ISTORICUL TEATRULUI DIN BACAU

ISTORICUL TEATRULUI DIN BACAU

In Moldova primele reprezentatii de teatru dateaza inca din perioada anilor 1809.

Pe data de 20 ianuarie 1848 are loc prima reprezentatie teatrala in interpretarea unor tineri bacauani.

Initiatorul acestei premiere a fost culcerul Alecu Vilner.

Cunoscut ca unul din principalele centre economice ale Moldovei, Bacaul prezenta dupa cum reiese din documentele vremii, inca de la 1845 conditiile unei dezvoltari culturale, prin incercarile unor tineri intelectuali animati de idei progresiste pentru infiintarea unui teatru.

Acesti pionieri ai teatrului erau " predominati de ideile progresiste care dadeau imboldire intregii junimi culte!./cu care luptau si cantau, prin toate mijloacele, a lovi in sistemul arbitrar de carmuire de pe atunci care impila poporul si nesocotea adevaratele merite", scrie T.T. Budura in Istoria teatrului din Moldova.

Spectacolele sunt organizate pe unde se poate, trupa neavand un sediu. Comediile lui Alexandri - "Farmazonul din Harlau", " Conu Iorgu de la Sadagura", "Ramasagul" - se jucau in sali arhipline.

In ziua in care actorii isi programau un spectacol, toate sindrofiile din oras se amanau.

Cuceriti de actori, 41 de bacauani de vaza il investesc pe culcerul Alecu Vilner cu un act marturisitoriu pentru organizarea si conducerea unui teatru local "pentru multumirea ce ne-a produs moralele privelisti teatrale".

Actul este inaintat la 4 ianuarie 1852 Departamentului Treburilor Dinauntru, soicitandu-se si o subventie din Casa sfatului orasanesc.

Desi autoritatile nu sunt receptive la aceste demersuri, bacauanii continua sa cultive pasiunea pentru teatru.

In vara anului 1852, actorii ieseni au prezentat la Bacau urmatoarele spectacole: "Piatra din casa" si "Creditorii"de Vasile Alexandri, "Carlanii" de Costache Negruzzi si "Baba Harca" de Matei Milla.

Gazeta de Moldova, care aparea la Iasi, a notat nu numai succesul actorilor ieseni, dar si entuziasmul spectatorilor bacauani, spectacolele jucandu-se cu salile arhipline.

Dupa razmerita din 1857, de la Teatrul National din Iasi prin care actorii protestau impotriva directorului Luchian, mai multi actori vin la Bacau, care refuza sa se intoarca la Iasi la insistentele repetate ale acestuia.

In anul 1870 actorii inca nu aveau un local propriu iar atunci cand revine la Bacau trupa Stefaniei Tardini - la care Eminescu ucenicise ca sufleor - a solicitat permisiunea de a da reprezentatii chiar in curtea Primariei, unde multe din spectacole sunt jucate intr-o baratca de scanduri.

Incercand sa rasplateasca pasiunea bacauanilor pentru teatru Fani Tardini se imprumuta de bani de la Consiliul Comunal Bacau intentionand sa obtina un local adecvat pentru spectacole.

Prin 1872 datoria ei se ridica la 520 lei. Actrita solicita ca imprumutul sa fie considerat o subventie asa cum obtinuse si in alte orase.

Autoritatile nu iau in seama argumentele ei si este urmarita de adresele oficiantilor, fiind nevoita sa paraseasca Bacaul.

Prin 1875 baratca de sanduri in care se prezentasera spectacole este in pericol de prabusire. Fani Tardini, este pusa sub urmarire fiind somata sa-si strice arena de teatru din Bacau.

In anul 1872, Ion Pisoschi cerea Primariei ca sala mare a acesteia sa slujeasca pentru a infiinta un mic teatru pentru oras.

Cererea primind un raspuns negativ preocuparile bacauanilor pentru aceasta problema a continuat pana cand un alt iubitor de teatru Necolai

Dragoian face o sala proprie de teatru, la randul al doilea al hotelului ce-l construi in anul 1873. In aceasta sala frumoasa si incapatoare in anul 1874, se deschide teatrul sub directia lui Mihai Climescu care aduce actori buni de la Iasi si Botosani.

In anul 1875, conducerea teatrului din care facea parte si Costache Radu aduce o trupa mai mare de actori din Craiova si Bucuresti, a caror spectacole erau asaltate de un numar foarte mare de spectatori incat era nevoie de interventia politiei pentru a face ordine.

Pentru obtinerea de noi subventii Mihai Climescu inainteaza la 4 octombrie 1876 o alta cerere pentru obtinerea unei noi subventii in care se mentiona ca " .in toata lumea civilizata pe langa Biserica, scoala, presa, teatrul ocupa si el un loc destul de important, ca peste tot locul se fac sacrificii imense pentru acest scop, ca pe calea artelor, natiunile rivalizeaza si cu teatrul; ca in special orasul Bacau dintre multele orase ale Romaniei contin un public apt pentru teatru..",

rugand pe primarul orasului Honciug, sa acorde pentru stagiunea 1876 /1877 o subventie de 2500lei.

Se pare ca a reusit sa obtina sprijinul solicitat, ceea ce a asigurat in iarna respectiva o stagiune rodnica in care bacauanii, au avut prilejul adeseori de a-l asculta pe "acel rege al poeziei" care era Vasile Alexandri, recitand poemul "Dan Capitan de plai" entuziasmand pe voluntarii ce plecau pe frontul de la Plevna.

Dupa 1878 , teatrul din Bacau s-a bucurat de mult succes prin spectacolele pe care le oferea fie cu trupa locala, fie cu trupe din tara si strainatate.

In ziua de 28 septembrie 1880, in teatrul bacauan a fost prezentat spectacolul " Omul cu o suta de capete", protagonistii au fost artistul francez Francisc de Blanche si trupa sa de la teatrul Follies Bergeres din Paris.

In anul 1889, hotelul lui Necolai Dragoianu, in care se afla si teatrul, cade prada flacarilor. Pana in 1895, cand va fi deschisa o sala de teatru in Palatul Municipal actualul sediu al Prefecturii judetului Bacau, miscarea teatrala a cunoscut o amploare mai mica. Actorii pregateau spectacole pe care vara le prezentau in gradina publica.

In anul 1896 vin la Bacau si trupe de elita, a Teatrului National Bucuresti cu Constantin Nottara si Agatha Birsescu, Teatrul National Iasi, Teatrul National Craiova.

In anul 1895 a fost inaugurata cladirea palatului Ateneu, constructie care a fost mistuita de foc in 1964.

Una din salile sale era destinata spectacolelor teatrului bacauan.

Inceputul secolului al XX-lea se afla sub semnul dezinteresului autoritatilor fata de teatru.

In anul 1928 evolueaza pe scena bacauana Lucia Sturza Bulandra si Aura Buzescu, dar sustine un concert memorabil si George Enescu.

Un anul 1929 este inaugurat palatul Marasti care va gazdui un hotel, un teatru si un cinema.

Aici functioneaza acum TEATRUL MUNICIPAL "BACOVIA", cladirea oferea conditii optime - fotolii tapitate cu plus grena, lojile aurite, o cupola albastra care avea sa fie repictata de Nicu Enea, candelabrele si multe altele ofereau teatrului o deosebita eleganta.

Primul director al teatrului bacauan, M. Berghof a hotarat inceperea repetitiilor cu piesa "Alarma" de Ortin Vasilevsi, si "Casa Pisicii", o piesa pentru copii, scrisa de Samuil Marasak.

La 9 octombrie 1948, ora 19,30 gongul a batut pentru premierea piesei "Alarma". Actorii erau: Teodora Lazar, Costin Cristinel, Ion Niculescu-Bruna, Ulpiea Hirjeu, Vasile Cretoiu, Aura Mihutescu si George Musceleanu .. .

Teatrului bacauan i se da titulatura TEATRUL DE STAT BACAU, apoi in timp TEATRUL DRAMATIC BACOVIA, astazi numindu-se TEATRUL MUNICIPAL BACOVIA, Teatrului de Animatie fiind sectie pentru copii si tineret.

In timp, la teatrul bacauan au jucat actori care au scris istoria teatrului romanesc: Elvira Godeanu, Silviu Stanculescu, Radu Beligan, Tamara Buciuceanu, Ion Marinescu, Dem Radulescu, Teofil Valcu, Stela Popescu, Diana Lupescu, George Mottoi, Florin Piersic, Constantin Cosa, Gheorghe Doroftei, Ligia Dumitrescu . .

Ca regizori care au lucrat pe scena bacauana amintim: Ion Olteanu, Ion Omescu, George Teodorescu, Valeriu Moisescu si multi altii.

Scenografi care au colaborat cu teatrul din Bacau: Liviu Ciulei, Tony Gheorghiu, Paul Bortnovschi, Andrei Both, Mihai Madescu, Lia Mantoc, Traian Nitescu, Teodora Dinulescu, Gloria Iovan, Ion Popescu Udriste.

Bibliografie:

Revista "CARPATICA XXIV", publicatie a Muzeului de Istorie

"Iulian Antonescu" Bacau.