CETATILE GRECESTI DIN SPATIUL VEST PONTIC

CETATILE GRECESTI DIN SPATIUL VEST PONTIC

Incepand cu secolul al-VII-lea i.e.n.,corabiile grecesti purtand familii intregi de negustori,mestesugari,ostasi si marinari intra in marea denumita de Sceti Axaiana (albastru intunecat) si o denumesc Pontos Euxeionos (insemnand Primitoare).Zona gurii Dunarii,prin posibilitatile sale comerciale,le atrage atentia,si colonistii veniti din Marea Egee si de pe coasta de sud a Marii Negre intemeieaza aici mai multe cetati-porturi.printre cele mai importante dintre aceste cetati se numara Odessos (Varna),Apollonia,Dionzsopolis (Balcic),Callatis,Tomis,Histria,Argamum,Halmyris,iar pe cursul Dunarii Aegyssos (Tulcea) si Axiopolis (Cernavoda).

Mi am propus sa va prezint un itinerariu cultural-istoric despre colonistiigreci care au popozit pe meleagurile nostre cu peste 25 de secole in urma,cateva asezari care au devenit cu timpul orase prospere.

Prima destinatie a noastra este Cetatea Tomis,Constanta de astazi.Este situate la 232 km de Bucuresti si se poate ajunge pe A2 "Autostrada Soarelui"pana la Cernavoda si..............

Cetatea Tomis dateaza inca din secolul alVII-VI i.e.n. cand navigatorii greci veniti din orasul Milet (Asia Mica) ,unde au fost atrasi de adapostul oferit de golf si peninsula format ape tarmul Marii Negre,si de schimbul foarte bun de produse facut cu capeteniile populatiei locale getii"cei care se cred nemuritori"

(Herodot).Asupra istoriei orasului in primele veacuri de existenta nu exista nici o mentiune.In secolul al III-lea i.e.n, stapanirea portului cetatii a constituit cauza razboiului dintre Byzontion si Callatis (262i.e.n).Abia de la aceasta data a inceput sa se dezvolte ,neatingand niciodata insa nivelul Callatisului.La incepu-

tul secolului intai i.e.n a participat alaturi de orasele grecesti de pe tarmul vestic al Marii Negre la razboiul cu romanii purtat de regele Pontului Mithridas VI Eupator (73i.e.n.) iar dupa expeditia lui M. Terentius Varoo Lucultus (72/73i.e.n.) a intrat sub dependenta romana. Zece ani mai tarziu a participat la rascoala cetatilor grecesti dobrogene aliate cu getii impotriva romanilor.La mijlocul sec. Ii.e.n. a cazut sub stapanirea getilor condusi de Burebista,revenin-du-si abia in sec. Ie.n..Sub ocupatie romana a devenit centrul politic al "Comunitatii pontice" si infloritor oras commercial cu legaturi in intregul bazin oriental al Marii Mediteraniene.La Tomis a fost expulzat intre anii 8-17e.n. poetul roman Ovidiu ,care in unele dintre scrierile sale a transmis stiri referitoare la asezarea geografica,clima,populatiei si laviata culturala desfasurata in cetate.In a doua jumatate a sec. IIIe.n. Tomisul a fost atacat dinspre mare de gotii si ferulii ce -si aveau baza la Tyros.Puternic fortificat,orasul a rezistat fiind reantarit in timpul lui Diocletion(284-305e.n) cand a devenit capitala noii provincii Scythia .Sub Iustinian (527-565e.n.),fortificatiile Tomisului au fost reconstruite din temelie,opunand rezistenta atacurilor barbare di sec.6-7 pana in 68o cand a cazut sub loviturile avarilor aliati cu bulgaii.In sec. 11 vechiul port al cetatii sa folosit numele de Constantia ca loc de escala pentru flota bizantina. In hartile nautice medievale este mentionat cu numele de Constanza denumire ce sa pastrat pana astazi.

La Tomis a fost infiintat in prima jumatate a sec.al IV-lea e.n. un episcopate,mentionat in documente pana in sec al IX-lea.

Organizarea interna a cetatii este identica cu organizarea celorlalte colonii intemeiate de milesieni in bazinul pontic sis a pastrat aproape neschimbata pana tarziu in epoca romana.

Pana in anul 260i.e.n., in Tomis au circulat monede straine.In sec. al V-IV-lea i.e.n. pe piata orasului este prezenta moneda histriana de argint si bronz.

Dintre monedele autonome de bronz se remarca prin executie cele cu capul marelui zeu/vulture in cununa de iedera,avand legenda TOMIS,insotita de diferite monograme.

Orasul vechi Tomis se intinde pe partea peninsulara a Constantei de azi ocupand in primele veacuri o suprafata mai restransa si extinzandu-se in epoca romana tarzie pana la baza peninsulei.In partea dinspe continent,orasul era aparat de un zid de piatra cu turnuri ce lega faleza de est cu cea de vest.Zidul ale caror ruine se pastreaza partial,dateaza din epoca romana tarzie,fiind construit inca din sec. al III-lea e.n. .Pe cuprinsul teritoriului inchis de zidul de aparare au fost descoperite in decursul timpului numeroase monumente arhitectonice , sclupturi,inscriptii , vase de lut din epoca elenista,romana si romano-bizantina.

Ramasite cetatii Tomis se intalnesc la tot pasul in Constanta de azi.Pot fi vazute resturile zidului roman care inchidea de la nord la vest cetatea si ruinele portilor de vest si nod.

Edificiul roman cu mosaic,cel mai pretios complex architectural descoperit, dateaza din sec. III-IV.Pardoseala acestui edificiu cu ziduri groase si inalte este formata din bucatele colorate de mosaic,desene reprezentand figure geometrice si florale.Prin conceptia artistica si dimensiunile sale,mozaicul de la Constanta se numara printer primele de acest fel din lume. Se pare ca edificiul , avand la nivelul mijlociu si subsol magazii pentru marfuri si o piateta, servea negotului, fiind in acelas timp loc de desfacere a marfurilor.

In Constanta se mai poate vizita si "Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie" unde putem vedea alte numeroase vestigii ale cetatii Tomis printer ele figurand piese deosebite,precum statuia de marmura a zeitei Fortuna, protectoarea cetatii Tomis, zeul Marii Negre ,statuia,tot de marmura a sarpelui Glycon (o divinitate asiatica)etc.

De aici vom pleca spre alta destinatie a noastra Cetatea Callatis actuala Mangalia .De la Constanta pana La mangalia sunt 54 de km.

Cetatea Callatis colonie greaca de pe tarmul dobrogean al Marii Negre, intemeiata la sfarsitul secVI i.e.n. de colonistii din Heracleea Pontica pe locul unei asezari indigene cu numele de "Cerbatis". A cunoscut o dezvoltare rapida, la sfarsitul sec.IV i.e.n. aflandu-se in fruntea cetatilor pontice rasculate impotriva lui Lisimah. Catre 262i.e.n.,incheind un accord de alianta cu Histria,a purtat un razboi cu cetatea Byzantion pentru stapanirea portului Tomis. Infranta Callatis si-a recastigat intaietatea intre cetatile dobrogene si a intretinut legaturi economice si culturale colonii grecesti de pe tarmurile de vest si nord ale Marii Negre ,cu numeroase porturi din Grecia metropolitana sic hear cu Alexandria.

Spre sfarsitul epocii elenistice, impreuna cu celelalte cetati pontice Callatisul a cunoscut o perioada de criza , fiind la sfarsitul sec. II i.e.n. sa ceara ajutor militar

Appoloniei Pontice.In sec. Ii.e.n. a participat alaturi de Mitridate VI Eupator la conflictul acestuia cu romanii (73i.e.n.) numarandu-se printer cetatile pontice cucerite de guvernatorul roman al Macedoniei,fiind silita sa incheie un tratat de alianta asistenta mutuala cu Roma .Incalcand tratatul a participat la revolta cetatilor grecesti din Dobrogea aliate cu getii impotriva proconsului Macedoniei C. Antonius Hybrida. Catre jumatatea sec. Ii.e.n. a stat alaturi de celelalte orase grecesti sub stapanirea getilor condusi de Burebista.Mai tarziu dupa campaniile

lui M. Licinius Crassus la Dunare(29-27i.e.n.)a facut parte din Comunitatea pontica. Dupa transformarea Traciei in provincie romana (46e.n.)Callatis a fost inclusa in provincial Moesia, iar din 86e.n. in Moesia Inferioara.La fel cu cele mai multe cetati grecesti a fost de la inceput o colonie agricola ,inbogatita prin exploatarea unui teritoriu fertil si prin exportul de cereale. Orasul a emis primele sale monede,cam in a doua jumatate a sec.IVi.e.n..Acestea erau drahme de argint de etalon eginetic ,avand p avers capul lui Heracles tanar cu blana leului din Nemeea,iar pe revers numele prescurtat al orasului "Kallat"si o monograma de monetary insotita de arcul in teaca si maciuca eroului,alatur de care apare spicul de grau,symbol al orasului.Existaude asemenea ,dar mai rare, monede divizionare de argint .Poate inca de la sfarsitul secIV dar mai ales in sec.III-Iii.e.n. orasul a emis numeroasa tipuri de monezi de bronz purtand pe avers reprezentarile unor zei greci(Demeter,Apollo,Athena,Heracles,Hermes). Atelierele monetare din Callatis au emis si stateri de aur de tipul Alexandru cel Mare si mai tarziu de tipul Lisimah.Acestea din urma purtau legenda (Basileos Lysimaxon).Callatisul a acordat imprumuturi in monede de aur Histriei acestea fiind descoperite in tezaure si la Daeni(jud. Tulcea),Marasesti(jud.Galati) si Anadol.In epoca romana ,dupa o scurta emisiune monetara in timpul lui Nero atelierul si-a reluat activitatea abia in timpul lui Antonius Pius emitand monede de bronz pt a-si inceta activitatea I timpul lui Filip Arabul.Incepand din sec.IIIe.n. la Callatis au circulat monede romane si bizantine .Callatieni ca Demetrios,Heraclides Lembos,Satyros au fost cunoscuti in intreaga lume elanistica prin scrierile lor literare sau stiintifice.Un ecou al acestei activitati este de vazut si in descoperirea recenta ,intr-un tumul funerar din secIVi.e.n. a unui sul de papirus din pacate distrus inainte de a fi studiat. O dedicatie din secI i.e.n mentioneaza existenta unui antron,destinat initiatilor.Catre jumatatea sec.Ie.n. exista la Callatis si o gerusie cu rol cultural si religios.Cercetarile arheologica ,incepute cu secolul nostru n-au putut avea un character sistematic deoarece vechiul Callatis este suprapus de orasul modern Mangalia.Sapaturile sporadice ,intreprinse de Th.Sauciuc-Saveanu intre anii 1924-1944 au dus totusi la degajarea unor monumente ,dintre care trebuie amintita incinta orasului din epoca elenistica (refacuta sub romani)cunoscuta mai bine pe latura de nord.Dintre celelalte ziduri scoase le iveala trebuie mentionata marea bazilica din sectorul de nord-est al cetatii (sec.V-Vie.n.)si in afara incintei o locuinta din vremea romana in care sa gasit un mare tezaur monetar (cca.7000 piese,cele mai multe din sec.IIIe.n.).In imprejmuirile immediate ale orasului actual Mangalia au fost exploarate o necropola din sec.IV-Iii.e.n. si alta din epoca romana tarzie.Au fost cercetati si o serie de tumuli funerari ,unii cu morminte simple , in cutii de piatra, altii acoperind adevarate camere subpamantene,cu bolta si culoar de acces lung de mai multi metrii.

Cum de-a lungul veacurilor marea a rupt o mare parte din tarm,acolo unde era altadata portul ,explorari subacvatice intamplatoare au scos la iveala in ultimile decenii numeroasa fragmente arhitectonice sic hear inscriptii.

In Mangalia putem vizita "Muzeul Callatis"unde se gasesc descoperiile facute.

De la Mangalia ne indreptam spre Cetatea Histria .

Cetatea Histria se afla la distanta de 62 de km de Constanta.

Dupa ce a fost identificata, in 1868, de catre arheologul francez Ernest Desjardins, cetatea a fost amplu cercetata de catre Vasile Parvan (1914 - 1927), Scarlat si Marcelle Lambrino (1928 - 1943), iar dupa 1949 de catre o echipa de arheologi condusa succesiv de catre Emil Condurachi (1949 - 1970) si Dionisie M. Pippidi. Cercetarile continua astazi sub conducerea prof. dr. Petre Alexandrescu si prof. dr. Alexandru Suceveanu. In 1999 se implinesc 85 de ani de cercetari neintrerupte la Histria.

Colonie greaca pe tarmul dobrogean al Mrii Negre intemeiata in 657i.e.n.de colonisti din Milet,cea mai veche ctitorie milesiana pe tarmul de apus al Marii Negre.Data intemeierii cetatii mentionata de izvoare este confirmata si de sapaturile arheologice in timpul carora din straturile cele mai vechi ale asezarii au fost scoase la suprafata fragmente ceramice datand din a doua jumatate a sec.VIIi.e.n..Dupa un vechi obicei ,primii colonisti au venit sa se aseze pe un promotoriu situau in fundul unui golf al Marii Neagra transformat in laguna inca din antichitate.Acest fenomen natural a carui consecinte avea sa fie innisiparea treptata a portului si stingherirea legaturilor maritime cu exteriorul,a jucat un rol hotarator in dezvoltarea ulterioara a cetatii.In epoca arhaica si clasica Histria a cunoscut o dezvoltare infloritoare datorita pescuitului in Delta si negotului cu bastinasii,intrerupte vremelnic de o pustiire spre sfarsitul sec.Vii.e.n. si de altele in ultimii ani ai sec.IVi.e.n.a participat la revolta oraselor pontice impotriva lui Lisimah condusa de Callatis. Incepand cu epoca elenistica si mai ales de la sfarsitul sec.IIIi.e.n. cetatea decade din punct de vedere economic, ca urmare a innisiparii portului si a pierderii controlului asupra teritoriului agricol din jurul cetatii,pustiit periodic de unele capetenii gete.Din punct de vedere politic a cunoscut greutati ce decurgeau din alterarea raporturilor cu getii din imediata apropiere sau cu cei din stanga Dunarii carora este nevoita sa le plateasca tributuri regulate sau subsidii ocazionale.Astfel cetatea este silita sa incheie intelegeri cu capeteniile gete ce exercitau o reala protectie asupra Histriei si a celorlalte cetati .Catre anul 262 i.e.n.,pentru a apara portul Tomisului de incercarile Byzantionului de a-l cucerii,Histria a incheiat un tratat de alianta si asistenta mutuala cu orasul Callatis .La randul sau Histria a acordat sprijin militar Apolloniei atacata de Mesembria .In secolul Ii.e.n. cetatea sa alaturatuniunii pontice create de mitridate VI Eupator impotriva romanilor ,iar in a doua jumatate a aceluias secol a fost greu lovita de getii lui Burebista.Un album datand de la sfarsitul sec. I i.e.n. sau din primii ani ai sec.1 e.n. mentioneaza ca restabilirea vietii normale de la Histria,dupa expeditia geta,era socotita de locuitori drept o a doua intemeiere a orasului. Odata cu estinderea stapanirii romane asupra litoralului dobrogean,in timpul lui Augustus a inceput pentru colonia de pe tarmului lacului Sinoe o perioada de mai mare securitate si de stralucire.Membra a Comunitatii pontice,a fost investita de romani cu statutul de cetate libera si scutita de dari sau cu cel de catate aliata .Histria a obtinut de la autoritatile imperiale,impreuna cu recunoasterea formala a limitelor "teritoriului stapanit de stramosi "(Laberius Maximus),deplina imunitate fiscala in limitele acestui teritoriu.Viata economica s-a imbunatatit treptat,iar in sec.Iie.n. orasul a primit din partea autoritatilor imperiale romane dreptul de a se intitula in actele oficiale "prea stralucita cetate a histrienilor".Dar perioadei de propasire ii urmeaza la jumattea sec.IIIe.n. cumplitul dezastru provocat de atacul gotilor .Cetatea nu revine la viata decat spe sfarsitul aceluias veac in imprejurari ramase inca obscure.In sec 4-5 incinta apara insa o asezare a carei suprafata era mult mai mica decat cea anterioara atacului gotic.Dupa sec.7 urmele de locuire descoperite pana in prezent sunt mai rare,disparand treptat probabil dupa invazia avarilor de la sfarsitul sec.6.