ASEZAREA SI CONDITIILE NATURALE - Comuna Roata de Jos

1. ASEZAREA

Comuna Roata de Jos este asezata in extremitatea de nord-vest a judetului Giurgiu, pe malul stang al raului Dambovnic, la o distanta de 90 km. de municipiul si resedinta de judet, Giurgiu, la 47 km. de Bucuresti, la 80 km. de Pitesti, la 17 km. fata de orasul Videle (azi jud. Teleorman). Face legatura intre Capitala tarii, judetele Arges, Dambovita si Teleorman si este strabatuta de drumurile judetene 601 si 611, in lungime de 8 km.

Roata de Jos se afla pe coordonatele geografice: 25 grade 22' 25" longitudine estica si 44 grade 24' 30" latitudine nordica.

Satele componente ale comunei se insira unul dupa altul, aproape fara intrerupere, de-a lungul Dambovnicului, rau care are importanta sa in plan istoric si social.

Pe drumul ce strabate valea Dambovnicului, astazi soseaua Pitesti - Giurgiu, era vechiul drum al oilor asa cum erau si celelalte vechi drumuri: al sarii, ce lega Ocnele-Mari de Turnu Magurele si Zimnicea, sau al tuicii. Vechiul drum al oilor lega muntele cu Dunarea si se intretaia cu drumul sarii si al tuicii, dar si cu drumul porumbului si al graului.

Legatura cu Bucurestii, prin Cartojani - Crevedia - Bolintin, nu era doar drumul pe care plecau produsele satelor de pe Dambovnic - cereale, legume, gainile, puii, branza, lana etc.- pe drumul gainarilor, ci si drumul pe care veneau de acolo cu obiecte necesare stilului de viata in continua evolutie.

Comuna Roata de Jos se compune din satele: Roata de Jos - resedinta de comuna; Roata Mica (Rudari, sau Zgaia cum i s-a mai spus); Sadina si Cartojani, care a fost comuna separata pana in anul 1968.[1]

Harta Judetului Giurgiu

Harta satelor Roata de Jos, Sadina si Roata Mica (Zgaia)

2. SUPRAFATA COMUNEI este de 8286,58 ha, din care intravilan - 458 ha, agricol - 5913 ha, pasuni si izlazuri - 143,58 ha si silvic - 1772 ha.

Suprafata localitatii Roata cu satele componente Roata de Jos, Sadina si Roata Mica, la sfarsitul anului 2004, era de 2827 ha, din care 220 ha - teren intravilan, 2607 ha - teren agricol, la care se adauga teren silvic - 1768 ha. Aparitia intreprinderilor industriale a dus la diminuarea suprafetelor agricole prin contructia de obiective industriale, sedii, grupuri industriale(ateliere), cai de acces, sonde, parcuri, depozite, statii de transformare, constructii civile si altele, iar sistematizarea localitatii a dus la restrangerea suprafetei intravilane.

3. VECINII

La 3 km N-V se afla satul Cartojani, la 4 km., spre S, se invecineaza cu comuna Marsa, la 13 km. spre V cu satul Baciu, si 18 km comuna Poeni, iar la 11 km E cu comuna Crevedia Mare.

4. RELIEFUL

Comuna Roata de Jos se afla in Campia Gavanu-Burdea, care face parte din marea Campie Romana, in subdiviziunea Campia Dambovnicului, situata la o altitudine de 100 - 122 m. fata de nivelul marii, care creste, spre nord-nord-vest, cand urci spre Targoviste si Pitesti, la 130 - 132 m. Relieful este variat, format din campie, dealuri, crovuri, padine si lunca raului Dambovnic, foarte prielnica cultivarii zarzavaturilor. Terenul arabil, sau "dealul" - cum il denumesc satenii - este roditor si favorabil culturii cerealelor si plantelor tehnice, iar pasunile pentru cresterea vitelor, in special a bovinelor. In perimetrul localitatii Roata se mai afla paduri de foioase.

5. SOLURILE

Solurile sunt de tip silvestre - brun-roscate (slab podzolite) cu un continut in humus de cca 3% si cu o circulatie buna a substantelor nutritive, prielnice culturilor de camp, plantelor furajere, vitei de vie, pomilor fructiferi. Acestea alterneaza cu depozitele loessoide, iar in lunca Dambovnicului sunt aluviuni impreuna cu soluri brun-roscate.

La o adancime mai mare sunt intalnite soluri argiloase care alterneaza cu straturi de pietris unde apare si prima panza de apa.

Vara, pe drumurile batatorite de atelajele satenilor, de animale, de tractoare si celelalte utilaje si masini agricole, tarana se transforma intr-o pulbere fina si incinsa. "Aici unde flacarile soarelui incing tarana si picioarele desculte." (Dimitrie Stelaru)

6. HIDROGRAFIA

v    Apele de suprafata

Apa curgatoare care strabate localitatea Roata este raul Dambovnic, cu un curs de apa permanent. Este afluentul drept al Neajlovului si are o lungime de 129 km. si o suprafata hidrografica de 636 kmp. Dambovnicul are o serie de afluenti mai mari ca: Gliganul      (lung de 17 km.), Berevoaia (16 km.), Mozacu (33 km.), Negrisoara (22 km.) si Jirnovul (26 km.).

Dambovnicul izvoraste din dealurile Pitestiului, la sud de localitatea Oarja, aflata la sud-est de Pitesti, si se varsa in Neajlov la nord de Vadu-Lat.

"Are un curs variabil, cu cresteri mari in perioada ploilor din regiunile deluroase de unde izvoraste si la topirea zapezilor, cu revarsari mai accentuate in primavara, cu scaderi de debite destul de mare in lunile de vara. Principalele scaderi se datoresc evaporarii din cauza caldurii, infiltratiei si irigarii culturilor.

Si totusi au fost si exceptii, cand, in plina vara, s-au produs inundatii. Batranii satului isi amintesc ca, in vara anului 1941, pe 5-6 iulie, fara a da nici macar un strop de ploaie, in localitate sau in imprejurimi, ca din senin, a venit, in timpul noptii, o viitura cu un debit urias, din dealurile de unde-si aduna izvoarele, incat podul de lemn a fost partial distrus, si Roata a fost inundata serios. Locuitorii, inspaimantati, s-au retras in locurile mai inalte ale localitatii. Se spunea ca apa cara din amonte animale, cotete de pasari, copaci smulsi din radacini, obiecte casnice etc.

Roata a mai fost inundata, in zonele mai joase, in anul 1972.

Lasand in urma aspectul sau devastator, in imprejurarile amintite, Dambovnicul era un prieten al omului in nenumaratele zile linistite, un sprijin al locuitorilor de pe malurile sale, pentru ca era o adevarata comoara, prin depozitele de prundis si nisip care se foloseau in constructia caselor. In anotimpul calduros, apa lui, poate mai limpede si mai curata decat Ozana lui Creanga, lunca inverzita si strajuita de salcii pletoase si lastarisuri, cu nisipul fin, comparabil cu acela din renumitele plaje moderne, erau pentru locuitori un Paradis, un loc de desfatare si liniste pentru adulti, iar pentru copii si tineret un loc ideal de joaca, intr-un cadru natural de vis si atat de sanatos, cum greu mai gasim locuri asemanatoare, astazi, in tara. Apa ca lacrima, binefacatoare, dirijata, cu ajutorul rotilor de udat si al jghiaburilor, in salba de gradini ale gospodarilor, facea ca, in fiecare an, recoltele de zarzavaturi si legume sa fie bogate. Femeile isi scaldau copiii direct in albia raului, in timp ce altele spalau rufele sau puneau canepa la topit.

Dar de poluarea mediului ambiant nu a scapat nici Roata. In decembrie 1966, prin intrarea in functiune a Uzinei de negru de fum de la Pitesti, apele industriale au ajuns in Dambovnic (saturate de nitrati), au distrus fauna subacvatica facand improprie apa pentru irigatul gradinilor de legume.

Dupa descoperirea si exploatarea titeiului si a gazelor naturale din zona, cuprinsa si ea, in marsul triumfal al industrializarii tarii, din era comunista, apele Dambovnicului au devenit de nerecunoscut. Lunca si pasunea ce se lasa spre Marsa, care odinioara erau "un picior de Rai", acum arata negre de pecinginea reziduurilor scurse din instalatiile petroliere. Dupa 1966, apa a devenit improprie pentru irigat, gradinile de zarzavat au disparut, cultivarea legumelor facandu-se pe langa casa.

In ultimii ani, dupa 1989, datorita masurilor luate pentru limitarea poluarii si nebanuitelor puteri de regenerare a naturii, apa a inceput sa se limpezeasca, si luncile sa-si recapete aspectul de altadata.

Imprejurimile sunt strabatute si de alte paraie, care, in verile secetoase, seaca aproape complet. Unul dintre ele este Crevedia sau Chiricanu si izvoraste la nord de padurea Sadina Crucisoara, strabate hotarul de la Sadina pe la Cotul Dionitei sau Dionita, trece prin padurea Sadina, si la locul numit Tandara se uneste cu Tarnovul si se varsa in Neajlov. Dupa acesta ar urma Bratilovul, care mai seaca si el vara, care isi are obarsia la nord-vest de padurea Branistea spre Purani, trece pe la Valea Lunga pe langa Cosoaia, iar la Milcovat se uneste cu Milcovatul care se varsa in Glavacioc la Ghimpati.

Mai demult, Glodina si Tocsava erau inconjurate de padurea Branistea. Acum, padurea s-a retras, Glodina se afla la marginea padurii, spre Purani, iar Tocsava ceva mai la vest si se unesc aproape de Valea Mare, intre Bratilov si Roata, trec pe la putul Gastanei, prin izlazul oilor, apoi pe la Ududoi, in hotarul cu Marsa, unde formeaza lacul mocirlos de pe malul drept al Dambovnicului.

v     Apele statatoare

In imprejurimile localitatii se mai formeaza unele lacuri, din topirea zapezilor sau in urma ploilor torentiale, precum: Lacul popii, Lacul lui Chivulete (sau Chivulet), Lacul lui Ene si Lacul Ursului, Lacul Mare, Lacul lui Cioitanac, Lacul cu plopi, Lacul Simii si altele.

O prezenta insolita pe harta comunei, explicabila prin conditiile hidrografice specifice, este Mocirla, care-si are izvoarele la poalele padurii Sadina, strabate catunele Mosteni, Buzati si satul Roata Mica si se scurge in Dambovnic.

Nu are debit permanent. In 1975, s-au facut lucrari de hidroamelioratii, sapandu-se un canal colector, care a scos de sub apa Lunca Zgaia.

In dreptul bisericii Sadina, s-a amenajat un lac de agrement, de circa 2 ha luciu de apa, care constituie nu numai un nou element peisagistic, ci si o veriga importanta a echilibrului ecologic al zonei.

v     Apele subterane

Apele freatice sunt de tip "strate de Fratesti", cu prundisuri si nisipuri. Fantanile din vatra satului au oglinda apei intre 2 si 20 m. adancime, mai adanci fiind cele din deal si din Roata Catunu.

7. CLIMA

Localitatea Roata pastreaza caracteristicile generale ale climatului specific Campiei Romane, adica temperat continental - moderata, cu unele nuante de tranzitie, cu un topoclimat de padure, de silvostepa.

Vara se caracterizeaza prin timp senin, uscat si calduros.

Iernile au un strat de zapada instabil si discontinuu si sunt in cea mai mare parte sub dominarea maselor de aer rece continental din est, sau arctic, care determina scaderea temperaturii aerului intre -10 grade Celsius si -20 grade si chiar mai mult, in unele ierni.

Temperatura medie a lunii ianuarie este de -3 C, iar temperatura medie anuala de 11 C.

Temperatura solului poate cobori pana la -27 C, iar cea maxima absoluta poate urca pana la 67 C. Durata de stralucire a Soarelui este de cca 2250 ore anual.

Temperatura aerului reflecta caracteristicile climatului continental, in care mediile lunare variaza in general intre 23 grade si 25 grade C si extreme anuale in care maxima, la 20 august 1945, a fost de 41,2 grade C si minima, la 2 ianuarie 1942, de 34 grade C.[5]

Primavara poate aparea destul de timpuriu, in unii ani, producand topirea brusca a stratului de zapada si a podului de gheata de pe raul Dambovnic si afluentii sai. Anul 2003 a fost capricios si secetos, iar anul 2004 a fost marcat de ploi abundente si grindina.

8. PRECIPITATIILE cad atat sub forma de ploaie, cat si sub forma de zapada, iar media anuala este de aproximativ 600 mm. Ploile provocate de norii cumuliformi - de convectie - sunt frecvente la sfarsitul primaverii si inceputul iernii. Toamna, in lunile septembrie si octombrie, este uscata, continuandu-se seceta din vara, iar luna noiembrie este caracterizata de obicei prin ploi de lunga durata. Ploile de vara cad sub forma de averse. Toamna se produc brume. In incheierea acestui subcapitol, consemnam observatia geografului Petre V. Cotet: ". in legatura cu declansarea proceselor de inundatii in perioada 1969 - 1972 [.] s-au produs puternice inundatii pe vaile Glavacioc, Dambovnic si Neajlov." [6]

9. VANTURILE cele mai frecvente bat dinspre sud-vest, sud si vest si dinspre nord-est.

Dintre vanturile locale, neperiodice, se remarca:

- Austrul care bate din directia vest spre directia nord - est; fiind uscat si fierbinte, aduce seceta. De aceea, este numit de localnici, "Traista goala".

- Crivatul bate iarna cu violenta din directia nord-est spre sud-vest, aducand zapada, viscolind-o si producand inzapeziri pe unele artere de circulatie, dar si geruri puternice.

- Baltaretul bate dinspre sud-est, dinspre Dunare, este cald si umed, pe la inceputul primaverii. Tot primavara se produc uneori vanturi uscate si puternice din est-nord-est, care antreneaza praful de pe solurile descoperite, din regiunile geografice mai indepartate.

Vitezele medii anuale ale vantului variaza intre 2 m. - 2,5 m./s, fara diferente prea mari. Vitezele maxime absolute se intalnesc la vanturile din nord - est si est, care, in timpul iernii, pot atinge 125 km/ora (anul 1954).

10. FLORA

Datorita conditiilor favorabile si nevoilor locuitorilor de cat mai mult teren arabil, pentru a practica agricultura, s-a procedat inca din secolele trecute la defrisarea padurilor. In trecut, existau paduri intinse, care faceau parte din uriasul Codru al Vlasiei, dar astazi au mai ramas din el doar cateva paduri izolate, pe arii restranse. In apropierea localitatii Roata, padurile ocupa o suprafata de 1772 ha. Acestea sunt: la nord, padurea Sadina, la sud, Negra, la est, Mierla si Sf. Gheorghe, si la vest, Branistea.

Teritoriul localitatii Roata corespunde zonei de vegetatie de silvostepa, care face trecerea intre pajisti si paduri si in care intalnim stejari seculari, sau tufani, cum mai sunt numiti de localnici, ulmi, frasini, garnita, carpen, tei argintiu, corn, soc, marul si parul paduret sau salbatic, gorunul, cer, gherghinar, rasura (maces), porumbar, lemn cainesc, artar, sanger, jugastru, lastarisuri s.a. Pe camp, cresteau maracinisuri si porumbarul.

Pe malurile Dambovnicului cresc salcii pletoase si rachita, buna pentru confectionarea cosurilor, a gardurilor, a gratiilor necesare in gospodariile localnicilor.

Pe terenul agricol, se cultiva cereale (graul, orzul, secara, ovazul si porumbul), floarea soarelui, vita de vie, lucerna, tutunul si, din ce in ce mai putin, canepa. Flora spontana este formata din traista ciobanului, macul, stirul, neghina, troscotul, volbura, pirul, papadia, musetelul, albastrelele, mohorul, ciulinii, pelinul, palamida, costreiul si altele, multe dintre ele folosite in medicina naturista traditionala.

In locurile mlastinoase cresc plante specifice ca: pipirigul, stuful, rogozul, papura, iarba broastei etc.

In curtile gospodarilor exista pomi fructiferi (marul, parul, prunul, nucul, corcodusul sau zarzarul, caisul, visinul, ciresul, dar si nelipsitul salcam, plopul sau pluta, dudul etc. In ceea ce priveste dudul, a carui valoare economica este bine cunoscuta in industria taraneasca a borangicului, semnalam existenta a doua exemplare seculare, adevarate monumente naturale, in gospodaria cu nr. 648, nu departe de biserica Sadina.

Legumele care se cultiva frecvent sunt: patlagelele rosii, ceapa, usturoiul, varza, mazarea, fasolea, ardeiul, dar si cartoful si radacinoasele (patrunjelul, morcovul, pastarnacul, gulia, telina, sfecla etc.), precum si pepenele, atat pentru consumul familial, cat si pentru piata.

11. FAUNA

In raza comunei, in special in paduri sau in apropierea lor, traiesc inca unele animale salbatice precum: vulpea, iepurele, rasul, intalnit tot mai rar, caprioara, jderul, viezurele, porcul mistret, veverita, pisica salbatica.[7]

Animalele care traiesc in zona cultivabila sunt: soarecele de camp, harciogul, popandaul, sobolanul, iar pe langa casele oamenilor: soarecele de casa, dihorul, nevastuica, ariciul s.a.

Pasarile salbatice sunt reprezentate de: pupaza, ciocanitoare, graurul, cucul, cioara, bufnita, cucuveaua, uliul, eretele, barza, ciocarlia, prepelita, gugustucul, ciocarlanul motat, vrabia, porumbelul, randunica, mierla, privighetoarea, fazanul etc.

Dintre reptile amintim: soparla, sarpele de casa sau de uscat, broasca testoasa de uscat sau de apa, gusterul.

In apa traiesc diferite specii de pesti: platica, rosioara, tiparul, soreata, cleanul, carasul, murgoiul sau porcusorul, precum si racul, broasca, brotacelul, broasca de uscat, scoica de rau.

Insectele care populeaza zonele de vegetatie, si chiar pe cele de langa casele oamenilor, sunt foarte numeroase: paianjenul cu casa, paianjenul de apa, paianjenul de cruce, capusa, libelula, coropisnita, lacusta, greierele de camp, cosasul, urechelnita, bondarul, carabusul, buburuza sau gargarita, fluturi de diferite specii, albina, viespea, musca de casa, tantarul si altele.

Varietatea cadrului natural a favorizat, din vechime, ca una dintre ocupatiile vitale, cresterea animalelor domestice. Aceasta s-a perpetuat pana azi, astfel incat in gospodariile locuitorilor intalnim: vaci, cai, porci, oi, precum si un numar insemnat de pasari de curte (gaina, rata, gasca, curca etc).