Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


JEAN-AUGUSTE-DOMINIQUE INGRES (1780-1867)

Arta cultura



+ Font mai mare | - Font mai mic



Jean-Auguste-Dominique Ingres



S-a nascut in Montauban, un prosper oras comercial, langa Toulouse, in sud-vestul Frantei. Fiul unui artist mai putin important, Ingres a lucrat neobosit pentru dezvoltarea unei tehnici impecabile din punct de vedere academic. In perioada sa de pregatire el a devenit unul din ucenicii preferati ai lui David, ajungand spre sfartitul vietii un punct de referinta al artei franceze.

La acea vreme telul oricarui artist ambitios era de a studia cu pictorul Jacques-Louis David, faimosul conducator al Scolii Neoclasice. In scurt timp el a devenit unul dintre ucenicii preferati ai lui David, ajungand sa lucreze ca asistent al acestuia. A castigat Marele premiu oferit in Franta si a ajuns sa studieze la Roma. A revenit la Paris in anul 1841.

Puritatea formala consacrata in opera sculptorului si graficianului J. Flaxman, precum si pictura secolelor al XV-lea si al XVI-lea, dar in special pictura lui Masacio, a lui Rafael si a maestrilor, alaturi de arta clasica si cea elenistica au constituit punctele de referinta ale operei lui Ingres. Studiul formelor perfecte, gasite in puritatea arabescului linear, mai curand in desen, decat in culoare, unde idealul clasic prinde viata si devine actual, constituie o sursa nesecata de inspiratie pentru pictura secolului al XIX-lea.

Doamna Rivière

Pictura e cunoscuta si sub denumirea doamna cu sal. Perfectiunea compozitionala este completata de cromatica sugestiva, care accentueaza contrastul dintre negrul parului, cel al ochilor si albastul pernei.

Portretul domnisoarei Rivière

Ingres foloseste o serie de tehnici prin care reda inocenta tinerei. Poza ei rigida, fata stilizata si peisajul de primavara din spatele ei fac referire la portretele italiene timpurii, in timp ce rochia sa alba stralucitoare si gulerul, la fel de alb, simbolizeaza puritatea.

Sustinator pasionat al predominatiei liniei asupra culorii el creaza forme aproape sculpturale, opunandu-se prin aceasta unei cromatici abundente. Nudul este tratat sculptural, cu o mare precizie si, in acelasi timp, cu o mare delicatete a tusei.

Catre 1830 idealurile antice ale neoclasicismului se vor risipi in fata idealurilor romantice care incepusera sa se manifeste.

Neoclasicismul in design

Neoclasicismul este o reactie de respingere a curentului rococo in favoarea clasicismului, a fost o miscare care a aparut in momentul in care rococo-ul era la apogeu. Designerii care au initiat-o au dorit o intoarcere la sursele de inspiratie greco-romane in locul celor din Renastere, dar pentru a se potrivi gusturilor secolului al XVIII-lea au adaptat modelele vechi prin reducerea dimensiunii ornamentelor pana la modele care se potriveau dorintelor celor deja plictisiti de rococo. Nu se stie nici astazi exact cui ii revine meritul pentru lansarea acestei revolutii in design.

Dupa acest inceput nenumarati artisti si mestesugari englezi, britanici si de alte nationalitati s-au luptat pentru a ajunge la vechile ruine ale civilizatiilor romane si elene, unde sa gaseasca surse de inspiratie. Roma si Atena s-au trezit practic invadate de curiosi si artisti, iar neoclasicismul s-a dovedit in scurt timp primul efort constient de a revitaliza un stil, in loc de a folosi elemente ale stilului ca inspiratie pentru noi modele. Ideea s-a raspandit foarte repede si a fost adoptata in numeroase tari, iar productia de mobilier a fost profund influentata.      

In Franta prima faza a neoclasicismului a primit numele de stil Ludovic XVI, desi domnia acestuia a inceput abia in 1774, primele exemple de mobilier neoclasic fiind realizate inainte. Clasicismul s-a manifestat printr-o gama larga de teme si motive inspirate de traditia greco-romana, dar in mare formele reflectau noul stil. Formele pieselor erau simple si geometrice : rectangulare, circulare, ovale, care se sprijineau pe picioare drepte, erau fie rotunde, fie patrate. Ca ornamente se foloseau ghirlande de flori, draperii, motive arthitecturale cum erau formele dorice, ionice sau corintice.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1422
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved