DESCOPERIRI CU AJUTORUL CELOR CINCI SIMTURI

DESCOPERIRI CU AJUTORUL CELOR CINCI SIMTURI

1. Introducere

Muzeul Maghiar de Istorie Naturala gazduieste o colectie publica. De la infiintarea sa acum doua sute de ani, el a indeplinit o functie tripla, si anume:

a)      aceea de a colectiona, conserva si proteja comorile naturii;

b)       aceea de a studia stiintific si cerceta fenomenele si obiectele naturale;

c)       aceea de a expune articolele valoroase ale colectiei si de a contribui la raspandirea cunostintelor stiintifice naturale.

Expozitiile muzeului sunt deschise publicului din 1811 si in mod traditional, cercetarea s-a concentrat in jurul domeniilor stiintifice ale mineralogiei, paleontologiei, botanicii, zoologiei si antropologiei.

2. Noua abordare a aranjamentului expozitional: Expozitia ca instrument principal de comunicare al muzeului

Un nou capitol din istoria expozitiei noastre a inceput in 1996, odata cu deschiderea actualului Pavilion Expozitional. Rupand traditia aranjamentelor expozitionale concentrate pe obiect, exponatele - infatisand procese si legi naturale - contin obiecte originale in numar mai mic, dar folosesc instrumente mai interactive, urmarind sa faciliteze intelegerea, precum si instalatii cu efecte de lumina, culoare si sunet, oferind o experienta complexa. Principiile de baza ale aranjamentului expozitional sunt interactivitatea, spiritul jucaus si o abordare holistic. Pe langa cunostintele stiintifice oferite, muzeul nostru pune la dispozitie un loc pentru interpretarea istorica, literara si etnografica a fenomenelor naturale. Acest lucru este cel mai bine ilustrat in cadrul expozitiei deschise in anul 2000, in care vizitatorul poate intalni personaje din legende si povestiri populare. Una dintre prioritatile stabilite de muzeu este ca expozitia sa fie inteleasa de catre copii si sa fie pe placul lor, oferindu-le o ambianta agreabila, sentimentul ca se afla "acasa". In mod firesc, copiii sunt de obicei primii care se implica in activitati interactive. Fiintele mistice pe care le gasesc ei in muzeu, cum ar fi un pitic intr-o mina, se adreseaza tinerei generatii, ca si copilului ascuns in fiecare din noi.

Noua expozitie axata pe istoria Muzeului are doua nivele paralele: unul pentru vizitatorul adult si celalalt pentru vizitatorul copil, dar sectia copiilor nu este o versiune simplificata a celei pentru adulti. Pedagogii Muzeului care au conceput cele doua nivele au cautat mai degraba sa selecteze cateva idei din fiecare modul care merita sa fie explicate vizitatorilor tineri, pentru a-i ajuta sa inteleaga esentei muncii stiintifice din cadrul colectiilor. De exemplu, in modulul care prezinta modul de organizare si proportiile unei colectii se afla o comoda micuta cu indicatia "Poti sa faci singur o colectie", care ajuta la invatarea principiilor de baza ale colectionarii sistematice intr-o maniera ce seamana mai degraba cu un joc.

3. Expozitiile permanente

3.1. Omul si natura in Ungaria: Expozitie Istorico-ecologica

Aceasta expozitie interdisciplinara urmareste istoria naturala a bazinului Carpatic, vazuta ca unitate ecologica, de la aparitia omului in natura pana la formarea societatilor civilizate si pana in prezent. Ocupand o suprafata de opt sute de metri patrati, exponatele prezinta modul in care fiinta umana utiliza resursele naturale in timpul transformarii, uneori chiar a deteriorarii grave a mediului sau natural. Pe langa prezentarea faptelor, proceselor si efectelor, expozitia analizeaza si eventuale solutii. Mesajul acestei vitrine istorico-ecologice este ilustrat de obiecte unice, spectaculoase, cadre realiste si fotografii originale. In plus, expozitia se face usor inteleasa prin modulele interactive.

3.2. "Gradina cu flori care nu se ofilesc niciodata

In interiorul zonei delimitate de coloanele de sustinere ale galeriei din Pavilionul Expozitional se gaseste una dintre cele mai bogate si spectaculoase selectii de minerale si cristale de roca (numite in maghiara "flori de mina") din regiunea Bazinului Carpatic.

3.3. "Sferele indragite" : Comorile naturii din Bazinul Carpatic

Spectaculoasa expozitie deschisa in anul mileniului evoca lumea legendelor si basmelor. Vizitatorii sunt condusi printr-o mina a comorilor, o pestera a balaurului, o padure vrajita si un sat din secolul al XIII-lea. In afara aspectelor cultural-istorice ale comorilor naturale care apar in legendele, povestile populare si cantecele maghiare (ierburi, copaci, creaturi mistice, oase de balauri, cristale de roca), prezentarea este insotita de explicatii stiintifice la zi. Expozitia este o juxtapunere a stiintelor naturale, artelor si miturilor.

3.4."Intr-un tinut indepartat" : Aventurile muzeului in ultimii doua sute de ani

Expozitia comemoreaza intemeierea Muzeului de acum doua sute de ani, prezentand etapele semnificative din istoria sa, calatoriile si expeditiile sale de colectionare. Vizitatorii pot arunca o privire in culise, la procesele de munca stiintifica ce se desfasoara in colectii. Ei sunt introdusi in munca muzeologului: examinarea, organizarea si analiza articolelor colectiei. Vizitatorul poate opta pentru una din cele doua itinerare ale expozitiei: unul pentru adulti, celalalt destinat copiilor. Ambele nivele sunt interactive si indeamna la joc. In acest fel expozitia poate fi savurata de copii si de parintii lor deopotriva.

3. Camera descoperirilor: Un strop de natura

Omul studiaza mediul inconjurator de zeci de ani, adesea ca un strain. Cum majoritatea oamenilor locuiesc la oras, ei ajung sa cunoasca natura din fotografii, carti, reviste, de la televizor sau video. Copiii invata deseori la scoala cum arata pasarile, oasele, plantele, dar ajung rareori suficient de aproape ca sa le atinga, sa le miroasa sau sa le auda. Cateva mii de exponate din cele cateva milioane incluse in colectii sunt expuse in Muzeu si amenajate numai pentru observare.

In Camera Descoperirilor, infiintata in 1992, functioneaza altfel de legi. Aici totul poate fi tinut in mana pentru a fi observat mai cu atentie. Din cauza greutatii lor, nimeni nu poate ridica falcile balenei, craniul elefantului sau ursul impaiat, dar chiar si celor mai tineri le place sa aleaga semintele din "Castronul Cenusaresei". Poate ca atractia cea mai populara este cutia care contine un liliac. Oricine poate sa mangaie ariciul, in ciuda spatelui sau tepos. Ciupercile liofilizate arata delicios. Pasarile suspendate in aer parca s-ar odihni pe aripa vantului, gata sa-si ia zborul dintr-o clipa intr-alta. Pietrele spun povestea milioanelor de ani si ne infatiseaza creaturi care au incetat sa existe cu mult timp in urma. Minerale scanteietoare ne atrag catre etajere.

Nu sunt decat cateva farame de natura vie sau neinsufletita in acesti cativa metri patrati si totusi, fiecare, de la bunic la nepot, poate gasi aici ceva care sa-i atate curiozitatea. Articole exotice si obiecte uzuale pe care le bagam rareori in seama se gasesc aici unul langa altul. In aceasta camera sunt testate toate simturile (cu exceptia gustului). Sunete din lumea animalelor curg incontinuu pe banda, aromele inchise in "Sticlutele de adulmecat" sunt adesea greu de ghicit, iar in cabinetul secret oricine poate sa incerce cat de bine "vede" folosindu-si mainile.

Camera Descoperirilor este deschisa scolilor pe baza de programare in zilele de lucru si ofera activitati elevilor de la nivel prescolar pana la nivel liceal (iar persoanele care viziteaza muzeul pe cont propriu si familiile au acces la ea la sfarsit de saptamana) :

• Prescolarii pot sa descopere diferentele dintre modul de viata si infatisarea diferitelor animale examinand animale impaiate si pot afla despre ramurile biologiei prin intermediul jocurilor special concepute in acest scop.
• Copiii de scoala primara exploreaza diferite teme prin activitati concepute pentru varsta lor, indrumari scrise, cercetari la scara mica in biblioteca si teste cu diferite nivele de dificultate.
• Elevii de liceu sunt condusi de ghizi profesionisti in scopul aprofundarii cunostintelor, sau al acumularii de noi informatii pe anumite subiecte de stiintele naturii.

4. Publicatii educative pentru profesori si elevi

Majoritatea expozitiilor sunt construite pentru descoperire independenta. In aceasta lumina, Muzeul cere profesorilor sa-si incurajeze grupurile sa foloseasca publicatiile Muzeului pentru stimularea intelegerii individuale. Aceasta metoda contribuie de asemenea la directionarea mai eficienta a numarului mare de elevi, pentru care activitatile frontale nu sunt intotdeauna posibile, datorita numarului mic de pedagogi ai muzeului. Materialul educativ ajuta la depasirea acestei probleme si vine in ajutorul profesorilor, astfel incat ei sa poata folosi Muzeul in mod independent .

Publicatiile sunt multe si variate.

4.1. Programul activitatilor si evenimentelor

De doua ori pe an, Muzeul publica si expediaza tuturor scolilor primare din tara programul expozitiilor, al evenimentelor si lista noilor publicatii. Noi incurajam profesorii sa ia legatura cu Muzeul (sa sune, sau, si mai bine, sa vina direct aici) inainte de a-l vizita cu clasa, cu scopul de a-si exprima necesitatile si de a informa personalul Muzeului despre situatiile deosebite, pe de o parte, si pe de alta parte pentru a se informa despre expozitii si materialele educative.

4.2. Seria Lacertina si alte publicatii educative

Sectia de educatie a muzeului pune la dispozitie seria Lacertina, o publicatie in mai multe volume continand informatii de baza si referate metodice legate de expozitii. Cele mai multe volume sunt axate pe expozitia istorico-ecologica Omul si Natura in Ungaria. Alte volume contin material despre colectiile care nu sunt expuse (din motive de limitari in privinta continutului sau formei), dar la fel de importante. Volumele sunt valoroase pentru cititorii interesati de istorie naturala si stiinta si cuprinde teste pentru cei dornici sa invete mai mult.

Dintre aceste volume, unele se adreseaza indeosebi profesorilor si elevilor; in unele cazuri ele sunt scrise de catre profesori formatori si profesori in activitate. De exemplu, volumul 4 ofera idei metodologice pentru explorarea cu prescolarii a Muzeului Maghiar de Istorie Naturala. Vizitele la muzeu corespund cerintelor programei nationale pentru invatamantul prescolar. Volumul include indrumari pentru jocuri, activitati si teme de discutie, precum si un scurt capitol teoretic asupra perfectionarii profesorilor.

Alte volume pentru scoli se axeaza pe anumite teme ale programei scolare nationale, cum ar fi Omul si Societatea, Omul si Natura si Mod de Viata si Cunostinte Practice; pe antropologie istorica pentru elevi cu varste intre unsprezece si optsprezece ani; pe folosirea expozitiei permanente prin sarcini amuzante, concursuri cu intrebari si ghicitori care se pot rezolva numai prin observare atenta si studiu al expozitiei; sau pe Orczy Park, odinioara cea mai mare si mai frumoasa gradina din Budapesta, acum o zona recreativa pentru locuitorii cartierului.

O publicatie diferita, Balauri, uriasi si alte creaturi misterioase, se concentreaza asupra expozitiei Sferele indragite si contine informatii si material pentru profesor, cu scopul de a elabora activitatile pregatitoare si pe cele in clasa, atat pentru copiii mai mici (6-11 ani), cat si pentru cei mai mari (12-16 ani).

5 Programe educative ale Muzeului de Istorie Naturala : Studii de caz

Din gama larga de programe educative ale Muzeului, prezentam o selectie de trei activitati concepute si realizate de Sectia de Educatie.

1 Balauri, Uriasi si alte Creaturi Misterioase:

Aventuri in expozitia Sferele Indragite

Parada personajelor din legendele si basmele maghiare din cadrul acestei expozitii a inspirat desfasurarea unei calatorii aventuroase, urmarind sa o prezinte copiilor. Toti participantii primesc la plecare un talisman - asemenea eroilor populari cand porneau la drum - care sa-i apere de primejdii si sa-i ajute sa iasa din incurcaturi. Problemele sunt scrise pe un sul de hartie, dand impresia unui decor medieval.

"Aventurierii" trebuie sa gaseasca un pitic intr-o mina, urmand o descriere din secolul al XVIII-lea, sa caute intrusi printre pietrele pretioase, sa se familiarizeze cu "bucataria" secolelor XII-XIII si sa caute creatura legendara care traieste in mlastina. De asemenea ei isi pot testa abilitatile in diferite activitati : sa pescuiasca dintr-un lac si sa ghiceasca dupa miros tipul de plante ascunse in "Sticlutele de adulmecat". Cei care rezolva toate problemele primesc un premiu: ei pot sa aleaga una dintre pietrele semi-pretioase, comoara balaurilor.

Misiunile si itinerarul sunt astfel concepute incat sa poata participa la activitate atat grupuri mai mici (de exemplu o clasa), cat si mai multe sute de participanti. Calatoria ii poarta prin intreaga expozitie, ultima misiune fiind plasata la etajul superior, cu vedere la Gradina Basmelor. Participantii au de rezolvat doua probleme in fiecare sectie a expozitiei si petrec aproximativ acelasi interval de timp in fiecare sectiune, dobandind astfel o buna cunoastere de ansamblu a expozitiei.

Fiecare misiune dureaza cam treizeci de minute. Stim din experienta ca vizitatorilor le ia cam doua ore pentru o vizita. Atat copiilor cat si parintilor le place sa creeze ceva cu propriile maini, asa ca itinerarul include o activitate linistita la sfarsitul agitatei si aventuroasei calatorii. Ei pot construi o macheta din hartie a unui bordei din secolele XII-XIII, pe care il pot umple cu figurine decupate ale unei familii in haine de toata ziua sau de sarbatoare din acea perioada. Aceasta activitate este optionala si, cu toate ca nu este legata direct de calatorie, are legatura cu una din temele expozitiei.

2. Priveste, Asculta, Simte : Jocuri cu cele cinci simturi

Aceasta activitate a fost creata initial pentru expozitia de istorie Intr-un Tinut Indepartat a Muzeului, in special modulele care sunt legate de expeditiile cercetatorilor nostri spre continente indepartate. Aceasta parte e expozitiei infatiseaza scene ale expeditiilor cu ajutorul obiectelor, culorilor, aromelor, sunetelor si formelor caracteristice diferitelor regiuni ale lumii: Asia Centrala si Balcanica, Asia de Sud si Sud-Est, Australia si Noua Zeelanda, America de Nord si de Sud si Africa.

Auzul, mirosul, gustul, pipaitul si vazul sunt folosite pentru orientarea in diferitele statii ale itinerarului si pentru misiunile legate de rezolvarea de probleme. Dificultatile apar la nivelul de cunostinte si aptitudini ale copiilor cu varste intre sase si zece ani, dar intrucat acest program este oferit si familiilor, sunt incluse si cateva intrebari mai dificile, cu scopul de a antrena si parintii in activitati.

In timpul activitatii, copiii merg intr-o calatorie imaginara care ii duce in jurul lumii. La plecare, fiecare primeste un pasaport, in care ei aduna stampile de fiecare data cand duc la bun sfarsit o misiune.

Pentru prima statie, Asia, misiunea este cautarea de fosile, avand ca baza colectia imensa de ramasite de dinozauri provenind din aceasta regiune de care dispune Muzeul. Intr-un bazin cu nisip, exploratorii pot sapa dupa oase, cochilii de moluste si melci si bucati de coral. Primul obiect gasit va indruma participantii spre urmatoarea statie.

De exemplu, bucata de coral ii va conduce catre Australia, unde se pot familiariza cu gustul si mirosul plantei indigene, eucaliptul. In continuare, exploratorii pescuiesc pesti de lemn si broaste testoase care au inscris pe verso numele unei plante sau al unui animal. Copiii trebuie sa hotarasca daca numele se refera sau nu la plante sau animale care traiesc in Australia. Unul dintre animale, iepurele (Oryctolagus cunciculus) a fost introdus pe continent din Europa. Acest indiciu face legatura cu urmatoarea statie, Europa, unde copiii au de trecut o "mlastina": un bazin cu apa putin adanca in care alterneaza portiuni adancite, intens colorate (simbolizand terenul mlastinos) si portiuni dure de culoare inchisa (simbolizand smocuri de vegetatie). Este momentul potrivit pentru a invata caracteristicile mlastinii.

Din Europa ne mutam in Africa, unde descoperim aroma plantelor indigene sau cultivate pe continent. Oricine cunoaste cafeaua, cacao, ceaiul si menta. In timpul discutiei din aceasta etapa, ei invata ce planta provine din Africa dar este cultivata mai mult pe alt continent. De exemplu, cafeaua, originara din Africa, este cultivata pe scara larga in America de Sud si Centrala, astfel ca de data aceasta calatorii nostri trebuie sa-si continue drumul catre continentul american.

Continentele sunt legate in mod logic unele de altele. Daca a adunat cinci stampile in pasaport dupa ce a trecut prin Asia, Australia, Europa, Africa si America, drumetul poate face o excursie in Antarctica, unde poate sa bea limonada cu gheata si sa asculte cantecul balenelor. Aceasta ultima statie a fost inspirata de canicula din vara anului 2002.

3. Muzeul la scoala : Ai grija unde pui pasul - mlastina!

Suntem deseori solicitati de catre profesori sa sustinem activitati muzeale in scoli. Este desigur imposibil sa scoatem obiecte originale in cantitati mari, asa ca folosim adesea in afara Muzeului material destinat activitatilor practice din Camera Descoperirilor. Acest material se preteaza foarte bine la o discutie non-formala pe durata unei ore de curs, care este, cu toate acestea, profunda si educativa. Totusi, am vrut sa cream conditiile unui mediu mai agreabil pentru aceasta discutie, in timpul careia copiii pot invata activ sau se pot instrui unii pe altii.

Sectia de Educatie a primit din partea unui profesor o solicitare de a organiza o activitate pe tema "Apele si zonele umede", pentru clasa a patra. Discutia preliminara cu profesorul a permis stabilirea nivelului de cunostinte al elevilor privind aceasta tema, la care copiii lucrasera deja, si despre obiectul activitatii, care era consolidarea cunostintelor elevilor. S-a luat hotararea organizarii unui joc de societate, datorita posibilitatilor pe care le ofera acesta pentru crearea unui mediu de invatare confortabil si pentru implicarea intregii clase.

Jocul se desfasoara intr-o mlastina. Intrebarile si sarcinile se refera la animale, plante si oameni care traiesc in apa sau in apropierea acesteia si bineinteles la apa insasi. Am pictat desfasurarea jocului pe o panza uriasa. Intrebarile si sarcinile au fost scrise pe cartonase si am adaugat ceva recuzita, cum ar fi seminte, fructe sau plante, oase, plus hartie, creioane, foarfeci, lipici si o sfoara.

Selectia echipelor este ea insasi un joc. Fiecare copil primeste o picatura de ulei aromatic in palma. Se folosesc trei sau patru tipuri de uleiuri, iar membrii echipelor trebuie sa se gaseasca unii pe ceilalti folosindu-si simtul mirosului. Echipele isi aleg un nume si desemneaza un membru care va fi un "pion" viu in joc.

Echipele trag cartonase alternativ. Pentru ca intreaga echipa sa aiba ocazia sa joace, de fiecare data alt membru raspunde la intrebari. Iata o mostra de intrebari de pe cartonase :

Exemplul 1:

Exemplul 2:

Traseul jocului trece printr-o mlastina care contine in mod firesc smocuri de vegetatie si teren mlastinos, exact ca in realitate. "Pionii" trebuie sa aiba grija pe unde calca, pentru ca daca pun pasul pe un teren mlastinos se pot "afunda" si in acest caz echipa trebuie sa stea un joc. Jocul dureaza aproximativ o ora, dar activitatea poate fi intrerupta sau continuata in functie de decizia jucatorilor si de timpul disponibil.

Starea de spirit creata de joc a fost pozitiva. Copiii se distreaza si cer sa continue jocul, care reuseste sa le capteze atentia. Intrebarile si sarcinile sunt astfel concepute incat sa se potriveasca nivelului de cunostinte si varstei participantilor si nu s-au semnalat dificultati. Jocul reprezinta o alta metoda pe care profesorii o pot folosi atat la Muzeu cat si la scoala pentru o serie de teme, cu diferite grupe de varsta.

6. Expozitia permanenta si Programa scolara nationala¹³

6.1. Muzeul ca loc al educatiei     

Continutul Programei Scolare Nationale, precum si cerinta de a ameliora abilitatile si deprinderile elevilor impun un pas inainte catre metodologii si instrumente educative mai moderne. Demersul de predare si invatare al Programei Scolare Nationale in domenii cum ar fi cultura nationala, culturile lumii, educatia pentru protectia mediului, comunicarea, sanatatea fizica si psihica, necesita procese educative in afara spatiului scolii. Locurile de educatie non-formala - muzeele, bibliotecile, arhitectura si arta mediului creat de om, sate si parcuri reconstruite - ofera terenul propice invatarii personalizate si intre generatii, ca si instrumente pentru educatia in domeniul literaturii, al stiintelor sociale si naturale, culturii vizuale sau tehnologiei. In ultimul deceniu, muzeele au jucat un rol din ce in ce mai important in educarea tinerilor, in special a scolarilor.

In acest context, interdependenta dintre cele doua tipuri de institutii este recunoscuta de ambele parti. Pe de o parte, un numar de profesori recunosc rolul expozitiilor permanente si temporare ale diferitelor tipuri de muzee in provocarea de experiente intelectuale si emotionale unice. Obiectele originale pot fi instrumente educative deosebite si de neinlocuit, incurajand observatia minutioasa si detaliata care contribuie nu numai la dezvoltarea deprinderilor, ci si la consolidarea, aprofundarea si imbogatirea cunostintelor si imaginatiei copiilor. In acelasi timp, aspectele legate de expunere (spectacol, dispunere, iluminatie) contribuie la dezvoltarea intelegerii estetice. Pe de alta parte, profesionistii muzeului constientizeaza necesitatea de a face muzeul mai accesibil publicului. Se fac eforturi de a "transforma" muzeul intr-un loc potrivit publicului scolar, oferindu-se activitati extra-curriculare, si in acelasi timp distractie, fara a renunta la misiunea traditionala de cercetare si conservare.

Muzeul Maghiar de Istorie Naturala are capacitatea de a satisface aceasta necesitate. De exemplu, expozitia permanenta Omul si Natura in Ungaria arata evolutia relatiei dintre om si natura in Bazinul Carpatic si Ungaria, din multe perspective diferite. Temele expozitiei furnizeaza, direct sau indirect, ocazii de predare si invatare in mai multe arii educationale ale programei scolare (Cultura nationala, culturi ale lumii, comunicare si educatia pentru protectia mediului) si contribuie la implementarea cerintelor de imbunatatire a deprinderilor. Expozitia scoate in evidenta efectul schimbarii factorilor neinsufletiti de mediu asupra naturii vii, interdependenta lor si impactul uman pe termen scurt sau lung asupra sistemului organic al naturii. Incurajeaza constientizarea de catre elevi a mediului natural si a celui creat de om si ii sensibilizeaza fata de acesta, prezinta o serie de cai de protectie a mediului si incurajeaza implicarea activa, in functie de varsta elevilor. Expozitia influenteaza atat intelectul cat si emotiile, afectand astfel constiinta elevilor asupra mediului si problemele ecologice.

In cele ce urmeaza, prezentam o analiza a modalitatilor de a corela expozitia permanenta Omul si Natura in Ungaria cu ariile curriculare Omul si Societatea, Omul si Natura si Mod de Viata si Cunostinte Practice. Se prezinta idei pentru o mai ampla recunoastere a ocaziilor pe care le poate oferi muzeul si utilizarea lor in educatie.

6.1.a. Aria curriculara "Omul si societatea" si expozitia

Omul si Societatea ca arie curriculara trece dincolo de domeniile istoriei, sociologiei, etnografiei, studiilor locale, eticii, psihologiei etc., si integreaza cunostintele legate de om ca fiinta sociala, de relatiile umane si institutii. Combinarea cunostintelor ce provin din domenii diferite formeaza programa scolara ca intreg. Dar acest material complex trebuie segmentat in subiecte distincte precum studiile sociale, cunostinte despre omenire, istorie etc., determinate si de programe scolare locale si de activitati extra-curriculare. Expozitia din cadrul Muzeului Maghiar de Istorie Naturala ofera profesorilor ocazia de a indeplini aceasta misiune dificila.

Materialul expozitional concentrat pe istoria naturala a Ungariei din trecutul geologic pana in prezent atrage atentia asupra schimbarii relatiei dintre om si natura. Procesul acestei schimbari este evident legat de relatiile sociale. Expozitia este un bun exemplu de cum putem evoca trecutul trecand dincolo de specializarea traditionala a subiectelor si ce efect exercita muzeul asupra stabilirii unei atitudini responsabile fata de viitor. Vizitele scolare la expozitie ajuta elaborarea temelor incluse in programa tuturor celor sase nivele, cum ar fi :

• cunostinte despre omenire si despre sine
• dobandirea si prelucrarea de cunostinte
• orientarea in timp
• orientarea in spatiu.

6.1.b.Aria curriculara "Omul si Natura" si expozitia

Obiectivele acestei arii sunt dobandirea unei cunoasteri de baza a metodelor intelegerii stiintifice naturale, prin exersarea continua a procesului cognitiv al observatiei, descrierii, comparatiei, gruparii, organizarii, masurarii si experimentarii. Prin aceste metode, abilitatile si comportamentele elevilor sunt identificate si imbunatatite, facand de asemenea posibila asimilarea si organizarea de cunostinte, identificarea corelatiilor simple, intelegerea si aplicarea informatiei invatate si studiul eficient al subiectelor specializate.

Urmatoarele cerinte generale de perfectionare pentru nivelele 1-6 se pot indeplini prin vizitarea expozitiei:

• dobandirea, prelucrarea si aplicarea de cunostinte;
• familiarizarea cu subiectul: "Elevul ar trebui sa cunoasca trasaturile de baza ale celor mai importante materiale (pe diferite nivele de organizare) din mediul sau inconjurator";
• orientarea in timp; timpul si fenomenele naturale: "Elevul ar trebui sa aiba o buna intelegere a schimbarilor si evolutiei vietii pe Pamant; si sa devina constient de procesul de schimbare specific fiintelor umane";
• orientarea in spatiu; fenomene spatiale si naturale: "Elevul ar trebui sa fie familiarizat cu lumea din jurul sau".

6.1.c.Aria curriculara "Mod de Viata si Cunostinte Practice si expozitia

Cerintele acestei arii educative sunt integrate in cadrul temei Tehnologie si Economie domestica din programa scolara. Obiectivul Tehnologiei este de a conduce dezvoltarea personalitatii copilului intr-o directie care sa il faca pe acesta capabil sa traiasca in armonie cu mediul sau, sa inteleaga, sa pretuiasca si sa modeleze mediul sau inconjurator. Elevii trebuie sa cunoasca trasaturile specifice ale materialelor, in timp ce transformarile lor trebuie sa fie legate de utilizari, de nivelele diferite de necesitati si de efectele daunatoare ale proceselor tehnologice. In expozitie, copiii pot invata despre stramosi si mediul lor, formand o unitate organica, folosirea cunostintelor comunitatii pentru a-si face casele, ustensilele si uneltele folosind materialele din imprejurimi. Ei pot urmari procesul care a condus la problemele serioase de mediu de astazi. Expozitia ii ajuta sa constientizeze ca au un rol in gasirea solutiilor la aceste probleme.

Urmatoarele cerinte pentru nivelele 1-6 pot fi indeplinite prin vizitarea expozitiei:

descoperirea relatiei dintre tehnologie si mediu in situatii date;

identificarea si analizarea problemelor;

pregatirea pentru auto-suficienta, pentru practicarea sarcinilor gospodaresti si spre administrarea rationala a vietii cotidiene.

Bibliografie

Kanczler Gyuln (1997) (ed) Impreuna cu scolarii din clasele primare la Muzeul Maghiar de Istorie Naturala. Ghid al vizitelor la muzeu pentru profesori, Budapesta, Muzeul Maghiar de Istorie Naturala