Aparatul respirator la pasari

Aparatul respirator la pasari

Aparatul respirator la pasari prezinta particularitati de specie atat la nivelul cailor respiratorii, cat si in structura pulmonilor.

Cavitatile nazale. Cornetul nazal rostral, situat in regiunea vestibulara a cavitatii nazale, este intens vascularizat si acoperit cu un epiteliu stratificat pavimentos cornificat. Acest epiteliu prezinta un strat bazal cu celule cubice, usor neregulate, din care pleaca spre suprafata coloane celulare, perpendiculare pe stratul bazal. Cloanele au inaltimi diferite, existand coloana inalte, cu 7 - 9 nuclei si coloane joase cu 3 - 4 nuclei. Suprafata epiteliului are un aspect incretit, datorita lungimii diferite a coloanelor. Scheletul cornetului este format din cartilaj hialin. Lamina propria cuprinde numeroase vase de sange.

Cornetul nazal mijlociu este situat in regiunea respiratorie a cavitatii nazale. Are un schelet cartilaginos hialin, delimitat de un pericondru ingrosat. Este invelit cu o mucoasa de tip respirator, cu un epiteliu pseudostratificat columnar ciliat cu celule caliciforme. Epiteliu are ogrosime de 20 - 30 m si prezinta cili evidenti. In mucoasa sunt prezente numeroase glande alveolare mari, cu aspect mucos, care se deschid direct la suprafata epiteliului, fara a prezenta canal de excretie. Celulele caliciforme sunt extrem de rare, functia lor fiind preluata de glandele alveolare. In spatiul conjunctiv dintre glande si in apropierea membranei bazale se gasesc nuclei de celule limfoide (limfocite, plasmocite, macrofage). Limfocitele au tendinta sa aflueze spre suprafata epiteliului, trecand prin spatiile dintre glandele alveolare mucoase. Lamina propria (corionul mucoasei) cuprinde un tesut conjunctiv, bogat in fibre de colagen si elastice, celule limfoide dispersate uniform, numeroase spatii sanguine neregulate si fibre nervoase. Dupa stimulari antigenice, numarul celulelor limfoide creste si apare tendinta de a se organiza in nodului.

Cornetul nazal caudal este situat in regiunea olfactiva a mucoasei nazale. Este acoperit de o mucoasa de tip olfactiv.

Sinusul infraorbitar prelungeste aboral cavitatea cornetului nazal caudal si este captusit in partea rostrala de un epiteliu stratificat pavimentos, iar in partea caudala de un epiteliu pseudostratificat prismatic ciliat cu putine celule caliciforme.In regiunea vestibulara se deschide conductul glandei nazale, cu aspect de glanda tubulara ramificata.

Laringele respirator. Prezinta un schelet cartilaginos care se poate osifica partial. Muschii laringelui sunt striati, iar mucoasa prezinta un epiteliu pseudostratificat cu celule caliciforme si celule ciliate.

Traheea. Este formata dintr-un numar mult mai mare (108 - 126) de inele cartilaginoase complete, care se articuleaza intre ele prin ligamente interinelare, formate din fibre de colagen si elastice. Inelele sunt formate din cartilaj hialin si pot prezenta nuclei de osificare cu maduva hematogena (mai ales in treimea craniala a traheei). La palmipede, inelele se pot osifica si pot cuprinde in structura lor maduva hematogena.

Peretele traheal cuprinde in structura sa: mucoasa, tunica fibrocartilaginoasa si adventitia.

Mucoasa prezinta un epiteliu pseudoprismatic ciliat si un corion cu numeroase glande tubuloacinoase mucoase si frecvente infiltratii limfoide. In jumatatea caudala a traheei si la nivelul sirixului, glandele mucoase sunt inlocuite cu celule caliciforme. Tunica fibrocartilaginoasa cuprinde inelele cartilaginoase, imbracate pe ambele fete de un tesut conjunctiv, cu fibre elastice, care adera la pericondru. Adventitia este reprezentata de un tesut conjunctiv lax.

Pulmonii. Prezinta o structura complet diferita de aceea a pulmonului de la mamifere. La pasari, arborele bronhic nu prezinta canale alveolare, saci alveolari si alveole pulmonare. Arborele bronhic este compus dintr-o retea de bronhii intercomunicante. Schimburile de gaze (hematoza) se realizeaza la nivelul celor mai fine ramificatii ale bronhiilor intrapulmonare, denumite bronhii tertiare (sau parabronhii) si la nivelul diverticulelor aerifere ce comunica cu aceastea. Inainte de a patrunde in pulmoni, bronhiile prezinta inele cartilaginoase complete, dar nesuprapuse partial.

Bronhiile primare, stanga si dreapta, rezultate in urma ramificarii traheei, patrund in pulmon la nivelul hilului, impreuna cu artera si vena pulmonara. Strabat pulmonul in sens caudo-cranial, mucoasa lor continuandu-se cu sacul aerian abdominal. De la intrarea in pulmon pana la vestibulul brohic, scheletul lor apare format din placi de cartilaj hialin, rezultate din fragmentarea inelelor. Placile de cartilaj devin din ce in ce mai rare pe masura inaintarii in profunzimea pulmonului, fiind inlocuite de un strat muscular neted.

Mucoasa bronhiei primare prezinta un aspect dantelat datorita cutarii sale si numeroaselor deschideri ale glandelor la suprafata epiteliului. Glandele alveolare mucoase dispar, fiind inlociute cu celule caliciforme. Epiteliul este pseudostratificat prismatic ciliat. In lamina propria sunt prezente fibre elastice, fibre musculare netede, vase sanguine si celule limfoide, ce se pot organiza in noduli, dupa stimulari antigenice.

In epiteliul mezobronhiei s-a observat prezenta unor grupe de celule cu numeroase microvezicule dense in citoplasma, interpretate ca mecano- si chemoreceptoare.

Fibrele musculare netede sunt dispuse circular, spiralat sau longitudinal, avand raporturi stranse cu fibrele elastice ale corionului.

Din brohiile primare se desprind brohiile secundare, dispuse in patru grupe (medio-dorsala, medio-ventrala, latero-dorsala, latero-ventrala). Bronhiile medio-ventrala si medio-dorsala, impreuna cu parabronhiile ce se desprind din ele, apartin paleopulmonului, care este bine dezvoltat la galinaceele domestice. Parbronhiile din paleopulmon sunt dispuse paralel intre ele, iar aerul circula unidirectional. Bronhiile latero-dorsala si latero-ventrala, impreuna cu parabronhiile ce se desprind din ele, apartin neopulmonului, mai recent filogenetic, ce ocupa numai 20 - 25% din pulmon. In neopulmon, parabronhiile se anastomozeaza intre ele, formand o retea, in care aerul circula bidirectional. Bronhiile secundare prezinta un epiteliu columnar ciliat, cu celule caliciforme. Bronhiile secundare prezinta un epiteliu simplu columnar ciliat in regiunea initiala, care devine simplu pavimentos in regiunea terminala a bronhiei. Corionul contine glande mucoase numai in portiunea initiala a bronhiilor, ulterior fiind inlocuite cu celule mucoase. Sub corion, fibrele musculare netede, dispuse spiralat sau oblic, se grupeaza in fascicule. Peste ele se suprapune un tesut conjunctiv format din fibre de colagen si elastice