MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

CONSILIUL NATIONAL PENTRU CURRICULUM

CENTRUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC

PROGRAMe SCOLARe PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI A COMUNICATIilor

FILiERA TEHNOLOGICA -

Clasele a XI-a si a XII-a, ruta directa de calificare profesionala

Clasele a XII-a si a XIII-a, ruta progresiva de calificare profesionala

Aprobat prin Ordinul ministrului

Nr. 3488 / 23.03.2006

nota de prezentare

Societatea informationala presupune utilizarea intensiva a informatiei in toate sferele activitatii si existentei umane, cu impact social si economic semnificativ. Noile tehnologii informationale sunt utilizate atat la nivel individual, cat si in cadrul companiilor si organizatiilor cu flexibilitate ridicata, rezultata din independenta activitatii umane in raport cu spatiul  si timpul.

Prin urmare crearea si dezvoltarea societatii informationale presupun convergenta a trei factori cheie: tehnologia informatiei, tehnologia comunicarii si productia de multimedia care se regasesc  in cadrul disciplinei Tehnologia informatiei si a comunicatiilor.

Premisele trecerii la societatea informationala sunt dictate de dinamica foarte puternica a noii economii, in care tehnologiile digitale fac tot mai usoare si mai ieftine accesarea, procesarea, stocarea, prelucrarea si transmiterea informatiilor. Volumul imens de informatii disponibile creeaza oportunitati de exploatare a lor prin crearea de noi produse si servicii, prin transformare unor activitati, prin crearea de noi locuri de munca.

I.       Locul modulului in cadrul planului-cadru de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competente din modul.

Modulul Tehnologia informatiei si a comunicatiilor se studiaza in clasa a XI/ XII-a si a XII/XIII-a, ciclul superior al liceului, filiera tehnologica, ca disciplina de sine statatoare in aria curriculara "Tehnologii", conform planurilor cadru aprobate prin O.M.Ed.C nr. 5718/22.12.2005.

In cadrul modulului se dezvolta unitatea de competenta "Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei" din Standardul de pregatire profesionala pentru nivelul 3 de calificare profesionala:

Impartirea pe anii de studiu a continuturilor tematice se va face dupa cum urmeaza:

In clasa a XI/ XII-a se vor studia continuturile tematice aferente competentelor:

Utilizeaza informatii de pe Internet.

Organizeaza si prelucreaza informatia.

In clasa a XII/ XIII-a se vor studia continuturile tematice aferente competentelor:

Utilizeaza tehnologii IT multimedia (Web, comunicare) pentru crearea documentelor Web.

Utilizeaza aplicatii software in managementul informatizat al proiectelor.

Modulul are alocata prin planul-cadru, in curriculumul diferentiat, o (una) ora pe saptamana in clasa a XI/ XII-a si o (una) ora pe saptamana in clasa a XII/XIII-a.

Numarul total de 64 ore, alocat studierii modulului pe parcursul ciclului superior al liceului, va fi repartizat astfel:

in clasa a XI-a (ruta directa de calificare) / a XII-a (ruta progresiva de calificare) - 33 ore/ an,

in clasa a XII-a (ruta directa de calificare) / a XIII-a (ruta progresiva de calificare) - 31 ore/ an.

II.    Tabelul de corelare a competentelor si a continuturilor

Clasa a XI-a (ruta directa de calificare) / XII-a (ruta progresiva de calificare)

Clasa a XII-a (ruta directa de calificare) / XIII-a (ruta progresiva de calificare)

III. Sugestii metodologice

Modulul Tehnologia informatiei si a comunicatiilor ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice in legatura cu utilizarea calculatorului, a Internetului si a prelucrarii informatiei.

Instruirea interactiva specifica acestei discipline contribuie printre altele si la constientizarea faptului ca un bun utilizator al calculatorului are sanse mai mari de reusita in actiunea de integrare socio-profesionala.

Din dorinta de a pregati un utilizator si nu un creator de soft, prezentul curriculum vizeaza formarea unui specialist care sa perceapa calculatorul ca pe un instrument de lucru absolut necesar in conditiile modernizarilor tehnologice, un instrument prin care sa-si valorifice superior capacitatea de munca si creativitatea si sa-si reduca timpul de lucru.

De aceea, competentele propuse directioneaza instruirea catre formarea unor abilitati de utilizare a sistemelor informatice in stransa corelare cu pregatirea la disciplinele de specialitate, pentru a accentua si mai mult caracterul utilitar al programelor descrise si pentru a motiva superior elevii in procesul instructiv.

Pornind de la premisa, avuta in vedere prin competentele prevazute la disciplinele din cadrul pregatirii de specialitate, ca informativ, elevii sunt in posesia elementelor teoretice necesare pentru intelegerea si utilizarea pachetelor aplicative de programe, s-a pus un accent deosebit pe descrierea si exersarea facilitatilor oferite de aceste programe si pe formarea deprinderilor de a le valorifica in activitatea curenta a viitorului specialist.

1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi.

Continuturile au fost intocmite coreland Criteriile de Performanta, precum si Conditiile de Aplicabilitate. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Intre competente si continuturi exista o relatie bine determinata: atingerea competentelor implica continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Pentru construirea competentelor dorite, activitatile de invatare - predare vor avea un caracter interactiv, centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de invatare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.

Ordinea de parcurgere a temelor aferente continuturilor din curriculum ramane la alegerea cadrelor didactice, cu conditia respectarii succesiunii logice in abordarea acestora.

2. Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare

Locul de desfasurare a activitatilor de invatare se recomanda a fi un laborator echipat cu tehnica de calcul. Este necesar sa existe o dotare minimala care presupune un numar de statii de lucru egal cu numarul elevilor din clasa, conectate in retea si conexiune Internet. Analizele, lucrarile si proiectele elevilor, studiile de caz vor fi prezentate la videoproiector. Configuratia calculatoarelor trebuie sa permita rularea aplicatiilor prin care vor fi formate competentele tehnice specializate.

Dinamica acestui domeniu, extrem de rapida, determina actualizarea permanenta a produselor hard si soft prin prezentarea celor mai noi echipamente respectiv versiuni ale aplicatiilor, astfel incat absolventilor sa le fie mai usor sa se adapteze evolutiilor ulterioare pe piata muncii.

Se vor promova metodele de predare-invatare activ-participative, care duc la rezolvarea problemei pusa in discutie. Ca un argument in favoarea acestor metode se remarca urmatoarele avantaje:

sunt centrate pe elev/cursant si activitate

pun accent pe dezvoltarea gandirii, formarea aptitudinilor si a deprinderilor

incurajeaza participarea elevilor/cursantilor, initiativa, implicarea si creativitatea

determina un parteneriat profesor-elev/cursant prin realizarea unei comunicari multidirectionale.

Se recomanda renuntarea la expunere si orientarea catre metode bazate pe rezolvarea unor sarcini de lucru, utilizandu-se cu precadere rezolvarea unei game cat mai variate de aplicatii practice si punandu-se accent pe realizarea cu exactitate si la timp a cerintelor sarcinilor de lucru. Realizarea proiectelor in cadrul activitatilor practice va urmari dezvoltarea abilitatilor de lucru in echipa.

Profesorii vor alege cele mai potrivite metode: descoperire, discutia in grup, dezbaterea/masa rotunda, studiul de caz, observatia individuala, vizionare de prezentari. Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandand mai ales invatarea prin metode practice/activitati de laborator, teme/proiecte .

Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de invatare, ghiduri. Modelele de materiale de invatare create pentru fiecare domeniu, pot fi folosite ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi in functie de:

stilurile de invatare identificate;

tipurile de inteligente recunoscute;

nevoile speciale identificate la anumiti elevi/cursanti.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul la educatie a oricarei persoane, si acceptand faptul ca fiecare individ este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile. Aceste metode vor fi adaptate in functie de specificul conditiilor de invatare si de comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au nevoie si care le cer, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Pentru nevoile speciale identificate, materialele de invatare vor fi individualizate si se pot propune activitati suplimentare care sa sprijine acei elevi cu dificultati in depasirea lor. Folosirea mijloacelor multimedia (CD-uri multimedia, tutoriale), de exemplu,  poate fi foarte utila atat in dezvoltarea tuturor stilurilor de invatare cat si ca activitate suplimentara in cazuri mai speciale.

Aplicatiile prezentate efectiv elevilor, trebuie sa aiba ca obiect, pe cat posibil, probleme concrete ale activitatilor productive din domeniul de activitate pentru a sublinia avantajele utilizarii sistemelor informatice. Achizitia treptata a cunostintelor si deprinderilor poate fi stimulata printr-o prezentare atractiva si motivanta a programelor.

Pentru proiectarea didactica eficienta, profesorul trebuie sa-si propuna finalizarea unei etape de instruire intr-o sedinta de lucru de 2 ore, astfel incat sa nu mai fie necesara reluarea ultimelor secvente din sedinta anterioara.

3. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Ea trebuie sa vizeze mai ales interpretarea creativa a informatiilor si capacitatea de a rezolva o situatie-problema. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza o singura data. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate. Evaluarea vizeaza doar probele de evaluare solicitate.

Procesul de evaluare consta in generarea si colectarea probelor care atesta performanta unui elev, si in evaluarea acestor probe in comparatie cu criteriile definite. Elevul si evaluatorul au o raspundere comuna pentru producerea si colectarea probelor, insa responsabilitatea de a estima competenta elevului pe baza probelor apartine evaluatorului.

Evaluarea implica observarea, evaluarea produsului si chestionarea. Toate metodele de evaluare se incadreaza in una sau mai multe din aceste categorii.

Observarea inseamna observarea elevului in timp ce el sau ea efectueaza o activitate (fie ea reala sau simulata).

Evaluarea produsului inseamna sa apreciezi ceva facut sau produs de elev dupa ce activitatea a fost incheiata: raport, analiza, prezentare, site Web, proiect, planificarea unui proiect

Chestionarea consta in punerea de intrebari elevului, la care se poate raspunde fie verbal fie in scris. Intrebarile pot sa fie legate de activitatile descrise sau pot sa testeze capacitatea elevului de a lucra in alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a dovezilor despre cunostintele de baza si despre intelegerea elevului.

Pentru evaluare se recomanda a fi utilizate cu precadere, alaturi de metodele traditionale:

observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor fata de o sarcina data, a comunicarii

investigatia

autoevaluarea prin care elevul/cursantul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale avand astfel posibilitatea de a-si impune un ritm propriu si eficient de invatare

metoda proiectelor s.a.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

fise de observatie (pentru probe practice)

fise test (pentru probe scrise)

fise de autoevaluare (pentru probe orale si scrise)

proiectul

studiu de caz

Instrumentele de evaluare trebuie concepute intr-o corelare continua cu indicatorii de performanta si cu probele de evaluare din unitatile de competenta relevante pentru modul.