INTRE TRADITIONALISM SI MODERNISM IN GRADINITA DE COPII

INTRE TRADITIONALISM SI MODERNISM IN GRADINITA DE COPII

Educatia traditionala versus educatia moderna ar trebui sa constituie o tema de reflectare pentru toate persoanele care au un rol in instruirea si educarea copiilor. Bineinteles ca primele vizate sunt cadrele didactice incepand cu educatoarele si ajungand la profesorii din universitati care trebuie sa cunoasca tendintele si orientarile noii educatii si in acelasi timp sa depaseasca cadrul traditional al conceperii activitatilor , sa-l activizeze pe copil , elev sau student in propria formare si educare. Educatia moderna prin diferitele sale posibilitati materiale ofera intensificarea invatarii pe toate planurile astfel ca scoala trebuie sa fie prima institutie care trebuie sa-si schimbe abordarea fata de desfasurarea invatarii si sa utilizeze metode noi, interactive care sa conduca la o invatare superioara si intr-un ritm accelerat potrivit tendintelor societatii actuale.

In conceperea lucrarii "Metoda proiectelor in pregatirea copilului pentru scoala" am pornit de la lecturarea cartii lui Roger Cousinet "Educatia noua" care confera ipoteze noi de abordare a muncii educatorului in raport cu copilul mic, cu necesitatile acestuia si cu nevoile sale de dezvoltare. El acorda o importanta deosebita noilor metode in educatie abordate de John Dewey si Stanley Hall care recunosc valoarea varstei copilariei in formarea si dezvoltarea viitorului adult , prin acordarea primordialitatii interesului copilului in educatie(teoria interesului). In secolul al XIX-lea, John Dewey a elaborat o programa fundamentata pe necesitatile si posibilitatile copilului. In deceniul al doilea al secolului XX, W. Killpatrick a popularizat ideile lui Dewey aplicand in scolile americane aceasta metoda al carei principal scop era armonizarea scolii cu societatea. Metoda era in concordanta cu cerintele pragmatice ale educatiei americane care promova actiunea , eficienta si independenta in gandire.

Aceasta metoda a fost adaptata pentru varstele timpurii de Kats & Chard in anul 1989, pentru Europa, dar la noi in tara a putut fi aplicata doar in anul 2000, odata cu aparitia primei programe prescolare care oferea libertate in educatie cadrelor didactice. Experimental aceasta si-a dovedit eficienta in judetele pilot in care a fost initiata si apoi a fost extinsa in toata tara printr-un modul de formare in cascada al educatoarelor, in vederea generalizarii acestei metode de lucru cu prescolarii.

DE CE ESTE EFICIENTA ACEASTA METODA IN PREGATIREA PENTRU SCOALA A COPIILOR?

Argumentele care pot sta la alegerea folosirii acestei metode pentru pregatirea pentru scoala a copilului sunt:

             Proiectul poate fi incorporat in curriculumul prescolar din orice parte a lumii;

             Proiectul tematic are o structura temporala care ajuta educatoarea sa-si organizeze progresiv activitatea cu copiii, in functie de dezvoltarea acestora, de interesul manifestat si de gradul de cunoastere al subiectului luat in discutie;

             Proiectul le ofera copiilor contexte, in care ei pot aplica o foarte mare varietate de cunostinte si deprinderi sociale si intelectuale , pe langa cele de baza date de curriculum;

             Ii pune pe copii in postura de a cerceta singuri despre subiectul preferat pregatindu-i pentru munca de scolari, conferindu-le independenta.

VALOAREA PEDAGOGICA A PROIECTULUI TEMATIC

Legea Invatamantului ( nr.84/1995) stipuleza ca ideal educational al scolii romanesti "dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome, creative." Acest ideal se bazeaza pe traditiile umaniste, pe valorile democratiei si pe aspiratiile societatii romanesti avand o contributie importanta la pastrarea identitatii nationale. Tocmai de aceea calitatea procesului educational la varsta prescolara, reflectata nu numai in modul de concepere al curriculumului, dar si in procesul de predare-invatare-evaluare si chiar in organizarea spatiului educational trebuie privita ca o conditie de baza pentru realizarea societatii educationale de maine. Aceasta societate poate exista doar daca se acorda o atentie sporita educatiei timpurii si mijloacelor potrivite de realizare a acesteia.

"Unul dintre obiectivele concrete ale reformei invatamantului romanesc este reevaluarea continuturilor de predare-invatare-evaluare, deci a programelor scolare si compatibilizarea acestora cu programele scolare moderne ale altor tari. Acest lucru implica si convertirea invatamantului dintr-un invatamant predominant reproductiv, intr-unul, in esenta creativ. " ("Programa activitatilor instructive-educative in gradinita de copii- editia a II-a revizuita si adaugita")

Urmand cele citate mai sus noua abordare educationala( metoda proiectelor la varstele timpurii) se distinge ca o metoda noua, creativa, are un caracter interdisciplinar si este susceptibila sa stimuleze si sa dezvolte pe multiple planuri personalitatea in curs de formare a copilului. Efectele pozitive ale acestei metode au impact si asupra celorlalte parti implicate, adica educatoarea isi largeste sfera preocuparilor, isi aprofundeaza cunostintele, si aplica metode noi, iar parintii se deprind sa stimuleze si sa sprijine interesul copiilor pentru cunoastere si totodata sa fie alaturi de scoala in demersul educational pe care aceasta il face, iar unitatea scolara (gradinita) reuseste sa realizeze unul dintre obiectivele majore ale reformei de azi, reinsertia scolii in comunitate.

Astfel valoarea pedagogica se poate concretiza in cele de mai jos:

v          Curiculumul nu este in opozitie cu cultura, cu interesele si nevoile copilului;

v          Ofera copiilor oportunitatea de a se exprima pe ei insisi;

v          Invatarea este activa si se extinde pana la limita pe care copilul o stabileste;

v          Este un instrument de apreciere prognostica, intrucat indica in ce masura copiii prezinta sau nu reale aptitudini;

v          Are valoare diagnostica, fiind un bun prilej de testare si verificare a capacitatilor intelectuale si a aptitudinilor creatoare ale copiilor.

In sprijinul celor afirmate mai sus si pentru a argumenta prezentarea proiectelor desfasurate cu grupa de copii, in vederea pregatirii pentru scoala, urmand aceasta metoda, vom cita din nou "Programa activitatilor instructive-educative din gradinita - editia a II-a revizuita si adaugita" care precizeaza :"Noua programa pentru invatamantul prescolar scoate in evidenta relatia biunivoca continut -metoda si pune un accent deosebit pe rolul educatoarei in procesul de activizare a functiilor mintale si constructive si creative ale copiilor, pe realizarea unei dialectici pedagogice - dupa W. Hallon- in care copiii si educatoarea se afla intr-o acomodare reciproca, subtila si continua." De asemenea programa actuala insista pe atingerea finalitatilor la iesirea din sistem, lasand la latitudinea educatoarei continuturile, metodele si formele de organizare. Cert este ca asistam la abordarea unei noi abordari educationale care determina organizarea si trairea unor experiente de invatare tinand seama de cerintele viitorului si de necesitatile producerii unor schimbari dorite in comportamentul copilului de astazi

Putem caracteriza aceasta metoda ca fiind o metoda globala, cu un puternic caracter interdisciplinar, ca o metoda ce stimuleaza si dezvolta multilateral personalitatea in curs de formare a copilului, in plan practic ea se defineste ca un efort deliberat de cercetare al copiilor, concentrat pe depistarea detaliilor si intelegerea subiectului in intreaga sa amploare si nu pe gasirea de raspunsuri corecte la intrebarile adultului.

In concluzie, un proiect este o extindere, o investigatie a unui subiect din sfera idealului sau practicului catre care un copil isi indreapta atentia si energia. Proiectul ii implica pe copii in conducerea investigatiei in mediul imediat, asupra fenomenelor si evenimentelor despre care isi doresc sa invete mai mult.

Ca metoda pregatitoare pentru scoala proiectul tematic poate face trecerea progresiva spre activitatea din ciclul primar, atat din punct de vedere intelectual cat si din punct de vedere social, conducand la rezolvarea individuala sau in grupuri a diferitelor tematici, precum si studierea si cercetarea acestora in biblioteci, muzee, internet, etc., munca realizata la nivel mai mic in gradinita, odata cu participarea la un proiect tematic.

PREGATIREA PROIECTULUI TEMATIC

Proiectul tematic are trei faze sau etape succesive de desfasurare.

Faza intai sau debutul proiectului, este aceea a alegerii subiectului de investigat si planificarii intregului demers didactic necesar realizarii proiectului. Este etapa de initiere atat a copilului cat si a educatoarei deoarece se stabilesc obiectivele, se analizeaza resursele materiale, umane si de timp disponibile, se aleg continuturile, strategiile didactice necesare coerentei in vederea derularii cu succes a proiectului.

Odata ce subiectul a fost ales se vor stabili obiectivele de referinta si comportamentale pe care dorim sa le urmam pe parcursul intregului proces. Obiectivele trebuie sa fie corelate cu varsta copiilor, cu anumite caracteristici ale mediului cultural, al bagajului de cunostinte, priceperi si deprinderi de care acestia dispun.

Tot in faza intai a proiectului se vor analiza resursele materiale, umane si de timp necesare derularii proiectului.

Mediul inconjurator ofera ocazii numeroase de exploatare pentru prescolar, satisfacandu-i curiozitatea si nevoia de actiune. Asadar orice lucru, fiinta sau eveniment cu care copilul intra in contact in clasa sau acasa poate deveni un posibil subiect pentru un proiect tematic. Subiectele alese de copii, care pornesc de la interesele lor imediate sunt cele care asigura motivatia si ofera mai multe satisfactii valorificand mai bine cunostintele acumulate. Educatoarea trebuie sa fie atenta la discutiile libere ale copiilor pentru a le cunoaste interesele in vederea alegerii diferitelor teme.

Dupa stabilirea subiectului pentru proiect educatoarea trebuie sa realizeze harta proiectului, un fel de schita-ghid pentru a nu omite nici un punct de interes. Aceasta trebuie sa fie estetic realizata cu imagini sugestive si afisata la vedere pe parcursul derularii proiectului.

A doua faza a proiectului , practic, continutul acestuia este intervalul in care are loc activitatea practica a copiilor, respectiv documentarea si investigarea. Aceasta este inima proiectului, momentul cand acesta incepe sa devina realitate, cand copiii fac cercetari, deseneaza in urma observatiei directe, construiesc modele, inregistreaza date si fapte, exploreaza, fac predictii, discuta si chiar dramatizeaza aspecte legate de noile achizitii.

Educatia are printre obiectivele sale majore si imbunatatirea puterii de intelegere a copilului si cultivarea dorintei acestuia de a invata. Activitatile practice si experimentele care inlesnesc contactul cu lumea inconjuratoare sunt necesare pentru evolutia si dezvoltarea ulterioara a copilului.

Experimentele care se desfasoara in gradinita produc copiilor reactii si actiuni imediat observabile. Atunci cand copilul experimenteaza pe cont propriu, nu avem garantia ca va reusi sa treaca la un nivel superior de intelegere a unui concept, dar cel mai important este ce se petrece in mintea copilului decat ceea ce rezulta din propriile maini. In acest sens li se recomanda educatoarelor sa recurga la un program flexibil care sa le permita copiilor sa-si urmeze interesul si sa creeze in sala de grupa un spatiu educational stimulativ, care sa favorizeze experimental, interactiunea si creativitatea. Roger Cousinet sustine ca "Educatia noua considera trebuintele copilului ca existente si organizeaza mediul in asa fel incat sa le poata satisface , adaptand mediul la copil."(Cousinet, 1978)

Faza atreia a proiectului se refera la atribuirea unor detalii si stabilirea unor functionalitati, adica proiectul poate fi supus esecului daca micile detalii, dar clar foarte importante nu sunt luate in seama, fiind vorba despre cunoasterea psihologica a copiilor, pentru a-i putea sprijini in demersurile pe care le intreprind. O obsevare atenta si permanenta a manifestarilor copilului si o cunoastere a particularitatilor psihofizice ale acestuia vor fi instrumentele de lucru ale educatoarei, atat in timpul derularii proiectului cat si in ultima faza, aceea a adaugarii de detalii si a atribuirii unor functionalitati rezultatelor proiectului.

Munca desfasurata de copii poate fi fructificata prin realizarea , in functie de natura temei proiectului, a unor albume de fotografii, "carti" care sa cuprinda lucrarile proprii, spectacole, dramatizari, casete video cu activitatile desfasurate sau interviuri cu impresiile copiilor. Tot ceea ce creaza ei este binevenit, originalitatea in lucrari dar si in alegerea temelor si a abordarii acestora poate constitui mijlocul ideal de evaluare a muncii depuse.

Este evident ca asistam la o abordare educationala a carei valoare pedagogica se poate explica prin faptul ca interesele si nevoile copilului nu sunt in opozitie cu curriculumul, copiii se pot exprima pe ei insisi, invatarea este activa, si in acelasi timp, pentru educatoare este un bun instrument de prognosticare, intrucat indica modul real de a dispune de anumite aptitudini de catre copil, dar si un instrument de diagnosticare, fiind un bun prilej de testare si de verificare a capacitatilor intelectuale si a aptitudinilor creatoare ale copiilor. Astfel, pe parcursul desfasurarii acestor proiecte educatoarea poate sa stabileasca daca copilul beneficiaza de ceea ce inseamna "aptitudinea de scolaritate", sau o poate forma dupa caz.

PROIECT TEMATIC : "APA"

OBIECTIVE DE REFERINTA: Dezvoltarea capacitatilor de cunoastere a unui element esential al mediului inconjurator, APA si stimularea spiritului de investigatie . Educarea unui comportament ecologic de protejare a apei si a tot ceea ce inseamna aceasta: lacuri, rauri, mari, oceane si intelegerea importantei pe care o are acest lucru.

Importanta acestui element oferit de natura atat de vital pentru noi oamenii trebuie sa se reflecte si in comportamentul celor mici prin diferite forme de protejare care trebuie deprinse de la varste fragede.

OBIECTIVE OPERATIONALE:

Sa descopere apa si proprietatile ei prin joc;

Sa cunoasca rolul apei in viata omului;

Sa inteleaga necesitatea economisirii apei si determinarea unui comportament responsabil, ecologic;

Sa cunoasca apa din natura in toata diversitatea ei;

Sa sesizeze ca si apa se reinnoieste pe sine, cu toate ca este amenintata de poluare;

Sa transpuna impulsurile date de contactul cu apa in muzica, vorbire, miscare, culoare;

Sa se bucure de apa;

Sa vada semnul sfant din apa, apa care da viata, revigoreaza, care purifica si vindeca;

Sa desprinda ambivalenta apei-apa necesara vietii, apa pericol pentru viata;

Sa recunoasca apa- rauri, lacuri, mari, oceane, - pe harti si in desene, pe globul pamantesc;

Sa diferentieze starile apei (lichida, solida, gazoasa), prin mici experimente.

SCRISOARE CATRE PARINTI SI AUTORITATI

Tema noastra de la inceput de toamna va fi "APA." Poate se va incadra in recentele dumneavoastra trairi din weekend.

Ca de obicei prin aceasta scrisoare ne adresam dumneavoastra pentru a va impulsiona si a va atrage in derularea comuna a proiectului.

Apa, atat de necesara si cunoscuta noua, ne ofera multe surprize, multe noutati ce se vor a fi descoperite.

Deoarece apa reprezinta in fiecare zi sursa noastra de existenta si pe copii i-a frapat modul in care apa ne ajuta in fiecare zi sa ne spalam pe maini dupa ce am pictat sau modelat iar intrebarile lor "De unde vine apa?", "De ce apa ne curata?" , simple in aparenta, merita a avea un raspuns , am hotarat impreuna cu ei alegerea acestei teme de proiect pentru urmatoarea saptamana. Prin aceasta avem din nou ocazia ca impreuna cu copiii sa devenim din nou curiosi si sa facem noi descoperiri.

In copii se va trezi admiratia si respectul fata de natura. Ei vor creste astfel obisnuiti sa-si construiasca un stil de viata responsabil.

Apa ne poate oferi multe descoperiri. Pentru aceasta va propunem sa cititi lista de probleme si cea de materiale pe care am afisat-o . Mijloacele de realizare a temei vor fi jocuri, carti cu imagini, povesti, basme, cantece, imagini, ilustrate, postere, casete video tematice, observatii, experimente. Alaturi de acestea ne vor fi utile experiente, deductii, pareri spontane ale copiilor.

Multumirea pentru apa din belsug va fi exprimata prin comportamentul responsabil si prin intelegerea fata de cei multi care nu dispun de apa suficienta, sau de buna calitate.

Cu prietenie, Educatoarea.

Catre,

Administratia firmei de tratare a apei, Dej,

Va aducem la cunostinta ca grupa pregatitoare de la Gradinita cu Program Prelungit nr. 10 din oras realizeaza un proiect tematic "APA". Printre subiectele abordate unul este "Cum ajunge apa din raul Somes in casele noastre?", de aceea am dori ca sa ne ajutati sa le aratam concret copiilor cum este tratata apa din rauri pentru a deveni potabila.

Va rugam sa ne transmiteti disponibilitatea dumneavoastra la numarul de telefon al gradinitei pentru a organiza aceasta activitate.

Va multumim anticipat.

Afisarea si stabilirea listei de probleme .

Ce stiu copiii?

Folosesc zilnic apa;

Le place sa se joace cu apa in vana, bazine, rauri, sa se joace cu noroi, cu apa din balti;

Povestesc intamplari din vacante, de la mare-valuri, apa sarata, pesti, scoici, pasari, strandul murdar, alge moarte, valuri periculoase, oameni inecati;

Existenta cascadelor, a lacurilor, raurilor, izvoarelor, mari lacuri sarate, furtuna , grindina, inundatii;

Ploaia iti uda imbracamintea, pielea, face sa curga siroaie pe strazi, balteste, face noroaie;

Apa este utila la gatit, spalat, baut, udarea plantelor, apa este bauta de animale si se scalda in ea;

Apa din oceane este mai adanca decat cea din mari, care este mai adanca decat cea din lacuri, etc.

Cu apa pictam si apoi ne curatam;

Dizolvam in apa sare, zahar si primeste gustul specific.

Ce pot afla copiii

Ca apa are rol divers in cele patru anotimpuri;

Apa trebuie economisita mai ales vara;

In unele tari apa este in cantitati insuficiente;

Apa de baut trebuie sa fie curata pentru ca in cea murdara traiesc bacterii periculoase si ne putem imbolnavi;

Apa reziduala se scurge prin canale;

Apa menajera vine in casa din bazine unde este tratata si apoi prin conducte isi face drum spre noi;

Apa costa, ea picura prin robinete care uneori nu sunt bine inchise si atunci e irosita

Cata apa bea un om zilnic?

Cata apa bea un animal?

Cata apa consumam la un spalat pe maini?

Cu apa se face curent electric, ea pune in functie roata morii

Cu apa sfintita suntem botezati

Apa sarata tine oul la suprafata dar si pe oameni

Unele obiecte mai usoare plutesc pe apa

Are putere mare, daca ploua mult sau se revarsa in cantitati mari, doboara cladiri, poduri, sosele, intra in casele oamenilor si le distruge,

Apa impreuna cu lumina soarelui, oxigenul, substantele nutritive fac posibila viata pe pamant

Recunoastem apa pe harti dupa culoarea albastra

Cum se formeaza norii?

Exista ape curgatoare, ape statatoare

Exista izvoare cu apa dulce, sarata, minerala, termala

In apa exista viata, fara de ea nu putem exista.

RESURSE MATERIALE

DIN FAMILIILE COPIILOR: atlase geografice, termometru pentru apa, umbrele, imagini din reviste, carti cu povesti, harti, poze din albumul de familie, sticle, borcane, capace, flacoane, coloranti chimici, acvariu, lupe, microscop, casetofon-casete, imagini de pe Net, aparat foto, aparat video- casete video.

COLECTATE DE COPII: pietre, scoici, nisip, bureti, etc.

SOLICITATE DE LA COMUNITATE: vizita la Tratarea apei, vizita la barajul Somes-Dej, excursii la tara, excursii la lacul sarat.

RESURSE UMANE

grupa de copii, specialisti, profesor de geografie, hidrolog, parinti, educatoare.

RESURSE DE TIMP

trei saptamani.

Dupa stabilirea tematicilor, a obiectivelor si resurselor din prima faza a proiectului am demarat impreuna cu copiii proiectul propriuzis tinand cont de orarul zilnic al grupei si integrand activitatile propuse in cadrul curriculumului. In cadrul activitatilor liber-alese tinand cont de preferintele copiilor, adica urmand metoda centrelor de interes, am oferit fiecaruia libertatea de a realiza ceea ce-i place dar si de a fi curios si interesat de activitatile mai putin cunoscute stimulandu-l spre necunoscut.

ACTIVITATI REALIZATE

STIINTA; "Gustam, privim, mirosim apa", "Apa calda- apa rece"(experiment), "Marea calatorie a unei picaturi de apa.", etc.

BIBLIOTECA : studierea unor atlase, carti, reviste, imagini de pe Net, imagini ale unor povesti "Mica sirena", "Pescarul si pestisorul din aur"

ARTA : picturi si desene ale locurilor vizitate "Barajul de pe Somes", "Lacul Toroc", etc

CUNOASTEREA MEDIULUI: "Calatorie pe ape"- lectura dupa imagini, "Vietuitoare din apa" (reportaj Discovery), etc.

EDUCAREA LIMBAJULUI : memorizari "Ploaia" de O. Cazimir, "Vine ploaia" de G. Cosbuc,

lectura educatoarei fragmentul "La scaldat " dupa I. Creanga

In cadrul JOCURILOR DE ROL copiii si-au asumat roluri si responsabilitati in microgrupul din care fac parte participand la prepararea unor compoturi, ceaiuri, siropuri, etc. Nevoia de miscare a fost satisfacuta de vizitele si excursiile realizate la raul si lacurile din zona.

Evaluarea proiectului s-a realizat printr-o expozitie cu lucrarile copiilor si realizarea unei discutii de grup in care fiecare copil a prezentat ce a invatat si ce l-a impresionat in urma acestei experiente. Finalul s-a materializat printr-un concurs distractiv: "Mergi cu paharul de apa pe cap fara sa-l versi", "Mergi in echilibru cu doua pahare de apa in mana fara sa cada o picatura."

Ca educatoare si ca initiatoare a acestui proiect dorim sa precizam ca invatarea din cadrul activitatilor a avut un caracter ludic, bazandu-se pe o interrelationare intr-o maniera integratoare. Copiii au fost sprijiniti in demersurile lor favorizanud-se implicarea in munca care conduce la o incredere crescanda in fortele proprii, la constientizarea propriei utilitati, ei dandu-si silinta sa arate ca sunt responsabili si competenti.

BIBLIOGRAFIE

*** Programa activitatilor instructiv-educative din gradinita de copii- editia a II-a revizuita si adaugita, Bucuresti, 2005

*** Metoda proiectelor la varstele timpurii, Editura Miniped, Bucuresti,2002

*** Revista Invatamantului prescolar maramuresan, Gradinita mileniulul trei, nr.2/2002

Ana, Aurelia, Cioflica, Smaranda Maria, Proiecte tematice orientative, Editura Tehno-Art, Petrosani, 2003

Cousinet, Roger, Educatia Noua, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978.