Descoperiri stiintifice si realizari tehnice ale poporului chinez

Descoperiri stiintifice si realizari tehnice ale poporului chinez

In acest univers necunoscut, chinezii au facut pasi mari pe calea cunoasterii si a tehnologiei, de mai bine de 5.000 de ani.

De-ndata ce limbajul a inceput sa se dezvolte, oamenii au scris pe orice a stat nemiscat timp suficient. Argila, lutul, bambusul, papirusul si piatra au fost doar cateva dintre primele suprafete utilizate in acest scop. Lucrurile insa aveau sa se schimbe dupa ce chinezii, mai precis un demnitar pe nume Tsai Lun, va inventa cam prin anul 105 i.Hr., un prototip al hartiei moderne, dintr-un amestec de  coaja de copac, canepa, panzeturi uzate si resturi de navod, rezultatul fiind o hartie aspra, bruta (inainte de asta, chinezii scriau pe fasii subtiri de bambus si matase).

Este probabil cea mai faimoasa dintre anticele descoperiri chinezesti. Cea mai veche referire cu privire la praful de pusca se gaseste intr-o opera chinezeasca din 1044. Un amestec de nitrat de potasiu, mangal si sulf, formula servea la fabricarea proiectilelor fumigene, explozibile si incendiare de folosit in timpul asediilor. De altfel, descoperirea prafului de pusca si inventarea armelor de foc (datata pe la 11000) au coincis cu indelungate perioade razboi.

Un general pe nume Jugo Liang, care a trait in timpul dinastiei Han, este creditat ca fiind inventatorul "vehiculului" cu roata dispusa sub incarcatura, utilizat in secolul II pentru a transporta greutati, dar conceput spre a fi folosit in scopuri militare. Conferind armatei chineze un avantaj decisiv asupra dusmanului (motiv pentru care chinezii au tinut inventia secreta timp de secole).

A fost o vreme cand matasea chinezeasca era atat de pretuita in intreaga lume, incat a reusit aproape de una singura sa lege China antica de restul lumii prin intermediul comertului si sa o impace cu celelalte culturi. Descoperirea prelucrarii matasii in China a fost multa vreme inconjurata de mister. Potrivit traditiei, ar fi fost nevasta Imparatului Galben, legendarul parinte al civilizatiei chineze, care a trait in jurul anului 3.000 I. Hr., cea care a descoperit proprietatile firului produs de viermii de matase. La ora actuala, gratie descoperirilor arheologice, detinem informatii mai exacte cu privire la originile sericulturii; surprinzator, la fel de vechi pe cat lasa legenda sa se creada. Mai precis, cele mai vechi relicve scoase la lumina provin din  perioada Liangzhu (neoliticul tarziu), inflorita intre anii 3.300 si 2.200 i.Hr. in China orientala.

Desi chinezii nu ar fi putut sa spuna nimanui exact cate grade a avut un cutremur pe scara Richter (intrucat aceasta nu a fost creata decat de-abia in 1935), au reusit totusi sa inventeze primul detector de cutremure din lume: seismograful. Iar cel nascocit de Chang Heng, un astronom de la curtea imperiala, la inceputul secolului II, era o adevarata opera de arta. Pe un vas din bronz masiv, sase dragoni incastrati, privind in jos, erau pozitionati la distanta egala unul de celalalt, fiecaruia corespunzandu-i o broasca sculptata in relief, desigur cu gura cascata, uitandu-se in sus. In interiorul vasului, un pendul atarna nemiscat, in asteptarea vibratiei destabilizatoare. Moment in care, cadenta pendulului se presupune ca ar fi pus in miscare parghiile interne ale seismografului, provocand caderea unei bile din gura dragonului indreptat in directia epicentrului cutremurului in cea a broastei aflate dedesubt.

Nu se stie cu precizie cui i-a venit ideea desteapta de a se orienta folosind magnetul, dar marturiile arheologice arata ca a fost un chinez, in secolul IV d.Hr., cel care a slefuit o piatra magnetica naturala in forma de lingura, menita a indica intotdeauna aceeasi directie: sudul, directia cardinala si calea catre armonia interioara. De altfel si busola moderna, instrument de navigatie, dateaza din anul 1100, provenind tot din China.