Experimentul

Experimentul

Experimentul este utilizat in stiintele naturii, in stiintele socio-umane experimentul are anumite limite

Efectul Howthorne

Efectul Howthorne se refera la predispozitia oamenilor spre un comportament dezirabil social ,in momentul in care stiu ca sunt monitorizati / observati.

Dezirabilitatea sociala se refera la dorinta oamenilor de a raspunde asteptarilor venite din partea altor indivizi, grupuri sau din partea societatii.

Dezirabilitatea poate fi evitata/corectata daca vom avea grija la formarea ĩntrebarilor si la contextul ĩn care aplicam ĩntrebarile.

Analiza documentelor

Analiza documentelor este o metoda foarte frecvent utilizata ĩn stiintele socio-umane si se refera la o investigatie a unor documente produse ca rezultat al altor cercetarii.

Etapele analizei documentelor

Alegerea temei

Cercetarea bibliografica

Elaborarea ipotezelor

Operationalizarea conceptelor

Constructia instrumentelor de cercetare (grila de analiza a documentelor)

Testarea intrumenului de cercetare

Aplicarea grilei si colectare a datelor

Analiza si interpretarea datelor

Elaborarea raportului de cercetare (concluzii)

Constructia grilei de analiza a documentelor

Grila de analiza a documentelor este un tabel in care vom not ape deoparte documentele pe care le analizam, iar pe de alta parte vom preciza variabilele sĩ indicatorii proveniti din operationalizarea conceptului

Exemplu:

Tema: imaginea administratiei publice locale asa cum reiese din presa scrisa

Ipoteza: Administratia publica localaare o imagine pozitiva ĩn presa scrisa

Concept: imaginea administratiei publice locale

Variabila: tipul imaginii

Indicatori: ->numarul articolelor de coruptie semnalate ĩn presa public avis-a-vis de

administatia publica locala

numarul asocierilor intre natiunea de coruptie si institutiile administratiei publice locale

Sondajul de opinie

Principalele etape ale unei cercetari realizate cu ajutorul sondajului de opinie

1. stabilirea temei
2. studiul bibliografic
3. elaborarea ipotezei
4. operationalizarea conceptelor
5. constructia chestionarului
6. constructia esantionului
7. testarea chestionarului
8. aplicarea chestionarului
9. analiza si interpretarea datelor
10. elaborarea raportului de cercetare

Constructia chestionarului

Chestionarul este intrumentul de cercetare si este format din diferite tipuri de ĩntrebari si variante de raspuns

Intrebari

Clasificare:

1. ĩn functie de continutul ĩntrebarilor:

intrebari factuale: sunt intrebarile care se refera la fapte/activitati/actiuni concrete ale grupului investigat

Exemplu: Ati participat la alegeri?

a)      da

b)      nu

c)      nu stiu

d)      nu raspund

Observatie: Vaianta, nu stiu /nu raspund , se utilizeaza ori de cate ori este posibil ca anumiti indivizi sa nu stie raspunsul, sa nu doreasca sa raspunda.

Ĩntrebari de opinie : sunt acele intrebari care se refera la parerile indivizilor ĩn legatura cu diverse aspecte ale cercetarii.

Exemplu: Ce parere aveti despre functionarii publici?

a)      foarte buna

b)      buna

c)      rea

d)      foarte rea

ĩntrebarile de cunostinte: sunt ĩntrebarile care verifica/testeaza nivelul de cunostinte al cetatenilor

Exemplu: Care sunt drepturile dvs stipulate ĩn legea: accesul la informatia publica?

Cine este primarul/ prefectul.?

Ĩntrebari socio-demografice: sunt intrebarile care se refera la acele caracteristici socio-demografice care au legatura cu cercetarea

Exemplu: Varsta dvs? , Numarul membrilor din familie? Religia?

2. In funtie de existenta variantelor de raspuns predefinite:

Ĩntrebari ĩnchise: avem variante de raspuns predefinite.

Exemplu: Cat de multzumit sunteti de serviciile publice?

a)      foarte multumit

b)      multumit

c)      nemultumit

d)      foarte nemultumit

e)      nu stiu/ nu raspund

ĩntrebari deschise: ĩntrebari pentru care nu avem variante de raspuns predefinite

intrebari mixte: pentru care avem o parte dintre variabilele de raspuns predefinite si avem si variante de raspuns care nu sunt predefinite.

Exemplu:  De unde va informati in legatura cu administratia publica locala?

a)      din mass-media

b)      de la vecini

c)      de la prieteni

d)      din alte surse______ 

e)     

In functie de locul in chestionar

A. Intrebari de deschidere introductive in numar de una sau doua sunt prezente la inceputul chestionarului si au scopul de a deschide discutia

- intrebari generale, de opinie

Exemplu: Cat de multumiti sunteti in general de felul in care traiti?

a.       Foarte multumiti

b.      Multumit

c.       Nici multumit, nici nemultumit

d.      Foarte nemultumit

B. Intrebarile din cuprinsul chestionarului = intrebari atat de opinie, cat si factuale, cat si de cunostinte

- corpul principal al chestionarului

C. Intrebari de final = intrebari socio-demografice (sau de identificare)