Proiectul tematic Universul Tema saptamanii : SISTEMUL SOLAR

Saptamana : 9-13. II. 2009 Inst. Ghircau Adriana

Proiectul tematic Universul Tema saptamanii : PAMANTUL

Saptamana : 16-20. II. 2009 Inst. Ghircau Adriana

Proiectul tematic Universul Tema saptamanii : EUROPA

Saptamana : 23-27. II. 2009 Inst. Ghircau Adriana

Adaugarea de detalii:

Sugestii de cantece, poezii, povestiri, proverbe, ghicitori:

Cantece/auditii: "Copilul politicos" , Gr. Teodosiu; "Soarele", Dimitrie Culin; "Dimineata vesela", Corneliu Meres; "Luci, soare!", N. Ionescu; "Cantecul soarelui", folclorul copiilor.

Poezii: "Imn soarelui", Victor Tulbure; "Soarele catre copilul lenes", Virgil Carianopol; "Copil catre luna", Virgil Carianopol; "Zi si noapte", Lidia Constantinescu; "Noaptea", Monica Lenos; "Soarele si copii", Elena Dragos; "Stelele", "Luna", Mariana Pandaru.

Povestiri/legende: "Povestea florii soarelui", *** ; "O raza", Emil Garleanu; "Pana la stele", "Umbra", "Copilul si soarele", Marin Radu Ene; "Unde s-a dus Soarele?", Silvia Dima.

Proverbe: "Ziua buna se cunoaste de dimineata', "Cine se scoala de dimineata departe ajunge"

IDEI PENTRU ACTIVITATI

1. Educarea limbajului: Lectura dupa imagini: 'LOCURI FRUMOASE DIN EUROPA' DURATA: 30 '
Le voi prezenta copiilor imagini cu monumente, muzee, parcuri de distractii care pot fi vizitate in cadrul tarilor Uniunii Europene. Dupa ce am stabilit cum se numesc si carei tari apartin, voi aseza in fata lor o harta a Europei, harta pe care ei sa plseze imaginile corespunzatoare fiecarei tari.
2. Educatie plastica: Pictura: Steagul Uniunii Europene. DURATA: 30 '
Le voi prezenta copiilor steagul Uniunii Europene si le voi cere sa-l observe( culoare,desene

3. Cunoasterea mediului: Joc didactic : 'Vorbesc copiii Europei' DURATA: 30 '
Voi purta cu copiii o convorbire legata de fructe,flori, animale, mancaruri specifice fiecarei tari a Europei. La sfarsit le voi spune copiilor un nume de tara iar ei trebuie sa-mi spuna un fruct, animal, floare sau mancare specifica acestei tari.

4. Abilitati practice : Confectii: Steagurile tarilor Uniunii Europene DURATA: 30 '
Fiecare copil va primi betisoare si hartie colorata avand sarcina sa le imbine pentru a realiza unul din Steagurile tarilor U.E. Cele mai frumoase stegulete vor fi expuse impreuna cu steagurile U.E.
5. Educatie muzicala: Auditie: 'Cantecul copiilor in Europa" DURATA: 30 '
Le voi pune copiilor cantece pentru copii din mai multe tari europene specificandu-le numele tarilor respective. La sfarsit le voi pune cate un fragment si ei va trebui sa recunoasca tara din care vine cantecul respectiv.
6.Educatie pentru societate: Joc didactic: 'Sunt un copil al Europei' DURATA: 30 '

Voi distribui roluri fiecarui copil. Unul va fi francez, altul roman, etc. si le voi cere sa poarte un dialog intre ei pe tema fructelor, animalelor, florilor specifice tarilor din care vin. De exemplu: 'Sunt olandez-tara mea se numeste 'Tara Lalelelor'''La fel cum primavara face sa renasca totul in jurul nostru,asa si copii - viitorul nostru ne dau speranta intr-o viata mai buna lipsita de griji in care legea si dreptatea sa triumfe si fiecare sa se realizeze in tara sa in cadrul unei Europe Unite'

Ghicitori: E un disc mare, roscat

Si pe bolta aruncat,

In zori cand apare el,

Stelele se ascund pe cer. (Soarele)

Galbena si luminata

Sau ca un corn-arata

Pe cer cand se zareste

Lumea toata o iubeste. (Luna)

Dupa deal, dintr-un tezaur

Au tasnit sageti de aur. (Razele soarelui)

El desparte zi si noapte

Si-mi aduce roade coapte

Cand a prins pe cer sa vina

Peste tot este lumina. (Soarele)

E rotunda cate-o data

Sau ca secera arata

Regina ne-ncoronata

Sus pe bolta instelata. (Luna).

Potocoava de cal

Ca o minge aruncata. (Luna noua)

Sugestii cu informatii utile:

Ce se intampla pe cer ?

Foarte departe. sus, pe cer. exista corpuri mari si rotunde. Se numesc planete. Sunt noua planete (Mercur, Venus, Pamant, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun si Pluto) intr-un loc numit spatiu. Ele se invartesc in jurul Soarelui. Pe planeta Pamant traiesc oameni. Din cate stim, este singura planeta pe care exista viata. Cateodata, unele dintre aceste planete pot fi vazute cu ochiul liber, pe cerul nostru. Dar, de cele mai multe ori, nu le putem vedea decat in timpul noptii cu telescopul. Cel mai usor de vazut sunt Venus si Jupiter. Ele stralucesc ca niste stele.

Luna este foarte departe, dar nu la fel de departe ca soarele. Ea straluceste pe cer si ne lumineaza noptile.

Pe cerul noptii mai stralucesc si stelele. Stelele ca si soarele sunt alcatuite din materie incandescenta. Le vedem ca pe niste puncte luminoase, pentru ca ele se afla foarte, foarte departe, mult mai departe decat Soarele. Cea mai mare stea de pe cer este Sirius. Unele stele par sa alcatuiasca diferite desene pe cer, care se numesc constelatii. Aceste desene se obtin ca la jocurile in care trebuie sa unesti punctele. Oamenii care le-au descoperit le-au dat nume, ca sa poata fi recunoscute: Carul Mare, Taurul, Sagetatorul, Scorpionul etc. Toate stelele pe care le vedem fac parte din galaxia noastra: Calea Lactee (Calea Laptelui). In Univers exista miliarde de alte galaxii, alcatuite din miliarde de stele. Stelele sunt pe cer si in timpul zilei, doar soarele straluceste atat de puternic incat nu le putem vedea.

Astronomii, ca sa exploreze planetele si stelele, se folosesc de telescoape uriase, de sateliti si de roboti.

Ce stim despre soare?

Dimineata, priveste cattre est! de acolo "rasare" soarele si straluceste toata ziua. La sfarsitul zilei, soarele "apune" la vest. Atunci se face noapte. Chiar daca nu-l vedem noaptea, el se afla inca pe cer.

Toate vietuitoarele si plantele au nevoie de soare. El ajuta vietuitoarele ss se incalzeasca, iar plantele (florile, copacii etc.) sa creasca. Oamenii au si ei nevoie de soare!

Ce se intampla ziua?

Cand rasare soarele, incepe o noua zi. E dimineata! Va fi lumina multe ore. Ai o gramada de treburi de facut in timpul zilei! Ziua este timpul in care esti treaz si faci o multime de lucruri. In prima parte a zilei iei micul dejun, te joci, singur sau cu colegii la gradinita, etc. In a doua parte a zilei, la pranz, servesti dejunul (masa de pranz), te odihnesti putin, te plimbi, poti sa mergi cu bicicleta sau cu rotitele. Ultima parte a zilei se numeste seara. Seara se serveste cina si mergi la culcare. Poate ai timp si de o poveste!

Multe animale sunt active in timpul zilei. Altele insa, sunt active numai noaptea. La fel se in intampla si cu alte vietuitoare, cum ar fi pasarile.

Ziua sunetele se aud de peste tot: cainii latra, albinele bazaie, pasarile canta etc.

Ce se intampla cu luna ?

Luna este satelitul natural al Pamantului. Ea face un ocol in jurul Pamantului in 29 de zile si jumatate. In timpul rotatiei in jurul Pamantului, Luna nu este luminata in acelasi fel de Soare. De aceea, pe cer, ea se vede diferit: luna plina, cornul lunii etc.

Ce stim despre luna ?

Cateodata luna este ca o minge uriasa. Alteori vedem numai jumatate. In fiecare seara se schimba putin cate putin si urmeaza un cilcu (Creste sau descreste).

Pe luna exista numai munti si vai si de aceea o vedem cu umbre (in nuante diferite).

In timpul zilei luna este tot pe cer. Nu pleaca nicaieri. Dar, este mai usor sa vezi luna stralucind in timpul noptii, cand cerul este intunecat.

Ce sa intampla noaptea?

Cand apune soarele, cerul se intuneca. Vine noaptea. Luna straluceste pe cer. Este timpul sa ne odihnim.

Multe animale merg la culcare. Unele animale stau treze pe timpul noptii si cauta hrana. La fel se intampla si cu pasarile. Merg la culcare cand se lumineaza de ziua.

Noaptea, sunetele sunt mai scazute. Unele vietuitoare, cum sunt greierii, canta si in timpul noptii.

stiati ca .?

Iarna, noaptea este mai lunga decat ziua. Vara, ziua este mai lunga decat noaptea. De doua ori pe an, in timpul echinoctiilor, ziua este egala cu noaptea. Echinoctiu de toamna are loc in 22 sau 23 septembrie si echinoctiu de primavara in 20 sau 21 martie.

Lumina solara este un prieten al sanatatii tuturor. Vitamina D, atat de necesara dezvoltarii oaselor, dintilor si sitemului imunitar, se sintetizeaza in piele, numai in prezenta luminii. Totusi, prea mult soare dauneaza sanatatii.

Multe vietuitoare (denumite nocturne) sunt active numai in timpul noptii. Unele ies din ascunzisuri la asfintit, altele apar mai tarziu si inspecteaza imprejurimile pana in zori.

De exemplu:

bufnita este o pasare nocturna, ziua se odihneste si noaptea vegheaza si vaneaza soareci si alte animale mici. Cand bufnita zboara foarte incet prin padure, misca silentios aripile atunci isi cauta hrana. Ea nu-si poate misca ochi dintr-o parte in alta si, ca sa vada in jur, trebuie sa-si intoarca capul;

greierii se plimba si canta in noptile de vara pentru a atrage femela greier

ariciul este un animal zgomotos si mormaie in timp ce isi cauta prada. Daca vezi vreunul poti sa-l convingi sa revina punandu-i o farfurie cu apa sau mancare pentru catei sau pisici;

soarecele de padure iese afara numai atunci cand este foarte intuneric. Se hraneste in special cu seminte si se urca in arbusti pentru a ajunge la fructe;

vulpea vaneaza noaptea pasari si mici vietati;

liliecii sunt activi de la asfintit pana-n zori. Ei se hranesc cu insecte;

licuricii sunt niste gandacei. In noptile de vara stralucirea femelelor (fara aripi) atrage masculii care zboara prin preajma;

noaptea, moliile se ghideaza dupa lumina lunii ca sa poata zbura in linie dreapta, zburand astfle incat lumina lunii sa ramana de aceeasi parte a corpului, astfel ele zboara in cerc;

Florile unor plante cum ar fi Regina noptii, caprifoiul au la asfintit un parfum puternic care atrage insectele.

De exemplu: Regina-noptii se deschide in timpul noptii si inmiresmeaza aerul noptilor de vara, iar pe timpul zilei sta inchis. Ea este originara din America de Sud.

JOCURI FOLOSITE

Joc de mișcare "Veverițele și vanatorul "(CAȚARARE)

Educatoarea va aseza in semicerc in spatele clasei vizuinile veveritelor din masute, in mijlocul clasei va desena un cerc mare, intr-un loc va fixa locul cainelui care va sta ascuns, iar in alt colt locul vanatorului care va sta la panda. Restul copiilor vor fi veverite si vor sta in cerc si vor culege alune. La semnal vanatorul iese si striga "Poc, poc" , veveritele se sperie si vor fugi,cainele se repede , iar veveritele se catara in vizuine. Veveritele prinse de caine sau impuscate de vanator vor iesi din joc.

Jocul distractive "Inelusul"

Scopul: cunoasterea partii drepte si stangi a propriului corp, cunoasterea prenumelui colegilor din clasa.

Obiective operationale: sa-si identifice corect mana dreapta si stanga, sa spuna corect prenumele colegilor.

Resurse didactice: un inel sau un cerculet din metal.

Desfasurarea jocului

Copiii sunt asezati in formatie de cerc, cu fata spre interior si dau din mana in mana un inel in timp ce spun urmatoarele versuri :

"Iau cu dreapta, dau cu stanga

Iau cu dreapta, dau cu stanga

Stop! Inelul s-a oprit

De la cine l-ai primit?"

Copilul cu inelul in mana isi va numi colegul din dreapta sa. El mai poare fi intrebat:

"Cerculetul ii vei da

Cine e la stanga ta?"

Jocul se repeta de mai multe ori pentru a da posibilitatea tuturor copiilor sa raspunda la intrebarile jocului.

Jocul "Rece, cald, frige."

Scopul: dezvoltarea perseverentei.

Obiective operationale: sa caute jucaria ascunsa, sa respecte indicatiile primite.

Resurse didactice: o jucarie, o basma.

Desfasurarea jocului

Un copil este legat la ochi cu o basma. Copiii stau la locurile lor in timp ce unul dintre ei ascunde o jucarie.

La comanda cadrului didactic, copilul legat la ochi, isi desface basmaua si porneste in cautarea jucariei ascunse. Cand se apropie de jucarie, propunatorul impreuna cu clasa spun: "cald", cand e foarte aproape striga: "frige", iar daca se departeaza il previn prin cuvantul: "rece". Jocul se desfasoara prin indrumarea copilului cu ajutorul acestor trei cuvinte, pana gaseste jucaria. Jocul se reia prin schimbarea copilului care cauta jucaria ascunsa.

Jocul sportiv "Voinicii"

Scopul: dezvoltarea fortei fizice.

Obiective operationale: sa-si traga partenerul de concurs peste linia de control.

Resurse didactice: creta, o rigla sau un betisor mai gros.

Desfasurarea jocului

Copiii sunt asezati fata in fata , in perechi, cu piciorul drept pe linia de control. Pe sol se aseaza in dreptul fiecarei perechi o rigla sau un betisor mai gros.

La semnalul dat de cadrul didactic, fiecare copil apuca rigla cu ambele maini si incearca sa-si traga partenerul peste linia de control. Cei care reusesc sunt voinicii.

La organizarea jocului se va avea in vedere ca perechile sa fie, pe cat posibil, cam de ace- easi statura si cu aceeasi greutate.

Jocul de mișcare "Lupul si oile"

Scopul: consolidarea deprinderilor de alergare.

Obiective de referinta: sa alerge cat mai repede.

Resurse didactice: creta.

Desfasurarea jocului

In curtea scolii, cadrul didactic traseaza terenul de joc care este un dreptunghi cu laturile lungi de 5-6 m, iar cele scurte de 2-3 m. In acest dreptunghi, reprezentand padurea lupului va sta un elev (lupul). De o parte si de alta a dreptunghiului, la 4-5 pasi de laturile lungi, stau risi-

piti ceilalti jucatori "oile".

La semnal, oile trebuie sa traverseze padurea lupului care, in acest timp, incearca sa prinda cateva oi. Cei prinsi devin lupi si prind si ei oile ramase. Jocul continua pana ce ramane ne-

prins un singur jucator care va reincepe jocul.

Jocul distractiv "Baloane colorate"

Scopul: consolidarea reprezentarilor cromatice.

Obiective operationale: sa grupeze baloanele si sforile dupa criteriul culoare.

Resurse didactice: baloane (albastre, rosii, verzi, galbene), sfori in aceleasi culori.

Desfasurarea jocului

Cadrul didactic aranjeaza baloanele, intr-un colt al clasei, legate laolalta ca la vanzatorii de baloane facand urmatoarea observatie: "Sunt oare toate la fel baloanele?"; "Unele sunt identi-

ce si altele deosebite".

Dupa ce propunatorul distribuie cate un balon fiecarui copil, cere copiilor sa puna in acelasi loc, impreuna toate baloanele care sunt de aceeasi culoare. Copiii sunt ajutati sa constate ca s-au obtinut patru grupuri de baloane fiecare de una si aceeasi culoare.

Propunatorul atrage atentia ca sforile sunt asortate cu baloanele. Fiecare copil este indemnat sa caute sfoara care corespunde balonului sau si apoi s-o innoade. Dupa ce au fost astfel constituite cele 4 grupuri de baloane, se indica numele culorii fiecarui grup de baloane. Acest grup este albastru, acela rosu, celalalt este verde, etc., iar sforile acestui grup sunt si ele albas- tre, rosii etc. Jocul poate fi complicat si cu alte sarcini. Propunatorul cere copiilor sa aseze lan- ga grupul baloanelor albastre, rosii, etc. obiecte, jucarii care au culoarea respectiva.

Intr-o alta ora copiii deseneaza si picteaza baloane, cauta culoarea albastra pentru baloane albastre, culoarea galbena pentru baloane galbene etc. Baloanele colorate se decupeaza. Se distribuie apoi fiecarui copil cate o foaie pe care au fost desenate numai sforile colorate. Copiii vor atasa sforii baloane de culoare corespunzatoare, vor lipi baloanele.

Jocul "Turnul cuburilor"

Scopul: dezvoltarea acuitatii senzoriale si a memoriei, folosirea corespunzatoare a termenilor:

"mare", "mai mare", "potrivit", "nepotrivit", "sus", "jos", "dreapta", "stanga".

Obiective operationale: sa ordoneze cuburile dupa marime respectand si colorile.

Resurse didactice: 5 cuburi din carton de marimi diferite - cu suprafetele 9, 16, 25, 36, 49 cm imbinate prin lipire, suprafetele fiind diferit colorate (rosu, alb, negru, galben, albastru, verde). Ordinea culorilor este aceeasi la cele 5 cuburi.

Desfasurarea jocului

La desfasurarea jocului participa 2-3 copii, fiecare avand material individual. Jocul se des- fasoara sub forma de intrecere. Se dau copiilor urmatoarele sarcini:

- Sa aseze cuburile in ordinea crescatoare sau descrescatoare marimii, respectand si culorile.

De exemplu, sus sa fie toate albastre sau in fata sa fie toate suprafetele galbene.

- Se pune in fata copiilor un cub,ei trebuie sa ghiceasca ce culoare este ascunsa (deoarece se

vad numai 5 suprafete). La inceput copilul se poate ajuta de un al doilea cub (pentru compara-

tie), dar mai tarziu, va rezolva sarcina numai pe baza de memorie.

Se pot folosi noua cuburi din carton de aceeasi marime, la care, de asemenea, ordinea culorilor este aceeasi, dar unele suprafete sunt impartite in diferite figuri geometrice colorate in diferite culori, incat copiii pot combina alcatuind diferite modele decorative (mozaic).

Jocul distractiv "Cine urca scara mai repede?"

Scopul: fixarea si aprofundarea operatilor de adunare si scadere.

Obiective operationale: sa rezolve corect si rapid exercitii de adunare si scadere.

Resurse didactice: o scara dubla desenata pe tabla, pe fiecare treapta sunt scrise exercitii de adunare sau scadere cu acelasi grad de dificultate la acelasi nivel al scarii, un stegulet asezat in varful scarii, creta, caiete, creioane.

Desfasurarea jocului

Acest joc se desfasoara sub forma de concurs. Clasa este impartita in doua grupe echilibrate din punct de vedere al potentialului intelectual.

Din fiecare grupa va pleca, la semnalul de incepere, cate un elev sa rezolve exercitiile de pe

prima treapta. Imediat ce a terminat de rezolvat exercitiul va pleca urmatorul coleg de echipa sa rezolve exercitiul scris pe treapta a doua. Continua urmatorul coleg de echipa sa rezolve urmatorul exercitiu si tot asa pana se termina toate exercitiile grupei sale. Elevii care nu sunt la tabla rezolva in caiet exercitiile repartizate grupei sale.

In momentul in care o grupa a rezolvat la tabla toate exercitiile, propunatorul spune "Stop", chiar daca cealalta grupa mai are de rezolvat exercitii. Se va verifica corectitudinea exercitiilor rezolvate, impreuna cu clasa. Grupa care are cele mai multe exercitii rezolvate corect este de- clarata castigatoare si primeste steguletul din varful scarii.

Jocul cu text și cant "Vulpea si gastele"

Scopul: imbogatirea vocabularului si dezvoltarea auzului muzical.

Obiective operationale: sa cante si sa execute miscarile cerute de text.

Resurse didactice: Jocul muzical "Vulpea si gastele" , Muzica si versuri: A. Motora Ionescu

Ghi, ga, ga, ghi, ga, ga Gas - te - le prin iar - ba stau la sfat,

Vi - ne ho- to - ma- na a- dul- me- cand,

Tot ca ea si - re - te hai si noi,

Ghi, ga, ga, ghi, ga, ga Vul- pea-si fa -ce pla - nuri de fu - rat

Fu - ra ca - te-o gas - ca, rand pe rand.

Sa a - du - cem gas - te- le -na - poi.

Desfasurarea jocului

Copiii asezati in cerc merg, unul dupa altul, cantand in timp ce un copil vulpe pandeste dintr-un colt, gata sa se repeada in cardul gastelor - strofa I; pe strofa a II-a vulpea fura, pe rand , 2-3 gaste si le duce in barlogul ei (coltul dinainte stabilit).

Dupa terminarea strofei a III-a , toti copiii se duc in barlogul vulpii si iau inapoi gastele furate. Jocul se reia de la inceput, cu alta vulpe si alte gaste furate.

Joc 'Clopotelul'- parcurgerea unei linii serpuite cu bratele intinse in fata si ducerea in mana a unui clopotel. Pierde copilul la care suna clopotelul in timpul parcurgerii traseului.

Joc 'Catelusul schiop'- tarare pe palme si un genunchi, celalalt picior va fi ridicat.

Joc 'Cine pune fasolea pe masa'- aruncarea pe rand a unui saculet cu fasole (de un sfert de kg)

Joc 'Cursa in saci'- introducerea picioarelor in saci, prinderea gurii sacului cu ambele maini si deplasarea prin saritura pe o distanta limitata.

Joc "Cel mai bun sofer" - Se leaga doua snururi lungi la doua masini, iar la capetele snururilor se leaga cate un creion. La ordinul conducatorului, jucatorii incep sa depene snurul pe creion. Castiga acela care primul ajunge la finis.

Joc "Gemenii" - Sunt invitati doi voluntari carora li se leaga picioarele in felul urmator: piciorul stang al unuia de piciorul drept al altuia. Corpurile lor sunt legate unul de altul umar catre umar. Ideea jocului: gemenii actioneaza cu 2 maini diferite (dreapta / stanga).

Activitati propuse: ascutirea unui creion, legarea sireturilor, deschiderea buteliei. Castiga acei care s-au descurcat cel mai bine.

Joc "Incalta-ti echipa!" - Se aleg doua echipe. La fiecare echipa se alege cate un lider. Cei din ambele echipe se aseaza vizavi, unii in fata altora. Fiecare participant scoate cate un papuc si il arunca la mijloc. Liderii nu sunt prezenti acolo. Misiunea liderului - cat mai repede sa-si incalte echipa. (interesant este sa puneti incaltaminte in plusJ

Modelul pt Abilitați practice din saptamana a doua a fost imprimat pe o pagina orientata invers (portret) nu așa cum e orientata acum. Astfel am imprimat modele pt 3 copii pe o pagina.

HARTA PLANETEI ALBASTRE

HARTA PLANETEI ALBASTRE

HARTA PLANETEI ALBASTRE

CRONOLOGIA CONSTRUCTIEI EUROPENE

-9 mai-Ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, propune, in cadrul unui discurs inspirat de Jean Monnet, ca Franta si Republica Federala Germania sa isi gestioneze in comun industriile carbunelui si otelului, sub autoritatea unei institutii noi care sa ramana deschisa si altor state europene.Deoarece 9 mai consfinteste practic nasterea Uniunii Europene, aceasta data a fost aleasa pentru a sarbatori Ziua Europei.

-18 aprilie- Cele sase state, Belgia, Republica Federala Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Tarile de Jos, semneaza la Paris Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO). Acesta intra in vigoare la data de 23 iulie 1952, pentru o perioada de 50 de ani.

- 1-2 iunie- La intrunirea de la Messina, ministrii de externe ai statelor membre CECO decid extinderea procesului de integrare europeana catre intreaga economie.

- 25 martie- Cele sase state semneaza la Roma Tratatele de instituire a Comunitatii Economice Europene (CEE) si a Comunitatii Europene a Energiei Atomice (Euratom). Acestea intra in vigoare la data de 1 ianuarie 1958.

- 4 ianuarie- La indemnul Marii Britanii, Conventia de la Stockholm instituie Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS), cuprinzand o serie de tari europene care nu fac parte din CEE.

- 20 iulie- La Yaound, CEE si 18 state africane semneaza un acord de asociere.

- 8 aprilie - Are loc semnarea Tratatului de fuzione a organelor executive ale celor trei Comunitati (CEC, CEE si Euratom), prin care se instituie un Consiliu unic si oComisie unica. Acesta intra in vigoare la data de 1 iulie 1967.

- 29 ianuarie- "Compromisul de la Luxemburg". Ca urmare a unei crize politice, Franta accepta sa participe din nou la reuniunile Consiliului, in schimbul unui acord conform caruia majoritatea calificata este permisa doar daca nu sunt puse in joc interesele majore ale statelor membre.

- 1 iulie- Are loc desfiintarea, cu 18 luni inainte de termen, a taxelor vamale pentru bunuri industriale existente intre statele membre si introducerea unui tarif extern comun.

-1-2 decembrie- Sefii de stat si de guvern ai CEE reuniti la Haga iau hotararea de a merge mai departe pe drumul integrarii europene, deschizand astfel calea primului val de extindere.

- 22 aprilie-Este semnat la Luxemburg un tratat care permite finantarea treptata a Comunitatilor printr-un sistem de "resurse proprii" si totodata extinderea competentelor in materie de control ale Parlamentului European.

- 22 ianuarie-La Bruxelles se semneaza tratatele de aderare intre statele Comunitatilor Europene si Danemarca, Irlanda, Norvegia si Marea Britanie.

- 1 ianuarie- Danemarca, Irlanda si Marea Britanie adera la Comunitatile Europene, care vor cuprinde din acest moment noua state membre. Norvegia se pronunta cu o majoritate de voturi impotriva aderarii, in urma unui referendum organizat in acest scop.

- 9-10 decembrie- Sefii de stat ai celor noua tari membre se reunesc la Paris, unde decid sa se intalneasca de trei ori pe an in cadrul unui Consiliu European. Acestia isi exprima, de asemenea, acordul pentru organizarea de alegeri directe pentru Parlamentul European si aproba infiintarea Fondului European de Dezvoltare Regionala.

- 28 februarie- Este semnata, la Lom, o conventie (Lom I), intre CEE si 46 de state din Africa, Caraibe si Pacific (ACP).

22 iulie- Este semnat un tratat bugetar prin care sunt extinse atributiile Parlamentului si este infiintata Curtea de Conturi a Comunitatilor Europene. Acesta intra in vigoare la data de 1 iunie 1987.

-7-10 iunie-Au loc primele alegeri directe pentru cele 410 locuri in Parlamentul European.

-1 ianuarie-Grecia devine membru al CEE. Numarul statelor membre se ridica la zece.

- 14-17 iunie - A doua runda de alegeri directe pentru Parlamentul European.

-7 ianuarie-Jacques Delors devine presedinte al Comisiei (1985-1995).

14 iunie- Este semnat Acordul Schengen in scopul de a elimina controalele la frontierele dintre statele membre ale Comunitatilor Europene.

- 1 ianuarie- Spania si Portugalia devin membre ale CEE. Numarul statelor membre se ridica la 12.

17 și 28 februarie- Se semneaza, la Luxemburg si la Haga, Actul Unic European. Acesta intra in vigoare la data de 1 iulie 1987.

- 15 și 18 iunie - A treia runda de alegeri directe pentru Parlamentul European.

9 noiembrie- Caderea zidului Berlinului.

- 3 octombrie -Reunificarea Germaniei.

- 9-10 decembrie- Consiliul European de la Maastricht adopta Tratatul privind Uniunea Europeana, care pune bazele unei politici externe si de securitate comuna, ale cooperarii mai stranse in domeniul justitiei si afacerilor interne si ale crearii unei uniuni economice si monetare care sa includa moneda unica..

- 7 februarie - Se semneaza la Maastricht Tratatul privind Uniunea Europeana. Acesta intra in vigoare la data de 1 noiembrie 1993.

- 1 ianuarie- Are loc crearea pietei unice.

- 9 and 12 iunie- A patra runda de alegeri directe pentru Parlamentul European.

- 1 ianuarie- Austria, Finlanda si Suedia devin membre ale UE. Numarul statelor membre se ridica la 15. Norvegia amana din nou aderarea, ca urmare a unui referendum in care se inregistreaza o majoritatea de voturi negative.

23 ianuarie -Incepe sa functioneze o noua Comisie Europeana prezidata de Jacques Santer (1995-1999).

27-28 noiembrie-Conferinta Euro-mediteraneeana de la Barcelona lanseaza un parteneriat intre UE si statele situate pe coasta sudica a Mediteranei.

- 2 octombrie- Se semneaza Tratatul de la Amsterdam. Acesta intra in vigoare la data de 1 mai 1999.

- 30 martie- Incepe procesul de aderare pentru noile tari candidate. Cipru, Malta si alte 10 tari din Europa Centrala si de Est vor fi implicate in acest proces.

- 1 ianuarie- Inceputul celei de-a treia etape a UEM. Unsprezece tari ale UE adopta moneda euro, care este lansata pe pietele financiare, inlocuind astfel monedele nationale in desfasurarea tranzactiilor de ordin nefinanciar. Banca Centrala Europeana isi asuma rolul de a gestiona politica monetara a Uniunii. Grecia se va alatura la randul sau celor 11 tari membre ale zonei euro in 2001.

10 and 13 iunie- A cincea runda de alegeri directe pentru Parlamentul European.

15 September- Incepe sa functioneze o noua Comisie Europeana prezidata de Romano Prodi (1999-2004).

15-16 octombrie- Consiliul European de la Tampere decide crearea unui spatiu european de libertate, securitate si justitie.

- 23-24 martie- Consiliul European de la Lisabona dezvolta o noua strategie de stimulare a ocuparii fortei de munca in cadrul UE, de modernizare a economiei, precum si de intarire a coeziunii si integrarii sociale intr-o Europa bazata pe cunoastere.

7-8 decembrie- La Nisa, Consiliul European adopta o decizie comuna cu privire la textul unui nou tratat care schimba sistemul de luare a deciziilor in cadrul UE, in perspectiva pregatirii pentru extindere. Presedintii Parlamentului European, ai Consiliului European si ai Comisiei proclama solemn Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

- 26 februarie- Se semneaza Tratatul de la Nisa. Acesta intra in vigoare la data de 1 februarie 2003.

14-15 decembrie- Reuniunea Consiliului European de la Laeken. Este adoptata o declaratie privind viitorul UE. Se deschide astfel calea catre o noua reforma institutionala a UE si catre crearea unei Conventii in vederea elaborarii unui proiect de Constitutie Europeana.

- 1 ianuarie- Intra in circulatie bancnotele si monedele euro pe teritoriul celor 12 state ale zonei euro.

13 decembrie- Consiliul European de la Copenhaga aproba oficial aderarea la Uniune a celor 10 tari candidate (Cipru, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia si Slovenia) la 1 mai 2004.

- 10 iulie- Sunt inchise oficial lucrarile Conventiei pentru Viitorul Europei prin adoptarea unui proiect de Tratat Constitutional.

4 octombrie- Incepe Conferinta Interguvernamentala pentru elaborarea Tratatului Constitutional.

- 1 mai- Cipru, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia si Slovenia adera la Uniunea Europeana.

10 and 13 iunie- A sasea runda de alegeri directe pentru Parlamentul European.

29 octombrie- Se adopta la Roma Constitutia Europeana (sub rezerva ratificarii de catre statele membre).

22 noiembrie- Isi incepe mandatul o noua Comisie Europeana, prezidata de Jos Manuel Barroso.

- 29 mai and 1 iunie- Se inregistreaza o majoritate de voturi negative din partea Frantei ca rezultat al referendumului aspra Constitutiei, urmat la scurt timp si de votul negativ al Tarilor de Jos.

3 octombrie-Deschiderea negocierile de aderare cu Turcia si Croatia.

-1 ianuarie-Bulgaria si Romania adera la Uniunea Europeana. Slovenia adopta moneda unica.

13 decembrie- Se semneaza Tratatul de la Lisabona. Acesta va intra in vigoare dupa ce va fi ratificat de toate statele membre.

-1 ianuarie-Cipru si Malta adopta moneda euro.

12 decembrie- Elvetia devine membra a zonei Schengen

- 1 ianuarie- Slovacia adopta moneda euro

SECTOR ARTA      INST. Ghircau Adriana SECTOR ȘTIINȚA Inst. Ghircau Adriana

EXTRATEREȘTRII - OARE EXISTA? COLORAM PLANETELE

AUSTRIA BELGIA CIPRU CEHIA DANEMARCA ESTONIA FINLANDA

FRANȚA GERMANIA GRECIA UNGARIA IRLANDA ITALIA LITUANIA

LUXEMBURG MALTA OLANDA POLONIA PORTUGALIA SLOVACIA SLOVENIA

SPANIA      SUEDIA ROMANIA BULGARIA MAREA BRITANIE

Luna

Din folclorul copiilor

Luna noua, luna noua
Taie painea-n doua
Sa ne dai si noua,
Mie jumatate,
Tie jumatate,
S-avem sanatate,
Pe masa bucate,
Suflete curate!

Soare mic si peltic

Elia David

Jos din pat, iute s-a dat,
In odaie mi-a intrat,
Soare mic
Si peltic,
Cu scufie de pitic,
Cu sprancene subtirele
Si cu pletele inele,
Cu picioarele-n papuci
Si manutele-n
Clabuci -

S-a spalat,
Si e curat,
Tot cerul mi-a luminat.