Ele sunt precizate in standardele currilculare de performanta,stabilite pe baza obiectivelor-cadru si de referinta din programele scolare si cuprind: cunostintele fundamentale cu valoare operationala si formativ-educativa din domeniul de specialitate al fiecarei discipline de invatamant;priceperi,deprinderi si abilitati;capacitati intelectuale ,aptitudini,motivatii si atitudini.

Selectia continuturilor s-a realizat pe baza planurilor-cadru,a obiectivelor pentru cele sapte arii curriculare si a ciclurilor curriculare:ciclul de achizitii fundamentale ,grupa mare a gradinitei si clasele I si aII-a;ciclul de dezvoltare,clasele a III-a si a VI-a;ciclul de observare si orientare ,clasele aVII-a si aIX-a;ciclul de aprofundare(X-XI);ciclul de pre(specializare)(XII-XIII).

Modalitati de organizare a continuturilor: organizare globala , cuprinzand blocuri mari de cunostinte,priceperi,deprinderi si abilitati;organizarea secventiala pentru instruirea programata cu manualul sau sau cu calculatorul;organizare integrata in unitati compacte;organizare progresiva,in cadrul careia dificultatile cresc in mod gradat;organizarea individualizata, exprimata in sarcini de instruire pentru grupe de nivel sau pentru fiecare elev,in raport cu ritmul sau de invatare.

d)Stabilirea strategiei optime de actiune.Strategia didactica este o modalitate de organizare si conducere a procesului de predare-invatare-evaluare pe baza imbinarii optime a metodelor de invatamant,a materialelor didactice,a mijloacelor de invatamant si a formelor de activitate cu elevii(frontala)pe grupe,individual.

Strategia didactica optima este o conditie esentiala pentru eficienta activitatilor didactice si se stabileste in raport de mai multi factori:

-obiectivul didactic fundamental(scopul)lectiei;

-obiectivul-cadru si obiectivele de referinta(operationale)ale lectiei;

-nivelul de cunostinte anterioare al elevilor;

-motivatia invatarii;

-sursele materiale folosite(materiale didactice si mijloace);

-locul de desfasurare al lectiei(clasa,laborator,atelier etc.);

-comportamentul didactic al profesorului(stil didactic).Acesta ii ofera posibilitatea de a depasi tehnica didactica,realizand din lectie un act de creatie,care deschide elevilor orizonturi largi,pentru a se adapta la provacarile lumii contemporane.

e)Stabilirea criteriilor si a instrumentelor de evaluare.

Evaluarea este integrata procesului de predare-invatare.Pe baza diagnozei se ofera:posibilitatea ameliorarii rezultatelor invatarii,elaborarea unor programe suplimentare pentru elevii bine pregatiti si a programelor de instruire ,prin recuperare,pentru elevii cu rezultate mai scazute.

Evaluarea se realizeaza pe baza unor criterii cum sunt:

-standardele de performanta : cunostinte , priceperi, deprinderi ,abilitati ,aptitudini ,atitudini ,capacitatea de a opera cu cunostintele si de a rezolva probleme etc.;

-pe baza acestor standarde de performanta se elaboreaza .. nivel:FB, B, S, I, exprimati prin calificative sau grupe de note(4-5 ,5-6 , 7-8 ,9-10).

3.Niveluri ale proiectarii pedagogice.Finalizarea proiectarii pedagogice:

3.1.Proiecte elaborate pe:ciclu,an ,semestru de invatamant,saptamana ,ora

3.2.Proiecte elaborate pe:arii curriculare,disciplina,scoala,tema,subiect.

Proiecte elaborate pe cicluri curriculare

  • Ciclul achizitiilor fundamentale,clasele I-II,are ca obiective:

-stimularea copilului pentru cunoasterea mediului;

-stimularea potentialului creativ,a intuitiei si a imaginatiei;

-formarea motivatiei pentru invatare,ca activitate sociala.

* Ciclul de dezvoltare (clasele III-VI)care vizeaza obiectivele:

-dezvoltarea achizitiilor lingvistice,a competentelor de folosire a limbii romane si a limbilor straine in comunicare;

-capacitatea de a folosi limbaje specializate;

-dezvoltarea gandirii autonome si a capacitatii de integrare sociala.

* Ciclul de observare si orientare (clasele VIII-IX)are ca obiective:

-descoperirea de catre elev a propriilor afinitati,aspiratii si valori;

-formarea capacitatii de analiza a setului de competente dobandite in procesul de invatare;

-dezvoltarea gandirii autonome si a capacitatii de integrare.

* Ciclul de aprofundare(clasele X-XI)avand ca obiective:

-aprofundarea studiului in profilul si specializarea aleasa;

-pregatirea genreala pe baza trunchiului comun si a optiunilor din celalalte arii curriculare.

* Ciclul de specializare (clasele XII-XIII),avand ca obiectiv major prespecializarea in vederea integrarii eficiente in invatamantul universitar de profil ,sau in piata muncii.

Proiecte elaborate pe arii curriculare.

Aria curriculara reprezinta un grupaj de discipline care au obiective comune de formare,spre exemplu aria curriculara.Matematica si Stiinte ale naturii vizeaza obiectivele:

-cunoasterea si intelegerea fenomenelor fizice/chimice/biologice etc.

-dezvoltarea capacitatii de explorare/investigare a realitatii;

-dezvoltarea capacitatii de analiza si rezolvare de probleme;

-dezvoltarea capacitatii de comunicare folosind limbajul stiintei;

-formarea atitudinii critice fata de efectele stiintei

In raport cu aceste obiective-cadru se elaboreaza obiectivele de referinta ,activitatile de invatare ,continuturile si standardele de performanta pentru fiecare disciplina de studiu din cadrul acestei arii curriculare(matematica,fizica,chimie,biologie).



Proiectarea pedagogica pe cicluri si activitati didactice complementare este centrata pe formarea performantelor rezultate din relatia obiective-cadru,de referinta si continuturi ,care determina strategiile ,metodele ,mijloacele de invatamant si evaluarea pe criteriul standardelor de performanta:cunostinte ,deprinderi ,abilitati ,capacitati ,atitudini etc.

Proiecte elaborate pe an de invatamant ,semestru ,saptamana ,ora.Aceste proiecte se elaboreaza pe baza planului-cadru si a programei scolare de la fiecare disciplina din aria curriculara respectiva,tinand seama de resursele materiale si umane(clasa de elevi).

Proiectele cuprind :obiective ,activitati de invatare ,standarde de performanta ,continuturi ,numarul de ore si tipul de lectii .

Proiect pe an de invatamant

Aria curriculara:

Disciplina:  Resurse unare Resurse

Clasa:  elevi: materiale:

Nr. ore anual =

Obiective - cadru

Continuturi

Nr. ore

Sem I

Nr. ore

Sem II

Standarde

Curriculare

Instrumente

de evaluare

Repartizarea claselor pe tipuri de lectie

a

b

c

d

a-comunicare ;b-formare deprinderi ;c-recapitulare ;d-verificare si evaluare

Proiect semestrial

Disciplina:

Resurse umane:

Ce imi propun:

Resurse materiale:

Obiective -cadru

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare (conform programei scolare)

Continut(conform programei scolare)

Nr. ore

Data

(saptamana)

Metode

Resurse

Mijloace

4.Unitate si diversitate in proiectarea activitatilor de instruire si educatie,

Modele de proiectare a lectiei ,a altor activitati scolare si extrascolare

Lectia-activitate de baza in procesul de invatamant.

Cu toate criticile aduse lectiei,eaz a ramas totusi activitatea de baza in procesul de invatamant din mai multe considerente:

-asigura elevilor o pregatire sistematica ,unitara si adecvata particularitatilor psihologice de varsta si individuale;

-este centrata pe obiective pedagogice precis determinate si vizeaza formarea la elevi a performantelor necesare integrarii lor socio-profesional,culturale si comportamentale;

-carentele lectiei traditionale pot fi ameliorate prin folosirea metodelor activ-participative si a altor forme de activitate didactica ,mai ales in cadrul disciplinelor optionale:activitati pe grupe de elevi ,activitati-proiect,micro-cercetare etc.

-tipologia si structura actuala a lectiilor nu este rigida ,intrucat ea poate imbraca forme variate ,in functie de situatiile didactice de la diferitele discipline de invatamant si arii curriculare.

Tipuri fundamentale de lectii,variantele si structua lor

In raport de obiectivul pedagogic fundamental se folosesc in practica didactica patru tipuri de baza ,avand fiecare mai multe variante:

1.Lectia de comunicare si insusire de cunocstinte ,capacitati ,atitudini;

2.Lectia de formare a performantelor(priceperi,deprinderi si abilitati);

3.Lectia de recapitulare,sistematizare si consolidare;

4.Lectia de verificare si evaluare.

1.;Lectia de comunicare/insusire de cunostinte si formare de capacitati ,atitudini.Are mai multe variante determinate de :obiectivul pedagogic dominant ,de particularitatile psihologice de varsta ale elevilor,de locul temei in cadrul disciplinei respective si de la strategia didactica dominanta.

a)Lectia intoductiva,este utlizata la inceputul predarii unei discipline pentru orientarea elevilor si crearea motivatiei.In acest scop se comunica elevilor obiectivele-cadru si de referinta ,capitolele(continuturile) , performantele la care trebuie sa ajunga in final si activitatile de predare.

b)Lectia mixta,In cadrul ei se pot rrealiza mai multe obiective:comunicarea si insusirea de cunostinte ,formarea de capacitati atitudini si deprinderi;sistematizarea si fixarea cunostintelor ,verificarea si evaluarea acestora.

Aceasta lectie are frecventa cea mai mare de utilizare ,deoarece cuprinde toate etapele procesului de predare-invatare-evaluare.Ca urmare este necesara o anilza detaliata a structurii ei:

-organizarea clasei pentru lectie-pregatirea materialului didactic si a mijloacelor pentru invatamant;

-verificarea si aprecierea performantelor din lectia anterioara:cunostinte ,atitudini ,capacitati ,teme ,proircte etc.Aceasta operatie poate fi realizata si pe parcursul lectiei de la caz la caz ,sau la incheierea lectiei;

-pregatirea pentru lectia urmatoare prin:actualizarea unor cunostinte anterioare folosind conversatia introductiva;prezentareade materiale didactice ,dispozitive etc.;punerea unor probleme sau crearea unor situatii problematice;

-comunicarea subiectului si a obiectivelor de referinta (operationale).Acestea vor fi scrise pe tabla ,vizand continutul esential (definitii,clasificare etc.) ,care vor fi completate pe parcursul predarii-invatarii ,rezultand o schema logica pe tabla a ceea ce trebuie retinut de elevi;

-comunicarea(predarea)cunostintelor noi.Se realizeaza in ordinea obiectivelor scrise pe tabla folosind diferite strategii:explicativ-demonstrativa ,euristica-prin problematizare si descoperire ,algoritmica ,inductiva ,combinata etc.Strategia ,metodele si mijloacele sunt determinate de obiective ,continuturi si particularitati de varsta ale elevilor.Maiestria profesorului consta in alegerea celor mai adecvate strategii si forme de activitate (frontala ,pe grupe ,individuala sau combinate);



-fixarea performantelor: cunostinte,capacitat centrate pe obiectiv.(de referinta).Se realizeaza prin metode, procedee si tehnici de fixare:intrebari de sinteza: reproductive(definitii, clasificari);productive(explicatii, demonstratii);intrebri si situatii problema etc.

-evoluarea performantelor(cunostinte,capacitati) din lectia anterioara daca nu s-a realizat pe parcurs.Profesorul apreciaza,noteaza ,corecteaza, completeaza si motiveaza nota fiecarui elev.Timpul pentru teme nu trebuie sa depaseasca 2-3 ore.

-transferul cunostintelor prin tema pentru acasa.

Aceasta trebuie stabilita diferentiat ,avand in vedere criteriile:tema de nivel mediu obligatorie pentru toti elevii;tema suplimentara si individuala pentru recuperare, dezvoltare sau pregatire de concursuri;teme ample:referate, proiecte la un interval de minim o luna.

Pentru temele mai dificile, profesorii vor rezolva in clasa teme si activitati asemanatoare, mai ales in perioada de evaluare.

Verificarea si evaluarea temei se realizeaza :frontal, prin rezolvarea in clasa

a unor parti mai dificile;prin discutarea in clasa a dificultatilor;prin testarea elevilor timp de aproximativ 10 minute din tema respectiva.

c)Prelegerea se foloseste in invatamantul superior si la clasele terminale de liceu cu variantele:prelegere-dezbatere,in echipa si cu aparent, aplicativa si de sinteza.

d)Seminarul urmeaza prelegerii fiind :de fixare si aprofundare, de aplicare, studiu de caz, de investigare, de recapitulare si sistematizare si de instruire cu calculatorul.

e)Varianta in care domina organizarea predarii si invatarii prin problematizare, dialog euristic si descoperire, se poate desfasura dupa urmatorul demers metodic:pregatirea de catre profesor a materialelor necesare ;studierea acestor materiale de catre elevii indrumati de catre profesor;crearea unei situatii problematice, identificarea problemei si formularea clara a acesteia;confruntarea elevilor cu cerintele problemei;analiza problemei si intelegerea ei de catre elevi;cautarea solutiei prin studierea materialelor sau prin cercetari experimentale; formularea unei ipoteze de rezolvare, testarea lor sau aplicarea unui algoritm cunoscut pentru rezolvarea problemei;descoperirea solutiei si exprimarea celor descoperite (solutii,concepte,idei,principii,legi,algoritmi,relatii cauzale etc.); fixarea modelului de rezolvare, daca acesta a fost redescoperit cu ocazia rezolvarii problemei;aplicarea celor descoperite in alte situatii sau in rezolvarea unor probleme de acelasi tip;

In cazul lectiei domina de obicei strategia deschis-inductiva si combinata.In laboratoare, experimentul de investigare se poate desfasura in linii generale dupa urmatorul model:pregatirea de catre profesor a materialelor necesare si a dispozitivului experimental;cominicarea scopului si a obiectivelor operationale;punerea problemei, activitatea elevilor (pe grupe sau individuala) de investigare;culegerea datelor si interpretarea acstora;formularea concluziilor si verificarea rezultatelor impreuna cu profesorul.

Daca se lucreaza pe grupe, atunci cate un elev din grupa comunica rezultatele, care sunt apoi verificate si analizate.

f)Varianta activitatii didactice diferentiate pe grupe-structura:

-evaluarea initiala a cunostintelor si a deprinderilor;

-stabilirea grupelor de nivel:de recuperare,mediu, de dezvoltare;

-proiectarea programului de instruire pentru fiecare grupa, care cuprinde:obiective operationale, activitati de invatare, standarde de performanta, continuturi, mijloace de invatamant, materiale didactice si metode:metoda invatarii in grupe mici(4-5 elevi)a unei secvente didactice, urmata de verificari reciproce si verificarea profesorului;metoda invatarii cu un elev expert intr-o tema la fiecare grup, care ii invata pe ceilalti si apoi ii verifica;

-comunicarea repartizarii pe grupe(consultand .);

-comunicarea subiectului lectiei si a obiectivelor operationale pentru fiecare grupa;

repartizarea materialelor necesare invatarii;

-comunicarea ideilor de baza si a activitatilor de invatare;

-activitatea elevilor de invatare pe grupe, sub supravegherea profesorului care ofera consultatii, sugestii de invatare si verifica rezultatele la fiecare grupa, insotite de aprecieri;

-fixarea frontala a performantelor(cunostinte, deprinderi, capacitati si proiectarea pe tabla a unei scheme logice a continutului initial, in raport cu obiectivele operationale, enuntate anterior;

-evaluarea finala a rezultatelor invatarii;

-tema pentru acasa –diferentiata si explicata partial.

g)Varianta instruirii programate are mai multe subvariante:

-instruirea programata cu manualul programat, cand se dau elevului la inceput instructiuni necesare folosirii manualului, dupa care urmeaza invatarea individuala, in ritm propriu, sub supravegherea profesorului, urmata de concluziile acestuia;

-invatarea cu ajutorul calculatoului a unei lectii intregi, a unui capitol sau numai a unor secvente din lectie:se transpune in limbajul calculatorlui programul de invatare si se dau instructiuni de folosire.

2.Lectia de formare a performantelor(priceperi, deprinderi si abilitati):

-de munca intelectuala (folosind rezolvari de exercitii si probleme), de efectuare a unor tabele, scheme logice, grafice, diagrame;

-deprinderi de a efectua experiente practice de laborator;

-deprinderi specifice educatiei fizice, desenului tehnic etc.;

-deprinderi de a manui unelte si masini, truse de laborator, instrumente, agregate, calculatoare sau pentru efectuarea unor lucrari de atelier si de pe terenuri experimentale.

Deprinderile de munca intelectuala si cele specifice diferitelor obiecte de studiu determina variantele acestui tip fundamental de lectie, care poate avea urmatoarea structura:

-organizarea clasei pentru lectie-pregatirea materialelor necesare pentru eventualele lucrari practice;

-comunicarea temei, a obiectivului-cadru si a obiectivelor de referinta ;

-verificarea sau comunicarea unor cunostinte necesare deprinderilor ce urmeaza sa fie formate;

-explicarea si demonstrarea modelului deprinderii (in ansamblu, sau pe etape daca este complexa);

-invatarea analitica a operatiilor deprinderii prin metoda exercitiilor;

-integrarea operatiilor in sistemul unitar al deprinderii;

-corectarea greselilor prin control si reglaj;

-automatizarea deprinderii prin exercitii de sinteza;

-evaluarea performantelor obtinute de elevi si sugerarea unor modalitati de perfectionare a deprinderii sau abilitatii respective.

3.Lectia de recapitulare-sistematizare si consolidare.

Are ca scop reorganizarea continuturilor in jurul uneia sau mai multor idei de baza (idee ancora),realizandu-se in acelasi timp sistematizarea si consolidarea cunostintelor.Variantele acestui tip de lectie sunt:

-lectia de consolidare curenta, ce urmeaza unei lectii de comunicare si asimilare-de obicei mai dificila, ce comporta o mai buna fixare, fie prin chestionare orala, rezolvari de exercitii sau probleme sau prin aplicatii practice;

-lectia de consolidare a cunostintelor dupa predarea unui capitol;

-lectia de recapitulare si sistematizare finala pe baza unui plan, cuprinzand intrebari-probleme,dupa o schema logica, cu fise de munca independenta sau prin aplicatii practice.

Asemenea lectii pot contine si comunicarea unor informatii noi si se pot desfasura dupa urmatorul model:

-comunicarea temei, a obiectivelor, a lectiilor care se repeta, a planului si a bibliografiei, de obicei cu cateva zile inainte;

-recapitularea si sistematizarea dupa planul anuntat;

-rezolvarea de exercitii si probleme, elaborarea unor scheme logice, analize etc;

-evaluarea cunostintelor, concluzii si tema urmatoare de recapitulare.

4.Lectia de verificare si evaluare a performantelor.

Verificarea si evaluarea rezultatelor scolaren se realizeaza mai ales la lectiile mixte, pe tot parcursul anului de invatamant si se finalizeaza in ultimele trei saptamani ale fiecarui semestru.

Variantele acestei lectii sunt determinate de metoda dominanta de verificare si evaluare, sau forma de realizare:

-lectia de verificare si evaluare orala;

-lectia de verificare si evaluare scrisa:-prin lucrari de control centrate pe obiective;

-prin teste de diferite tipuri;

-lectia de verificare si evaluare prin lucrari practice de laborator, de atelier, portofolii etc.;

-verificarea si evaluarea cu ajutorul calculatorului.

Structura orientativa a primelor trei variante:

-stabilirea obiectivelor operationale, centrate pe continuturile esentiale si pe performantele prevazute in programele scolare;

-verificarea performantelor obtinute de elevi:cunostinte, capacitati intelectuale, priceperi, deprinderi, abilitati, atitudini etc.Daca se realizeaza prin scris, atunci mai intai profesorul analizeaza cu elevii lucrarile, insistari asupra greselilor tipice si apoi le comunica rezultatele;

-evaluarea rezultatelor prin note si oral, motivandu-se nota.

Prin lectiile de verificare si evaluare profesorul obtine informatiile cu privire la eficienta procesului de predare-invatare si are posibilitatea de a optimiza acest proces.

Operatii necesare pentru elaborarea proiectelor de lectii:

-precizarea obiectivelor-cadru si de referinta, a continutului, a performantelor si a activitatilor de invatare;

-stabilirea tipului de lectie;

-analiza resurselor umane(clasa de elevi)si a materialelor necesare;

-precizarea formelor de activitate(frontala, pe grupe, individuala);

-fixarea strategiilor, a metodelor, a mijloacelor si a materialului didactic;

-stabilirea instrumentelor de evaluare;

-elaborarea proiectului de lectie;

Notele de proiectare a lectiei si a altor activitati scolare si extrascolare.

Lectia este un microsistem consistuit dintr-un complex de componente care se gasesc in relatie de dependenta functionala

Profesorul, pe baza obiectivelor-cadru, a continuturilor, a obiectivelor de referinta, a performantelor si a activitatilor de invatare, stabileste formele de activitate, strategiile, metodele, materialul didactic, mijloacele de invatamant si instrumentele de evaluare a performantelor elevilor, iar prin feed-back amelioreaza procesul de predare-invatare.

Disciplina;clasa..;data;



Subiectul..

Scopul(obiectivul-cadru)

Tipul de lectie

Ob.de referinta

Strategii, metode, procedee, tehnici

Material didactic si mijloace de invatamant.

Spatiu desfasurarii

Timpul afectat lectiei

Scenariul lectiei(structura)

Organizarea clasei pentru lectie;

Verificarea performantelor din lectia anterioara;

Pregatirea lectiei ce urmeaza;

Comunicarea subiectului si a ob. De referinta.

Comunicarea(predarea continutului)

Fixarea performantelor centrate pe ob. de referinta;

Evaluarea performantelor din lectia anterioara daca nu s-a realizat pe parcurs;

Transferu lcunostintelor prin teme pentru acasa.

5.Grile de evaluare.Criterii de autoevaluare.

Grile de evaluare-tipuri:

-grile care folosesc intrebari :corect-gresit

-grile care solicita completarea raspunsului

-grile care solicita completarea unui desen, diagrame etc.;

-grile care solicita alegerea raspunsului corect din mai multe raspunsuri date;

Dupa redactarea intrebarilor, testul este supus unei reviziuiri critice, se stabileste punctajul si timpul necesar de realizare.

Rezultatele obtinute dupa aplicare sunt inregistate intr-un tabel care cuprinde, in ordinea din catalog, numele si prenumele elevilor(pe orizontala), iar pe verticalai ntrebarile(1, 2, ), urmate de total pe verticala si orizontala.

Tabelul ofera posibilitatea totalizarii punctelor fiecarui elev la toti itemii pe verticala, iar pe orizontala se totalizeaza punctele la fiecare item.El este folosit pentru prelucrarea statistica a rezultatelor si la formularea de concluzii cu privire la eficienta metodelor de predare-invatare.

Elevii clasei

Itemi

Puncte/item

2p/1

1p/2

2p/3

Nota

A.I.

P.E.

B.C.

Total puncte la item

Evaluarea se mai poate face cu mijloace electronice folosind teste-grila, cu alegerea raspunsului corect din mai multe raspunsuri date,evaluarea pe baza de discutii libere sau centrate pe o tema, evaluarea prin corectarea in echipa a lucrarilor scrise de la examenele de admitere, evaluarea prin examene orale si concursuri sau olimpiade scolare si scarile de evaluare, unde rezultatele sunt distribuite pe mai multe trepte:insuficient, suficient, bine, foarte bine.

Criteriile de autoevaluare sunt aceleasi cu cele folosite de profesor in evaluarea rezultatelor scolare:

-criteriu/performantelor:

-cunostinte prevazute in continuturile fiecarei discipline de invatamant din programele scolare;

-capacitati intelectuale:de comunicare cu limbajul stiintei respective, de analiza si sinteza, de abstractizare si generalizare de a efectua rationamente ipotetico-deductive si de alte tipuri;de a rezolva probleme si exercitii, de a combina si recombina cunostintele in forme noi, de a inova si inventa,de a exprima si aplica cunostinte etc.;

-atitudini critice si creative;

-aptitudini(stiintifice, matematice, tehnice si tehnologice, literar-artistice;

-criteriul descoperirilor de performante, elaboratii pe baza performantelor prevazute la fiecare disciplina de invatamant in programele scolare;

-criteriul portofoliilor, care cuprind cele mai bune produse ale elevilor, raportate la cerintele standard:miniproiecte, fise de idei si citate, programe pentru calculator etc.

6.Moduri si forme de organizare a activitatilor didactice:concept, tipologie(frontal, pe grupe, individual etc.).Lectia=activitate didactica de baza.

Alte forme de organizare.

In practica scolara exista trei forme de organizare a activitatii de instruire si educatie:activitati frontale(desfasurate cu intreaga clasa);activitati pe grup de elevi;activitati individuale.

Taxonomia acestor activitati poate fi astfel reprezentata:

Activitati frontale de predare-invatare:lectii de diferite tipuri;activitati educative de consiliere si orientare,prelegerea;seminarul,activitati in cabinete pe discipline sau arii curriculare,lucrari experimentale de laborator;lucrari de atelier;vizite la expozitii cu caracter tehnic,economic si literal-artistic;excursii cu caracter didactic si cultural-artistic in tara si in strainatate;verificarea frontala a temelor pentru acasa etc.

Activitati de invatare pe grupe:activitati de grup in cadrul unor lectii:grup de recuperare,mediu si dezvoltare(pentru elevii cu aptitudini);activitati de grup pentru discipline, cursuri sau teme optionale;activitati-proiect;activitati in echipa;micro-cercetare;alte activitati;consultatii;activitati in cabinete;activitati in laboratoare si ateliere;intalniri cu specialisti in diferite domenii;sesiuni stiintifice si simpozioane;excursii si vizite in grup;grup de redactare a revistei scolare, de ghiduri pentru muzee si expozitii;confectionarea in grup a unor materiale didactice si mijloace de invatamant.

Activitati individuale de invatare:pregatirea lectiilor;efectuarea temelor pentru acasa;creatii tehnice, tehnologice si literar-artistice;rezolvari de exercitii si probleme;lectura suplimentara sau complementara;efectuarea unor proiecte, referate etc.;micro-cercetare;elaborarea de cominicari stiintifice sau literar-artistice;pregatirea examenelor;pregatirea pentru concursuri si olimpiade etc.

Activitatile frontale, pe grupe si individuale au ca scop comun obtinerea de catre elevi a performantelor necesare pentru integrarea socio-profesionala, culturala si comportamentala.Ele se desfasoara pe baza unei structuri si organizari metodice, a unor strategii, metode si mijloace de invatamant, stabilite in functie de obiectivele educayionale urmarite.

7.Aplicatii:proiectarea unui sistem de lectii, de alte activitati scolare si extrascolare.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3967
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site