Studiu privind stabilirea domeniilor commune de utilizare in cherestea, parchete, lazi, butoaie, etc.., a lemnului de carpin si fag

Fagul

Padurile, denumite foarte sugestiv si " aurul verde", constituie in prezent una din principalele resurse naturale mondiale. Spre deosebire de alte zacaminte naturale (petrol, carbune, metale),  lemnul are marele avantaj de a fi un organism viu, cu posibilitate de reimprospatare periodica. Totodata insa, el isi modifica in timp caracteristicile fizice, mecanice si chimice, "imbatraneste" si daca nu este exploatat si utilizat la timp, isi pierde calitatile. De aceea, ingrijirea padurilor si folosirea rationala a produselor lor, in principal a lemnului, constituie o prioritate la nivel mondial si trebuie sa reprezinte pentru fiecare dintre noi o preocupare constanta si o datorie de onoare.

In prezent, terenurile forestiere ocupa o treime din intinderea uscatului pe glob, acoperind o arie de cca. 4.285 mil. Ha, din care cca. 90% este ocupata de suprafete impadurite.

Peste doua treimi din intinderea totala a padurilor pe glob este ocupata de foioase. In cadrul acestora, suprafata ocupata de padurile de fag este de cca. 17 mil. Ha, respectiv 0.39% din suprafata totala a terenurilor forestiere.

Ponderea fagului in padurile de pe glob

Dintre speciile apartinand familiei fagaceae, Fagus sylvatica este cea mai raspandita, cu un total de cca. 73% din suprafata resurselor forestiere de fag de pe glob. Clasamentul tarilor din pinct de vedere al fondului forestier de Fagus sulvatica este prezentat sub forma grafica.

Suprafata ocupata de padurile de Fagus sylvatica in diferite tari

Cu un fond forestier de 2 mil.ha, Romania se afla in locul al doilea in Europa si pe locul al treilea in lume ca intindere a padurilor de fag. Trebuie insa mentionat ca ea se situeaza pe primul loc ca fond lemnos, arboretele de fag din Romania fiind foarte bogate in masa lemnoasa. Volumul de masa lemnoasa pe picior al arboretelor de fag este de cca. 500 mil.m³/ha.

In Romania, fagul este un arbore de deal si de munte. El se gaseste frecvent pe ambii versanti ai Carpatilor Meridionali, zona Banat, Muntii Apuseni si in podisul Transilvaniei. Limita inferioara a fagetelor masive este cuprinsa intre 100m si 800m, iar cea superioara intre 1.200m si 1.700m. In Banat, se intind chiar si la altitudini mai joase, sub 60m (cea mai joasa s-a inregistrat la gura Vaii mraconia, la 16 km de Orsova - 56m altitudine).

Desi ponderea fagului in padurile de pe glob este mica, faptul ca aceste paduri sunt grupate in numai cateva tari, face ca importanta economica a fagului pentru aceste tari (inclusiv Romania) sa fie mare. De aceea, studiile si cercetarile privind valorificarea superioara a lemnului acestei specii, care se preteaza la multiple utilizari, prezinta un interes deosebit.

In toate domeniile de utilizare, consumul de lemn de fag si prin urmare, necesrul de materie prima lemnoasa, au inregistrat o crestere semnificativa in timp. Cresterea cea mai spectaculoasa s-a inregistrat in industria placilor pe baza de lemn, unde consumul s-a dublat in decurs de 15 ani, odata cu dezvoltarea acestei ramuri a industriei lemnului si diversificarea gamei de produse sub forma de placi, cu mare aplicabilitate atat in fabricarea mobilierului, cat si in domeniul constructiilor.

In Romania , productia de cherestea de fag a cunoscut o crestere aproape continua, cu exceptia perioadei 1990-1995.

In productia de mobila, care reprezinta 68,3% din valoarea totala a productiei ramurii de prelucrare a lemnului, fagul este utilizat in proportie de 56%in raport cu alte specii lemnoase. In urma analizei activitatii a cinci fabrici de prelucrare a lemnului, care au o pondere de peste 40% in utilizarea cherestelei de fag in productia de mobila, s-a constatat ca in fabricatie predominagrosimile de 25mm (in proportie de 60%), 40mm (15%) si 50mm(25%).

Exportul european de cherestea de fageste in prezent de peste 1.5 mil.m³/am. Romania se numara printre principalii exportatori din Europa, ea acoperind inpreuna cu Fosta Iugoslavie cca.77% din totalul exportului european, ceea ce constituie o cifra de referinta in comertul mondial cu cherestea de fag.

Asa cum reiese si din aceste studii, fagul prezinta o mare importanta economica pentru industria de prelucrare a lemnului, in general si penru tara noastra in mod deosebit.

Caracteristicile lemnului de fag

Caracteristicile lemnului constituie indicativul de baza al calitatii acestuia ca materie prima. Imbunatatirea conditiilor de utilizare a lemnului trebuie sa tina cont de caracterul bivalent al interactiunii lemn-mediu de uscare, respectiv de faptul ca perticularitatile de structura determina comportamentul materialului in timpul procesului de uscare se de asemenea conditiile de uscare au o influenta semnificativa asupra proprietatilor lemnului, modificandu-le.

Cunoasterea ambelor laturi ale acestei interactiuni constituie o conditie esentiala in vederea utilizarii cat mai eficiente a lemnului, intentia lucrarii fiind tocmai aceea de a sintetiza informatiile existente in literatura de specialitate asupra celor doua aspecte, in vederea crearii unei baze teoretice de referinta.

Lemnul de fag (Fagus sylvatica L.) face parte din categoria speciilor de foioase tari, cu pori mici si numerosi, uniform imprastiati, raze inalte (peste 1m), de latimi variabile si parenchim apotraheal difuz. Razele medulare late sunt normale si lucioase, putin ingrosate la trecerea prin limita inelului anual. Intre razele medulare late se regasesc numeroase raze medulare inguste.

Lemnul de fag este clasificat, in general, in categoria speciilor de foioase fara duramen, desi doar in cazuri izolate lemnul este complet lipsit de inima rosie (considerata un duramen fals).

Lemnul alb (denumit impropriu alburn fiind exteriorul inimii rosii) are in stare proaspata o culoare deschisa, aproape alba, dar in contact cu aerul, datorita reactiei de oxidare, se inchide si devine alb-galbui, uneori chiar usor rosiatic. Vasele din lemnulalb nu au tile si asigura o buna permeabilitate pentru apa.

Zona de inima rosie a fagului este delimitata de restul lemnului printr-un contur format din tesuturi de culoare mai inchisa (brun spre neagra). Spre deosebire de lemnul alb, lemnul de inima rosie contine vase umplute cu tile, indeosebi in partea exterioara.

Caracteristicile diferite ale lemnului de inima rosie fata de cele ale lemnului alb cauzeaza numeroase neajunsuri in procesul de uscare si prelucrare ulterioara a lemnului de fag. Formarea inimii rosii se produce in procente variabile, de la 15% pan la 50% din numarul total al arborilor proveniti din acelasi arboret si cuprinde 20-70% din masa lemnoasa a trunchiului.

ELEMENTE COMPARATIVE INTRE PROPRIETATILE FIZICO-MECANICE ALE CARPENULUI SI FAGULUI

Indicii fizico-mecanici la speciile de carpen si fag din tara pentru U=15%

Tabelul nr. 1

Consumuri specifice la prelucrarea frizelor in parchet

Consumuri specifice la prelucrarea doagelor brute in garnituri de doage pentru butoaie

Regimul de uscare la fag

In cazul cherestelei de fag cu grosimea de 2532 mm se vor aplica regimurile si duratele de uscare indicate in tabelul urmator.

Concluzii

Debitarea bustenilor de carpen in cherestea, precum si prelucrarea cherestelei de carpen in parchete, lazi si butoaie de ambalaj, ju difera practic de aceea a lemnului de fag, nici din punct de vedere al procesului tehnologic si nici din punct de vedere al consumurilor, respectiv randamentelor;

Prelucrarea combinata a cherestelei in frize si doage conduce la un consum mai scazut al materiei prime;

Rezistenta la uzura si comportarea in timp a butoaielor si a parchetelor din carpen este favorabila, urmand a mai fi verificate experimental;

Lazile confectionate din lemn de carpen (sipci si scandurele sau placaje) sunt mai rezistente, iar la transport se comporta la fel de bine ca si cele din lemn de fag, dar cu o greutate proprie mai mare si nenesita un consum de cuie si manopera mai ridicate;

Pretul de cost al cherestelei, butoaielor, parchetelor si lazilor din lemn de carpen este mai mic fata de cel al produselor similare din lemn de fag, datorita pretului mai scazut al bustenilor din carpen si lipsei operatiilor de aburire care la carpen nu mai sunt necesare;

Derularea si taierea plana a bustenilor, precum si prelucrarea ulterioara a furnirelor pentru obtinerea placajelor nu difera de tehologia foiaoselor tari, cu recomandarea ca bustenii sa fie prelucrati in stare verde NEABURITI (pentru a evita degradarea bustenilor si obtinerea unei culori a furnirelor cat mai apropiata de culoarea naturala a lemnului);

Furnirele obtinute prin semiderulare prezinta desene pronuntate cu aspect frumos, dar de calitate scazuta datorita crapaturilor care apar in lungul fibrelor;

Indicii proprietatilor fizico-mecanice sunt superiori la furnirele si placajele din carpen in comparatie cu alte specii;

Consumurile specifice si pretul de cost al furnirelor de carpen obtinute prin taierea plana sunt aproximativ egale cu ale furnirului de fag;

Consumurile specifice la derulare (datorita canelurilor pronuntate si diametrelor mici ale bustenilor de carpen) sunt mai mari decat la fag (cca. 18 % la placajul obisnuit si 1,2 % la placajul de cofrag), iar pretul de cost al placajelor depaseste cu cca. 10 % pe cel al fagului.

Studiu privind stabilirea domeniilor commune de utilizare in cherestea, parchete, lazi, butoaie, etc.., a lemnului de carpin si fag.