Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Ceremonialul de nunta specific zonei Nord-Dobrogene

Arta cultura

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CONCEPTUL DE CULTURA
APARITIA STATULUI
Spectacolul, o morfologie a spatiului
Perioada Rococo
DICTIONAR DE ETNOLOGIE SI ANTROPOLOGIE - LITERA P
Casa Regala a Suediei (BERNADOTTE)
Victoria
ANTROPOLOGIA SI ISTORIA
ANTROPOLOGIA ECONOMICA
Bratari


Inspectoratul Scolar Judetean Tulcea

Liceul de Arta ”George Georgescu”

Tulcea




Lucrare pentru obtinerea certificatului de competente profesionale

Ceremonialul de nunta specific zonei

Nord-Dobrogene

Unul din momentele importante din viata unei colectivitati era si este intemeirea unei familii .In conceptia populara,casatoria constituia momentul hotarator din viata omului dar si intrarea in viata sociala .Totodata , acesta era un prilej de bucurie ,de distractie pentru membrii comunitatii .De aici o serie intreaga de aspecte contrastante :solemnitate-veselie debordanta ,pe care le intalnim in”Scenariul nuntii”.Termenul nu este folosit intamplator deoarece nunta este si un spectacol la care participa colectivitatea ,avand personaje principale , mirii (in special mireasa care , prin casatorie paraseste casa parinteasca ) ,apoi socrii mari si mici, nuni ,vornicei (chematori la nunta) drustele (fetele chemate de catre mireasa ) ,stegarul sau sradarul (cel care purta steagul sau bradul impodobit pana la casa mirelui ) si bineinteles lautarii .Nunta este obiceiul cel mai deschis inoirilor ,are tendinta de ”modernizare”si se imbina intre momentele obligatorii (arhaice) cu tendintele contemporane.Diferentele zonale in desfsurarea evenimentului sunt evidentiate ,chiar daca momentele rituale sunt respectate intru totul .Nunta este un eveniment pregatit intr-un timp mai indelungat .Exista si unele etape care preced nunta .Scoaterea la hora a fetelor ;era un moment important din punct de vedere social ,deoarece astfel erau considerate bune de maritat .

Nunta propiu-zisa este si ea anuntata din timp ,din casa in casa ,de catre vornicel (chemator la nunta ) imbracati de sarbatoare (si avand ca semn distinctiv un baston special impodobit si o plosca ) .Pe tot cuprinsul zonei ceremonialul de nunta prezenta similitudini atat ca desfasurare a scenariului cat si ca sensuri ,originea acestor practici fiind straveche .

Desfasurarea nuntii propui-zise are o serie de momente ce ofera semnificatii solemne,menite sa asigure trecerea tinerei perechi de la o stare sociala la alta ,respectate cu strictete de un repertoriu .

”Bulgurul”: Vineri seara se adunau flacai si fete ,aduceau lautari si o banita de grau si faceau ”bulgur”.La rasnita intrau o fata si un flacau invartind de ea .In acelasi timp, afara lautarii cantau si ceilalti invarteau hora .

”Numirea stolnicilor”: Dimineata ,pentru stolnicii care ramaneau,socru mare punea masa .Lautarii cantau cate o balada si apoi plecau acasa .

”Ceata ,negureata” Horia-Tulcea , 8 iulie 1973

Ceata ,ceata ,negureata ,      Foaie verde de-avrameasa ,

Iata mai de dimineata Trecui podul pe la leasa

De pe vai de pe costite M-a ajuns un dor de casa ,

De pe pana stufului De copii si de nevasta

De pe coama murgului Si vad drumul cum ma duce,

Di-naintea drumului . La mandruta mea cea dulce .

”Vestirea la nuni”: Sambata dimineata mergeau cu o sticla de rachiu,

la miri .Acolo lautarii cantau”marangile”.

”Un cantec de dragoste”Hora-Tulcea ,7 iulie 1973

Foaie verde deditel . Dar acuma nici a mea,

Omu’ cat e tinerel Mi s-a slabit cureaua

Dragostea este cu el, Am dat de scara de jos

Daca omu-mbatraneste, Mi-a dat cutitul de os,

Dragostea mi-l paraseste Mi-aduc aminte si plang

Mustacioara se lungeste Cum eram si-acum cum sunt .

”Dupa strachini”-Sambata,o femeie,un barbat si un lautar mergeau prin sat si strangeau strachin si linguri pentru masa-mare.

”Bradul”- In jur de ora patru,incepea sa se joace bradul si se termina pe la ora cinci,sase .Apoi veneau o fata si un flacau si incepeau sa gateasca”bradul”,in timp ce lautarul canta ”cantecul bradului”

”Cantecul bradului” Horia-Tulcea,7 iulie 1973

Hai bradule,hai,      Hai bradule, hai,

Cum am sa te tai Cum am sa te tai

Ca pe la miez de noapte, C-un topor taios

Ce frunza se bate C-un flacau frumos

Frunza bradulu si cu-a teiului,      Si-o sa te dea jos.

”Barbieritul ginerului”-Dupa brad,veneau flacaii de-l chemau pe ginerica,il punaeu pe un scaun si-l barbiereau cu briciul in timp ce se canta :

”Cantecul la barbieritul ginericii”



Foaie vrede foi de varza , Plange-ma maica cu dor,

Puse briciul sa ma arza . Ca si eu ti-am fost fecior

Unde-i taica sa ma vaza Am scos plugu din obor

Si mama sa ma priveasca Si boii de sub sopron .

Surorile sa ma jeleasa .

Bine mai taiam flacau

Cand eram la taica meu,

Ca-ncalicam calul meu

Ma duceam unde vroiam eu

”Iertaciunea mirelui de la flacai”- Dupa ce terminau cu barbieritul se venea cu un pahar de vin si-i turna lui ginerica si se spala pe fata ,apoi mirele dadea mana cu toti flacaii ,saruta mana mamei si a tatalui .Apoi iesind cu toti afara faceau o hora mare”Hora ginerelui”.

”Misiunile stolnicilor”-mirele statea cu stolnicii pana dupa douasprezece noaptea ,iar a doua zi tanarul ginere ii trimitea pe stolnici cu diferite treburi.”Tu faci cutare treaba ,iar tu cutare treaba”.Dupa aceasta zisa ”misiune”urma un alt moment.

”Cuscutii”-Se faceau cuscutii cum era pe timpuri ,le punea pe masa si mancau cu totii acolo.

”Vestirea la miri cu pupaza”-Duminica de dimineata trimiteau la miri o femeie si un barbat .Tinerii miri le dadea celor doi o ”pupaza”.Aceasta ”pupaza”era un colac mare facut in forma unei pupeze iar in mijloc avea un fir de busuioc .

”La Dunare cu caldarea”-Domnisoara de onoare (sora de mana cum se zicea mai demult) ,lua o caldare si luandu-o pe mireasa impreuna cu lautarii se duceau la Dunare sau la o fantana ,de unde luau apa . O puneau la batatura ,iar acolo mesenii impreuna cu mirele si mireasa in frunte jucau o sarba dupa cantecul lautarilor .

”Lezeasca din Daieni”Inf.Mihalache Vladila 1910 si Iordache Trandafir .

”Iertaciunea mirelui de la socru mare”-Inainte de cununie ginerica venea la ”ta-su”si la ”ma-sa”.Se aseza in genunchi in fata parintilor si isi cerea iertare .(El singur isi lua iertaciunea) .Un stolnic venea cu o sticla de vin si ii turna in pahar, iar mirele le dadea parintilor spunandu-le:”iarta-ma tata, iarta-ma mama !!”

”La gatitul miresei”-Se gatea mireasa in timp ce se canta :

”Cantecul miresei”-7 iulie 1973

Copilita cu parinti      Copilita fata ,inima de piatra

La ce draga te mariti, Rogumi-te roaga

Ca mila de la parinti De draga de nasa

Anevoie-o s-o mai uiti,      Sa nu se sileasca ,

Ca sa te gateasca .

”Iertaciunea mirilor”-Soacra mica statea pe un scaun .Langa ea era si socrul mic impreuna cu mirii si cu neamurile acestora .La ei venea un stolnic si le dadea un pahar de vin iar ginerica se ducea si saruta mana socrilor dar si mana nasilor apoi isi lua ”ziua buna”si pleca .

”Zvarlitul colacului”-Inainte de a pleca la cununie ,tinerei mirese i se dadea un colac in mana ,iar aceasta il rupea si ”zvarlea” catre rasarit ,in spate ,la stanga si la dreapta cate o bucata .Acest lucru se intampla doar inainte de a pleca la cununie .

”Ocolitul mirilor”-dupa ce nuntasii impreuna cu mirii veneau de la cununie ,doi flacai se apropiau de cuplu proaspat casatorit ,avand in mana o batista si un stergar ,fugareau si ocoleau mirii pana ce acestia ajungeau la poarta , iar apoi intrau in curte .

” Spalatul pe maini al socrului mare”-Mireasa pregatea niste stergare si le dadea socrului ,nunului si oamenilor din partea acestora .Ei se asezau pe un scaun ,iar mireasa le turna apa adusa de la Dunare de dimineata ,ca acestia sa se spele .Dar pentru a face hazstolnicii se dadeau cu cenusa pe maini iar cand mireasa nu era atenta ii murdareau apa .Ea le oferea la fiecare cate un pahar de vin iar stolnicii ii dadeau miresei cate un ban de fiecare .

”Tragerea mirilor peste prag”-La usa casei ,soacra mare pregatise un stergar pe care il punea pe mire si pe mireasa cu intentia de a-i trage inauntrul casei .Langa soacra statea si lautarul ,care o intreba :”Soacra marecu ce-i daruiesti la tinerii astia du’neata ?”Iar soacra mare raspundea:”Cu sol, cu vaci ,cu nu stiu ce!”Iar lautarul :”Hei!!si c-o pereche de desagisa traga sanatosi !”Dupa ce-si spuneau acestea,soacra se chinuia sa-i traga pe miri in casadar fara sa ia seama doi flacai afalti in spatele mirilor o ajuta pe soacra impingandu-i pe tineri in casa .

” Muietii”-Dupa ce ieseau afara ,nuntasii se puneau la masa unde se ospatau copios ,iar apoi dupa cantecul lautarilor ,jucau :

„Cantecul nunului”-Horia ,7 iulie 1973



Foaie verde saramura ,      Amandoi s-au potrivit,

Bine iti pare nune mare Si la ochi si la sprancene ,

Ca-i mireasa ca o floare ,      Ca doi porumbei la pene !

Ca ti-e fini ca o floare . Nune mare,nune mare,

Baga mana-n buzunare

Si da bani la lautari .

”Garda miresei”-In timp ce se juca hora ,toti oamenii ,se prindeau in spatele mirilor .Asta insemna”garda”ginerelui si a miresei .Acest lucru se facea simbolic deoarece pe timpuri veneau turcii si furau mireasa .In timpul jocului un stolnic intra in hora cu o sticla de vin .El ii turna miresei in pahar, iar ea cinstea lumea care o proteja ,adica cinstea ”garda”.Dupa ce se cinsteau toti cu un pahar de vin, nunul strica hora,furand mireasa si mirele ducandu-i in casa .

”Horile tinerilor”- Lautarii cantau pentru tinerii baieti si fete, ce doreau acestia :”Hora lui Mos Stan Vladila”,”Bostaneasca”,”Hora lui Mos Postole”,”Sultanica”,”Salta-ta din brau”.

” Bostaneasca”

” Ducerea nunului acasa”-Dupa ce treminau hora ,nunu pleca acasa insotit de lautari .Acesta pregatea o masa mare dandu-le lautarilor si un pahar de vin .Dupa ce se cinsteau plecau la socrul mare .

”Masa mare”-La socru mare acasa se punea masa mare ,deoarece nu erau pe aceea vreme localuri aceasta masa se tinea in grajduri ,pentru ca acolo era mai mult spatiu .Mesele erau improvizate ,facute din scanduri si puse pe niste pari .Scaunele se faceau din snopi de stuf , de papusa .Deoarece nu erau sticle ,se punea pe masa o caldare de arama si alaturi de ea o cana de pamant . Astfel ,fiecare mesean se cinstea luand cate o cana de vin din caldare .In timp ce se ospatau ,pentru a le tihni mancarea cantau cu totii cantece de masa si balade

”Pa razor de vie”-Daieni,24 iunie 1973

Verede colivie ,      Sus mi-e frunza deasa ,

Pa zavor de vie ,      Jos mi-e umbra groasa

In deal la podgorie ,      Jos la radacina ,

Ca acolo a crescut      La dalba tulpina ,

De-o creanga de nuci,      Doarme un voinic.

”Darurile pentru nasi”Dupa ce petreceau si mancau de se saturau,lautarul lua stergarele si le dadea mesenilor .Darul nunilor ,era o camasa cusuta cu pui de panza de razboi .In timp ce i se dadea, darul lautarul spunea :”Hai nune mare ,iti place ,un dar frumos de la mireasa ,sa-l porti sanatos !”Apoi pentru nuna mare zicea :”Hai nunisoara ,iti place camasa asta ,ia uite ce frumoasa-i”.Dupa primirea darului mesenii faceau haz

”Gaina nasului”-Dupa ce se daruiau toate stergarele ,veneau stolnicii la masa mirilor si a nasilor ,cu o gaina fripta ,cu capul sus ,avand in cioc un ardei si la gat legata cu o ata rosie .Aceasta gaina era daruita nunului mare iar lautarii cantau :

”Hora gainii” Inf. Mihalake Vladila 1910 ,Daieni

Stolnicii jucau gaina si faceau haz de nun incercand sa-l pacaleasca. Acestia intindeau gaiana spre el iar cand se hotara s-o prinda in mana stolnicii o trageau inapoi ,zicand :”Hie ,hei ,hei ,iaca ca nu-i asa ,i-a sa vedem cu ce daruiesti pe gaina ?Abia dupa ce stolnicii primeau bani daruiau si gaina nunului .

”Darurile”- Lautarul incepea sa stranga darul intr-o farfruie. Prima daaa se ducea la nunul mare apoi la socrii ,la stolnici iar spre final la toti mesenii .Cine nu avea bani dadea o oaie ,un purcel sau o banita de grau sau de porumb .La sfarsitul darurilor nunul avea datoria sa numere banii stransi .

” Anuntatul darurilor”-Se facea liniste ,se ridica nunul in picioare si multumea oamenilor participanti la nunta .Apoi ginerele urma exemplu nunului .Dupa multumiri ,mesenii continuau sa bea si sa manance.

” La stransul mesei”-Horia,7 iulie 1973



Foaie verde salba moale, Soacra mare s-a-mbatat ,

Masa strange,soacra mare Intre oale s-a culcat,

Pune varza la caldare Nici vinul nu l-a gustat

Sa ne dai si maine seara . Stolniceasca cea frumoasa

Strange si ce-ai pus pe masa .

” Hora dupa masa”-Lautarul canta dupa placul mesenilor pana dimineata :”Slanicul”,”Braul”,Hora pe batai”,”Ghimpele”

” Hora de la Plopu ”Inf .Mihalke Vladila

” Hora pe batai”inf.Mihalake Vladila

” Zorile mirilor”-Spre dimineata ramaneau doi lautari ,care ii cantau lui ginerica .Lautarii stateau cu mirele la masa pana ce acesta pleca acasa. Dupa ce mirele pleca ,lautarii mergeau la el si ii cantau”zorii”la geam .

Zorile lui ginerica

Foaie verde samurastra      De-ti gasi-o adormita ,

Zori de ziua se revarsa , Ia-o-n brate si o saruta

La ginerica la fereastra .      Si mi-o saruti binisor

Dute zori si te revarsa Ca sa nu mi-o scoli din somn .

La ginerica la fereastra .

”Ciuru ”-Dimineata veneau doua femei si luau camasa miresei pe care o puneau intr-un ciur si mergeau cu ea la carciuma .Mergand cu ea asa, oamenii care o vedeau puneau cate un ban in ciur .Femeile cantau ”saltata de dimineata”.

”Legatoarea”-Pe la zece-unsprezece ziua, se strangeau femeile la legatoare.”Diavorul” (Cavalerul de onoare) era legat cu o panglica rosie la palarie si avea datoria de a aduna toate femeile ,impreuna cu soacra mare si cu nuna . Puneau mireasa pe un scun si o legau la cap cu un batic ,semn ca ea a devenit femeie .

In concluzie ,lucrarea ”CEREMONIALUL DE NUNTA SPECIFIC ZONEI NORD-DOBROGENE”s-a materializat in urma unui lung proces anevoios de cautari ,cercetari ,analize si prelucrari a unui material etnografic si muzical ce mi-a fost prezentat de numerosi informatori, acoperind aproape toata zona judetului Tulcea .

Pasii prezentului demers au evidentiat cele mai semnificative creatii muzicale ,productii sau fenomene folclorice fara a avea pretentia unei tratari exhautive .

Partea introductiva ,care constituie, generic coordonatele istorice, etnografice si etnofolclorice ale tinutului dobrogean .

Succesiunea secventelor si a ”evenimentelor” (geografice ,istorice si de creatie folclorica ) s-au axat pe ideea generatoare a lucrarii ,aceea ca tinutul dobrogean este o vatra materiala si spirituala de referinta a neamului romanesc .Expunerea genurilor si categoriilor n-ar putea fi facuta fara a prezenta continuitatea de locuire a populatiei autohtone pe aceste frumoase meleaguri .






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1449
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site