JOCUL - MIJLOC DE EVALUARE A LIMBAJULUI

JOCUL - MIJLOC DE EVALUARE A LIMBAJULUI

Activitatile de dezvoltare a limbajului atesta posibilitatea si utilitatea cultivarii limbajului oral , efectuandu-se exercitii de pronuntie , de exprimare , de conversatie . In aceasta privinta , accentul este pus pe activitatile de comunicare , pe dialogul liber , pe formarea deprinderii de exprimare ordonata a gandirii si pe insusirea structurii gramaticale

Jocurile didactice sunt integrate demersului educational explicit si reprezinta forma ideala prin care jocul , ca activitate fundamentala a varstei prescolare poate sprijini invatarea dirijata , pregatind integrarea ulterioara a copilului in scoala . Originea jocului didactic este fixata de catre U. Schiopu in jocurile exercitiu ale varstei anteprescolare .

Jocul didactic constituie un mijloc si un procedeu deosebit de valoros de acumulare de noi cunostinte si astfel de pregatirea copilului pentru scoala.

In acest scop este necesar sa se realizeze in gradinita concordanta intre procesul de invatare si activitatea de joc , fapt de care se tine seama ,

mai ales atunci cand se constata ca prescolarii nu participa in suficienta masura la activitatile grupei . Astfel la varsta de 3 - 4 ani si chiar de 4 - 5 ani , copiii ce fac parte din grupa mica si mijlocie , participa cu mare placere la jocurile desfasurate , dar sunt atrasi de aspectul distractiv si nu prezinta interes pentru aspectul instructiv , le realizeaza , dar mai putin participa la asimilarea cunostintelor , deci fac efort sa retina un volum de cunostinte .

La varsta de 4 - 5 ani ( grupa mare ) , ca si la 5 - 6 ani ( grupa pregatitoare ) , copiii respecta regulile si sarcinile didactice , acorda atentie mare rolului pe care il au de interpretat , mai ales celui de adult ( fiind conducator de joc ) incercand sa-l realizeze dupa posibilitatile lor .

Copiii constientizeaza sarcina , dar nu neglijeaza nici aspectul distractiv .

Avand in vedere atributiile jocului didactic , sunt antrenati in jocuri acei copii care dovedesc unele lacune in asimilarea si folosirea cunostintelor pregatindu-i pe toti pentru insusirea citirii . Activitatea aceasta necesita dezvoltarea limbajului sub aspectele : fonetic , lexical si gramatical , dand o mare atentie fluiditatii si expresivitatii.

Un accent deosebit se pune pe dezvoltarea auzului si pe perceptia fonetica , pe formarea abilitatii de a distinge cuvintele din propozitii si de a pronunta corect cuvintele , formuland propozitii simple in care sa foloseasca corect regulile gramaticale.

Cu ajutorul jocurilor didactice , copiii pot fi initiati mai usor in tehnica analizei si a sintezei . Astfel , efectuarea analizei si sintezei fonetice , presupune gasirea unor metode si procedee adecvate varstei prin care prin care copilul este determinat sa opereze constient cu materialul verbal achizitionat . Desigur , metoda de baza ramane tot exercitiul , dar nu un exercitiu plictisitor , ci un exercitiu joc plin de surprize , care sa le ofere copiilor satisfactia participarii active si afirmarii priceperii lor . De exemplu, jocurile didactice ca : " Alege corect " , " Cine spune mai departe " , " Soseste vaporul " , " Radio - vacanta " , formeaza copiilor deprinderea de a efectua analize .

Realizand jocul didactic " Fii atent " copiii sunt deprinsi cu analiza fonetica , sunt antrenati sa desprinda din cuvant primul sunet cu care incepe . Desfasurand jocul in repetate randuri se pune accent pe pronuntarea corecta a sunetelor separat si in cuvinte , continuand astfel procesul analizei pana la nivelul sunetelor .

Jocurile destinate dezvoltarii limbajului contribuie in mare masura la dezvoltarea acuitatii auditive , a auzului fonematic . Ele solicita perceperea corecta a sunetelor , descifrarea compozitiei sonore , sau semnalarea prezentei sau absentei unui anumit sunet dintr-un cuvant . Astfel sunt jocurile didactice Deschide urechea bine Cine face asa " Cine vine la noi ? " , " Repeta ce spun eu " , " Al cui glas      este

Dezvoltarea auzului fonematic este strans legata de sarcina deosebit de importanta privind corectarea defectelor de vorbire , intrucat cauza principala a acestor defecte o constituie tocmai slaba dezvoltare a auzului fonematic . In acest sens, jocurile didactice pot aduce o contributie de seama nu numai la perceperea clara si corecta a sunetelor corespunzatoare , ci si la corectarea pronuntiei defectuoase a acestora , solicitand copilului audierea lor cu atentie si reproducerea lor corecta . Exemple de jocuri : " Cine face asa Cum face

Perceperea diferentiata a silabelor se realizeaza tot prin jocuri didactice , avand in vedere gradarea dificultatilor in analiza fonetica a cuvintelor . La inceput se folosesc cuvinte din una si doua silabe , apoi cuvinte din trei si patru silabe si chiar mai multe silabe .

Familiarizarea copiilor cu componenta silabica a unor cuvinte din doua silabe se realizeaza prin jocul : " Din jumatate intreg " si avand ca sarcina de a reconstitui imaginile din doua jumatati , copiii verbalizeaza fiecare silaba determinand numarul si ordinea lor in cuvant .

Alaturi de jocurile didactice ce vizeaza analiza fonetica si sinteza fonetica , o importanta deosebita o au jocurile didactice ce vizeaza lexicul si structura gramaticala . Dezvoltarea limbajului la prescolari nu se reduce numai la aspectul fonetic si la cresterea cantitativa a vocabularului , ci , odata cu asimilarea fondului lexical , copilul isi insuseste si semnificatia cuvintelor si structura gramaticala in mod practic , in procesul comunicarii , astfel :

Prin jocul " Gaseste cuvantul potrivit " se urmareste activizarea vocabularului , spontaneitatea gandirii , realizarea unor exercitii verbale . Pentru gasirea cat mai multor variante de raspuns se folosesc imagini care ilustreaza o actiune , de exemplu : un copil mergand la scoala , copiii jucandu-se cu cuburi , o fetita ingrijind papusa , bunica facand mancare etc ;

Prin jocurile " Libraria " , " Expozitia " se urmareste formarea deprinderii copiilor de a pronunta corect cuvinte . Pe baza imaginilor distribuite individual , copiii verbalizeaza cea ce vad . In cazul in care vreunul din copii intampina greutati , se pun intrebari ajutatoare incat fiecare copil sa interpreteze imaginea cat mai complet ;

Prin jocurile " Mai spune ceva " , " Spune cum e bine " , " Completeaza ce lipseste " , " Cu ce sunet incepe cuvantul ?    " Unde se afla sunetul ? ( la inceput , la mijloc sau la sfarsit se urmareste consolidarea deprinderii de a alcatui propozitii si de a le imparti in cuvinte si familiarizarea copiilor cu notiunea de sunet

Prin jocurile " Papusa se spala " , " Ghici ce am ascuns " , " Postasul " , se urmareste diferentierea si pronuntarea corecta a substantivelor , la singular si plural , urmarind concomitent activizarea vocabularului ;

Prin jocul " Spune cum este " , se urmareste realizarea acordului adjectiv - substantiv in gen si numar , joc cu ajutorul caruia copiii reusesc sa formuleze propozitii corecte ( Clasa este curata . Copiii sunt harnici . Papusa este frumoasa).

Prin jocurile " Al cui este caietul " A cui haina este " Cui trimitem scrisoarea ? " se urmareste folosirea corecta a substantivelor in cazurile genitiv si dativ . Forma de vorbire dialogata contribuie din plin la formarea unei exprimari coerente din punct de vedere gramatical

Prin jocurile Cine ti-a dat jucaria " Cui trimitem scrisoarea " , " Cine ne-a trimis scrisoarea " se urmareste formarea deprinderii de a folosi corect diferite pronume personale , in functie de relatiile care se stabilesc intre membrii jocului . Pentru exersarea formelor pronumelui personal date de numar , persoana , gen se organizeaza jocuri in care copilul solicita o anumita jucarie sau obiect din clasa , dar primeste alta si raspunsul este : Eu am cerut papusa , tu mi-ai dat mingea etc .

Prin diferite jocuri realizate in diferite momente ale zilei se urmareste folosirea corecta a timpurilor verbale ( trecut , prezent , viitor ) potrivit momentelor cand se petrece actiunea , modificarea corecta a formelor respective , dezvoltarea atentiei voluntare pentru a observa aceste modificari ;

Prin jocul didactic " Roata vremii " se pune accent pe folosirea corecta a verbului " a fi " la modul indicativ , timpul prezent , trecut , viitor . Pentru obtinerea raspunsurilor corecte si complete se folosesc versurile

" Roata vremii se-nvarteste       

Fiecare se gandeste

Si va spune cu glas tare

Ce va fi cand va fi mare .

( Eu voi fi doctor )

" Si va spune cu glas tare

Acum ce este el oare

( Eu sunt prescolar

" Mai micut cand era el

Pe acasa ce facea ?

( Eu ma jucam

Prin jocurile " Oglinda fermecata Eroul indragit se urmareste exprimarea corecta a copiilor , ei fiind pusi in situatia de a exprima vorbirea directa dintre personajele basmelor si povestilor cunoscute folosind si expresii din diferite basme si povesti , acesta fiind in acelasi timp un exercitiu fonetic si lexical .

Avand in vedere ca jocurile didactice necesita din partea copilului un efort de gandire , ca preocuparea primordiala este aceea a formei pe care o va imbraca , pentru ca activitatea sa fie cat mai placuta , interesanta , sa cuprinda multe elemente surpriza , se vor desfasura jocuri ca : " Zana toamnei " , " Zana iernii Zana primaverii

In mai toate jocurile , copilul care da raspunsul corect devine conducatorul jocului , rolul cel mai indragit , fapt ce-i face sa fie atenti , depunand un veritabil efort de gandire .

Jocurile didactice de labiolectura favorizeaza insusirea corecta a vorbirii de catre copii , iar organizarea lor este eficienta doar in conditiile precizarii scopului didactic .

Experienta acumulata de copii pe parcursul jocurilor didactice contribuie la dezvoltarea cantitativa si calitativa a vocabularului activ al copiilor . Modalitatile folosite in desfasurarea jocurilor didactice au ca scop pregatirea copilului pentru scoala .

Jucandu-se , copilul invata si foloseste in vorbire unele reguli gramaticale , desi nu cunoaste definitia lor , deprinzandu-l totodata cu o munca intelectuala de care au nevoie pe tot parcursul scolarizarii .

Prin joc copiii sunt ajutati sa-si formeze si dezvolte unele capacitati si abilitati , sa-si imbogateasca vocabularul , pregatindu-l astfel pentru scoala . Stiind ca varsta prescolara este cea mai buna perioada de insusire a vorbirii copiii sunt stimulati sa comunice intre ei si cu adultii .