Balenele

Balenele

Balenele sunt printre cele mai mari animale de pe pamant, una dintre ele balena albastra fiind chiar cel mai mare animal al tuturor vremurilor. Sunt animale blande, inteligente; se hranesc cu microorganisme din ocean

planctonul.

Cetaceele sunt mamifere marine, candva, stramosii lor au pe uscat.

Se impart in doua mari grupe: cetaceele cu dinti (aici apartin de exemplu delfinii), respectiv cetaceele cu fanoane (balenele).In acelasi fel ca si mamiferele terestre, cetaceele respira cu plamanii, isi alapteaza puii, dar prin dezvoltarea unor strategii aparte s-au adaptat foarte bine mediului acvatic.

Adaptarea are consecinte considerabile. Balenele au devenit uriase: cea mai mare dintre ele, balena albastra, are in medie 26 de metri si o greutate corporala de 150 de tone. Dimensiunile uriase s-au dezvoltat datorita faptului ca temperatura apei este mult mai scazuta decat cea a corpului balenelor, astfel incat asemenea altor animale acvatice, ar pierde foarte multa caldura si ar ajunge repede la hipotermie.Dar cu cat corpul este mai mare, cu atat suprafata raportata la greutatea corporala este mai mica.Ca urmare, animalele mari cedeaza relativ mai putina caldura in apa, decat cele de talie mica. Pentru a inlatura riscurile traiului in apele reci, balenele au dobandit niste dimensiuni uriase in cursul evolutiei. Intreaga lor conformatie serveste la economisirea energiei. Stratul adipos cu care sunt inzestrate ajuta la pastrarea temperaturii corporale constante la 36 37 de grade C. In cazul balenei de Groenlanda, acest strat adipos poate avea pana la 50 de centimetri grosime. Grasimea nu este insa fixata de musculatura de dedesupt, ci are o mobilitate considerabila, alunecand practic peste stratul muscular. Corpul imens al balenelor avanseaza mai usor in apa, deoarece corpul imens nu produce vartejuri, economisind foarte multa energie. Grasimi se stocheaza si in ficat iar in oase se depune o cantitate mare de ulei.

Hranirea: In ciuda dimensiunilor uriase, balenele nu consuma foarte multa hrana. Datorita conformatei corporale menite sa economiseasca energia, ele nu au nevoie sa manance cantitati prea mari. Se hranesc cu mici organisme animale si vegetale planctoni. Este cea mai bogata sursa de hrana pentru mamiferele marine. Planctonii fiind microscopici, nu pot insa satisface in totalitate necesarul de hrana al balenei.

Fanoanele:Pentru a se putea satura cu plancton, balenele au fost inzestrate in cursul evolutiei cu niste formatiuni numite faloane. Acestea la randul lor se termina prin niste prelungiri in forma de perie, functionind ca o sita. Din tonele de apa introdusa in gura, ele retin doar planctonul. Fanoanele au la origine cutele planseului bucal, nu dintii. Diferitele specii de balene

si-au dezvoltat propriile fanoane in asa fel, incat acestea sa retina diferite componente ale planctonului, in acest fel impartind intre ele resursele de hrana. Cetaceele care au fanoane lunghi si subtiri, ca de exemplu balena albastra, retin din apa microcrustaceele. Balenele care se hranesc mai mult de la suprafata apei, au nevoie de fanoane mai mari. In aceasta categorie intra balena de Groenlanda si balena de Vizcaya. Balena albastra, balena nordica cu innotatoare sau balena nordica iau cate o gua imensa de apa "atacand" din jos sau din lateral milioanele de microorganisme. Capul balenei trebuie sa fie foarte mare si puternic pentru a putea rezista la greutatea fanoanelor si la volumul imens de apa care este flitrata. Lungimea capului balenei de Vizacaya (balena de culoare deschisa) reprezinta 40% din lungimea corporala totala, iar vertebrele cervicale sunt sudate intre ele, pentru a putea mentine greutatea corpului. Toate speciile de balene duc o viata migratoare. Parcurg cu reguralitate, drumurile intre apele polare, reci si bogate in hrana si apele tropicale, potrivite pentru cresterea puilor.Balenele nasc o data la 2-3 ani. In timpul nasterii, femela mama este inconjurata de cateva "moase" care vor ajuta noul nascut sa se mentina la suprafata pentru a respira.puiul va suge lapte matern si are un spor de crestere foarte mare. In apele tropicale balenele adulte nu au hrana suficienta. Ele vor rabda de foame pana la sosirea verii, cand stratul adipos termoizolant al puiului va fi suficient de gros pentru a putea supravietui in apele reci in care se hranesc.

Clasificare

Balenele fac parte din subordinul Mysticeti ordinul Cetacea. Sunt grupate in trei famili, care la randul lor se impart in cinci genuri si in total zece specii.

I Balenele netede (nu au innotatoarea dorsala si brazda guturala): 1.Balena groenlandeza-(balaeria misticetus), lungimea medie este de 17 m., greutatea corporala 60-80 de tone; 2.Balena de Vizacaya-(B. glacialis), lungimea de

15 m., greutatea de 50-55 tone; 3.Balena pitica-(Caperea marginata), lungimea medie 5 m., greutatea de 3-3,5 tone.

II Balene cenusii (nu au innotatoare dorsale, cu doua brazde guturale scurte: 1.Balena cenusie-(Eschirichitius robustus), lungimea de 12-15 m., greutate corporala medie de 16 tone.

III Balene brazdate (au innotatoare dorsale si brazde (cute) guturale foarte pronuntate.: 1.Balena albastra-(Balaenoptera musculus), lungimea medie 26 m., greutatea corporala 150 de tone; 2. Balena nordica cu innotatoare-(B. physalus), lungimea 25 m., greutatea 80 de tone; 3. Balena nordica-(B. borealis), lungimea 18 m., greutatea 30 de tone; 4. Balena tropicala-(B. endeni), lungimea 13 m., greutatea 26 de tone Balena cu coasa-(Megaptera novaeangliae), lungimea 16 m., greutatea de 65 de tone

6. Balen-stiuca-(B. acutorostrata), lungimea de 11 m., greutatea corporala de 10 tone.

Balena cu cocoasa- Este o "cantareata" si acrobata innascuta, chiar daca este un lucru greu de crezut despre un animal lung de 14-17 metri si o greutate de 65 de tone. "Cantecul" ei exprima atat de sugestiv misterele adancurilor, incat s-au facut numereoase inregistrari de sunet. Fiecare populatie de palene cu cocoasa are cantecul ei specific, care se modifica putin in fiecare an. Nimeni nu stie exact rostul cantecelor. Se pare ca masculii singuratici sunt cei care se fac auziti cel mai des, este posibil ca aceste cantece sa fie un mijloc de a-si gasi perechea. Se presupune ca fiecare cantec ar contine un mesaj. Vocea balenelor este puternica, ele pot comunica de la distante de pana la 185 de kilometri.

Balena de Vizcaya-Este una din speciile amenintate cu diaparitia. Nu are innotatoare dorsala si nici brazde guturale, are insa niste proeminente pe cap si in regiunea narilor. In zilele noastre mai exista aproximativ 2000 de exemplare. Traiesc in apele putin adanci, iar pentru imperechere migreaza in apele ecuatoriale, mai calde. Femelele isi alapteaza puii in timp de un an, dar ii ingrijesc inca 2-3 ani dupa aceea.

Balena cenusie-Balena cenusie sta in apropierea tarmului. Vara migreaza in regiunile arctice pentru a se hrani. In aceste locuri, ca urmare a prelungiri zilelor lumina, microorganismele se inmultesc, co0nstitiuind o sursa de hrana extrem de bogata. In apele mici se hranesc cu microcrustacee si alte nevertebrate. Curmand prin sedimentul din fundul oceanului, impreuna cu miile de organisme nevertebrate aspira in gura o cantitate imensa de namol, nisip si pietris.

Balena albastra-Corpul acesteia, la fel ca si al celorlartor "balene brazdate" are o forma hidrodinamica, oricat de mare ar fi.Incepand de la barbie si intinzandu-se posterior pana la zona abdominala, se gaseste un rand de brazde(cute). In momentul in care balena isi umple gura cu apa, cutele se intind si maresc capacitata cavitatii bucale.Terminatiunile fanoanelor sunt mai aspre si retin aproape exclusiv microcrustaceele. Acestea ii asigura in totalitate necesitatile de hrana, astfel incat in timpul migrarilor respectiv in perioada de reproducere in apele tropicale nici nu rtebuie sa se hraneasca.
Balena albastra poate traii pana la 80 de ani. In trecut a fost vanata excesiv, in prezent fiind o specie pe cale de disparitie.Ajunge la maturitate la varsta de 23 de ani, femelele nasc odata la 3 ani.Daca nu reusim sa protejam microcrustaceele-hrana principala a balenelor albastre;-de efectele nocive ale poluarii apelor din zona Antartica, atunci populatia de balena albastra chiar - daca nu sunt vanate - nu va mai avea numarul de exemplare din trecut.

w Balenele cu cocoasa sunt jucause si deosebit de abile; sunt atat de puternice incat ele pot sarii din apa. In reginea Antartica se hranesc cu microcrustacee in regiunile nordice insa cu moruni si sardele.

w Balena cu cocoasa are cele mai mari terminatiuni in perie la nivelul fanoanelor. Balenele netede (fara innotatoare dorsale) au fanoanele mult mai mari decat cele "brazdate Apratul de filtrare a hranei la balena de Groenlanda are fanoanele de 4 metri lungime.

w Balenele nou nou nascute de Vizcaya au peste 5 metri lunghime.

Femele isi tine puiul de coada sau de spate, pana cand acesta invata sa innoate. In timpul alaptarii trebuie sa ajunga sub corpul mamei, si dupa un timp hranirea va devenii "joaca" lui preferata.

w Singurul dusman al balenei cenusii este orca (balena ucigasa). Aceasta ataca din cand in cand puii, pe care parintii ii apara cu trupul. Balenele ucigase pot ataca in grup chiar si balenele adulte.

w Balena cu cocoasa din Alaska are o tehnica de vanatoare cu totul aparte. Se scufunda sub bancurile de pesti, sufland un nor de bule de aer care ii va dezorienta, dupa care se ridica brusc la suprafata si ii inghite cu sutele.

w Balena cu cocoasa are o innotatoare dorsala mica, dar cea caudala este lata, iar cele pectorale sunt mai mari decat ale oricarei cetacee: pot ajunge 4 metri.