Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


EVOLUTIA TIPURILOR DE LOCUINTE IN ARHITECT TRANSILVANIEI in timpul evului mediu gotic

Arta cultura

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Casa secolului XX
CUPTOARELE DE ARS CERAMICA
DICTIONAR DE ETNOLOGIE SI ANTROPOLOGIE - LITERA I
Istoria ceasurilor
Istoria teatrului romanesc
CONCEPTUL DE INDUSTRIE CULTURALA SI NOILE PROBLEME ALE COMUNICARII ARTISTICE
Arhitectura in Grecia. Templul
ACTIVITATI ECONOMICE IN SOCIETATILE TRADITIONALE
DICTIONAR DE ETNOLOGIE SI ANTROPOLOGIE - LITERA E
PUTEREA POLITICA: TIPOLOGII SI FORME DE MANIFESTARE


EVOLUTIA TIPURILOR DE LOCUINTE IN ARHITECT TRANSILVANIEI in timpul evului mediu gotic

Arhitectura civila gotica este legata de aparitia oraselor in evul mediu, reflectand structura sociala aparuta in urma transformarii modului de productie cu specific agricol in unul mestesugaresc si comercial. Cresterea rapida a oraselor a dus la ocuparea unor suprafete tot mai mari de teren pentru nevoile orasului.




Punctul de plecare a marii varietati de forme intalnite in arhitectura civila din Transilvania este casa populara. Asa cum arata Grigore Ionescu, casele din toate regiunile tarii noastre se inscriu intr-o forma unitara, regulate ,, anume a unei prisme drepte, de sectiune dreptunghiulara sau a doua semenea prisme juxtapuse, ale caror dimensiuni in plan, relative mici, variaza intre 4 pana la 8 m latime si de la 7 la 14 m lungime.

Caracteristic pentru arhitectura populara din Transilvania este interferenta unor elemente specifice locuintei taranului roman cu ale celor construite de mesterii minotitatilor nationale germane sau maghiare. Astfel, se poate observa in multe sate ardelene existenta caselor tip ,,francon” : casa asezata cu latura ingusta spre strada, pe o parcela al carei front depaseste rareori 12 m. In locul acoperisului in patru ape, la aceste case apare invelitoarea in doua ape, locul pantelor inguste fiind preluat de timpane drepte sau cu varful tesit.

In funstie de elementele specifice ale procesului de productie agricola s-au dezvoltat diferite tipuri de asezari rurale : satul imprastiat si satul cu strada, rasfirate sau adunate. Avand in vedere ca la originea majoritatii oraselor ardelene au stat sate cu strada de tip adunate, se vor avea in vedere tipurile de locuinte care au ca punct de plecare case fregvent intalnite in asemenea sate. Prototipul cel mai simplu se compune dintr-ocamera catre ulita si o bucatarie in spatele ei, spre curte, in continuare fiind amplasate anexele gospodaresti. La un model mai evoluat, sura si grajdurile sunt amplasate perpendicular pe directia casei, la limita din spate a curtii. Alte adaosuri se realizeaza prin construirea laturii opuse casei, astfel incat constructiile gospodarei se grupeaza in forma de U. La tipul cel mai evoluat de casa se trece la in chiderea frontului spre strada, renuntandu-se la forma tipica, cu fronton spre strada, coama acoperisului, in acest caz devine paralela cu strada si se sajunge la un front de strada inchis.

Aparitia in fata laturii inguste a casei a unei prispe sustinuta de stalpi de lemn reprezinta o interferenta intre casa de tip francon si casa cu tinda. Acest tip de casa reprezinta o forma rudimentara a arcadelor deschise folosite in perioada Goticului tarziu in mai multe regiuni ale Europei, la noi in tara fiind cunoscute exemplele de la Sibiu, Bistrita si Cluj.

Trecerea de la casa taraneasca la casa urbana poate fi urmarita la mai multe exemple pastrate. Noua forma este determinate pe de o parte de structura economica mixta, atat mestesugaresca cat si in continuare agricola, iar pe de alta parte de lipsa de spatiu, rezultat al limitarii terenului urban prin construirea zidurilor de aparare orasenesti. Si la acest tip de casa se pastreaza dispozitia unei camere catre strada, urmata de o bucatarie, dar spatial insufficient face necesar construirea unui al doilea nivel prin care se accede cu ajutorul unei scari amplasate la mijlocul casei, intr-un hol.

In parallel se dezvolta o arhitectura civila caracteristica pentru reprezentantii nobilimii si, mai tarziu, ai patriciatului. Daca casa oraseneasca poate fi urmarita pana la originea ei in casa taraneasca, locuinta nobiliara provine din castelul feudal, functia de baza a acestuia fiind cea de aparare. Forma cea mai adecvata a acestei funstii este cea a turnului. Arhitectura constituie in acest context un element de autoreprezentare a propietarului.

Specifica oraselor transilvanene este poata de intrare amplasata langa casa, permitand intrarea carelor de vite din fatada principala.

Determinata de evolutia economica a orasului, in a doua jumatate a secolului al XIV – lea, in perioada goticului matur si tarziu, apare casa negustorului. Marorea casei negustorului, pentru a crea posibilitatea depozitarii marfurilor pe o perioada mai lunga. Casa aceasta se deosebeste de tipul anterior prin programul mult mai amplu, printr-un numar crescut de camere si valoarea ridicata a imobilului. Daca la casa de mestesugar si agricultor numarul de camere esra 3-5, la casa negustorului numarul lor creste la 8 – 15. Asemenea case au in mod normal doua pana la trei niveluri|: pivnita, parter si etaj; in general corpul de cladire situate catre strada este orientat paralel cu alinierea strazii, avand o aripa inspre curte, in adancimea parcelei.

Spre sfarsitul secolului al XV – lea apare al treilea tip de cladire civila : casa de patrician. Dezvoltata din casa negustorului, aceasta forma a constructiei de locuit este expresia arhitecturala a schimbarilor sociale intervenite in aceasta perioada. In afara de amplificarea programului, prin aparitia unor spatii de prezentare, casa de patrician se caracterizeaza prin folosirea unei largi game de forme arhitecturale, atat in privinta spatiului interior , cat si a detaliului architectural. Caracteristic acestui tip de casa este predilectia pentru forme preluate din arhitectura castelelor nobiliare, expresie a aspiratiei patriciatului orasenesc la drepturile si atributele detinute de nobilimea feudala.

Preferinta arhitecturii gotice pentru forme verticale, mai ales in fazele tarzii ale dezvoltarii ei isi gaseste expresia in turnurile ce determina silueta oraselor medievale. Majoritatea turnurilor din orasele transilvanene sunt rezultatul eforturilor comunitatii, fiind turnuri de biserici sau facand parte din sistemul de aparare. Totusi, nu pot fi trecute cu vederea turnurile realizate de patricieni in cadrul cladirilor de locuit. Acestea au fost ridicate independent de constructiile de aparare, in interiorul perimetrului inconjurat de zidurile orasului. Au de obicei planul dreptunghiular sau patrat si se desfasoara pe trei sau patru niveluri. Unele din ele au pivnita. La fiecare nivel se afla o singura incapere, astfel : la parter, spatii gaspodaresti sau o trecere acoperita ; la primul etaj, o sala reprezentativa corespunzatoare ,, palas”-ului din donjoanele nobiliare; la nivelurile superioare, dormitoare sau camere de oaspeti. Accesul la primul etaj se facea de pe un culoar deschis pe console de piatra, iar la nivelurile superioare, pe o scara in spirala alipita turnului in exterior.



Ca si la turnurile locuinta, preferinta spre verticalitate o regasim si in compozitiile fatadelor gotice, unde mesterii constructori s-au folosit des de rizalite sau bovindouri pentru a da acestor fatade un plus de varietate, ele incadrandu-se armonios in compozitia generala, de obocei asimetrica. Aceste forme de decoratie provin din arhitectura castelelor nobiliare. Forma tipica de bovindou este cea a unei cutii dreptunghiulare dispuse la fatada, pe console profilate, cu o fereastra mare in axul principal si doua ferestre mici pe fatadele laterale. In partea superioara, deasupra cornisei profilate se ridica acoperisul cu o singura panta sau cu pinion. Intre console se afla un lintou drept sau un arc in forma de segment de cerc.

Se pot determina doua etape in evolutia casei gotice, etape care au lasat urme materialein fondul construit al orasului. Intr-o prima etapa, databila cu aproximatie de la mijlocul secolului al XIV – lea pana in primele decenii ale secolului al XV – lea, se intalneste tipul de casa gotica timpurie. Casa gotica din a doua jumatate a secolului al XV-lea si din primul sfert al secolului al XVI-lea, apare in continuare drept casa goticului tarziu.

Trasaturile caracteristice ale casei gotice timpurii sunt forma alungita in plan, casa avand in general adancimea unei singure camere. Aceste sisteme de ,,tip vagon “ a dus la sisteme simple de sarpanta sau poate si invers, posibilitatile limitate de a construe sarpante pe o deschideremai mare au dus la latimi mici ale caselor. Casa gotica timpurie a fost amplasata atat cu frontonul la strada, cat si cu latura lunga cu streasina in alinierea strazii. In aceasta situatie , pinioanele ce limiteaza laturile inguste, sunt dispuse perpendicular pe aliniamentul strazii. Regimul de inaltime este proponderent parter.

In perioada goticului tarziu, apar programe noi, mult mai ample in rezolvarea casei de locuit decat in perioada premergatoare. Este vorba de casele cetatenilor instariti, ale patricienilor. Pe langa acestea, continua si constructia unor case mai modeste. Datorita perfectionarii sistemelor de sarpante pentru arhitectura civila, se trece la o adancime mai mare a caselor, pe langa camera mare din fatada principala a casei ,,francone” se construieste inca o incapere cuprinsa sub acelasi acoperis.

Accesul in casa de locuit gotica se facea la majoritatea cladirilor printr-un culoar acoperit, fie cu bolta fie cu tavan din grinzi de lemn. In afara de aceasta solutie, se mai intalnea la casele de tip ,,francon”, accesul carosabil amplasat langa casa. La o a treia varianta intrarea se face printr-un culoar ingust si lung, care duce inspre curte, de unde se accede la nivelul de locuit. Trecerile acoperite trebuiau sa permita o buna manipulare a marfurilor din strada catre locurile de depozitare. Camerele situate langa intrare, erau folosite pentru desfasurarea comertului. Spatiile destinate familiei, la casele negustorilor si ale patricienilor se gaseau la etajul casei. Camera reprezentativa , de dimensiuni mai mari, era orientate catre strada, deasupra intrarii. Bucataria era situate la etajul corpului principal, dar cu ferestrele catre curte. Restul camerelor de locuit se aflau in corpul dinspre strada sau in aripa din curte.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1325
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site