MORTARIA

MORTARIA

Sub denumirea latineasca de mortaria sau pelves sunt cunoscute vasele de mari dimensiuni, cu peretii grosi, cu marginea evazata si curbata in jos, prevazuta cu un deversor, care are rolul de a inlesni curgerea lichidelor. Desi calitatea pastei din care era modelat nu este dintre cele mai bune, credem ca majoritatea exemplarelor descoperite in Oltenia au fost confectionate in afara provinciei Dacia. Inclinam sa admitem originea lor sud-dunareana, dar nu excludem posibilitatea confectionarii acestor vase si in Dacia inferioara si ne gandim in primul rand la Romula. Mortaria sunt raspandite peste tot in Imperiul roman, dar in special in castre.

Problema utilizarii acestor vase au pus-o multi cercetatori. E. Ritterling, tinand seama de forma mortarium-ului si de faptul ca in pasta, mai ales in interior pe fund, se fixau pietricele sau chiar silexuri pentru a fi mai aspra, a sustinut ca foloseau la sfarmarea grauntelor sau a legumelor fierte, in timp ce apa era evacuata pe deversor( E. Ritterling, op. Cit., loc.cit) . Parerea lui Ritterling a fost insusita si de alti arheologi( B. Kuzsinszky, op.cit., p.336; D. Tudor.p.86)

Este greu sa presupunem ca exemplarele confectionate din pasta fina sau in tehnica sigillatelor erau folosite pentru acelasi lucru ca acelea a caror pasta era mult mai grosolana si amestecata cu pietricele pentru a fi facuta mai aspra. Aceste''mortaria'' puteau avea intrebuintari multiple chiar si la inchegarea laptelui, dupa cum presupune Deonna.

Evolutia cronologica a acestei forme a preocupat pe multi specialisti, dar nu exista certitudine decat in privinta faptului ca ea are o viata lunga: din secolul I pana in secolul IV-lea. In ce priveste datarea vaselor mortaria descopeite in cartierul olarilor de la Aquincum, Kuzsinszkiy opineaza pentru sfarsitul secolului al II-lea. E.Gose incearca sa faca o cronologie luand drept criteriu pozitia margini, dar Hekemes nu considera acest criteriu cel mai potrivit.

Mortaria descoperite in Oltenia au in general forma obisnuita a acestei categorii de vase, dar se apropie in special de forma exemplarelor descoperite in cartierul olarilor de la Aquincum ( B.Kuzsinszkiy, op.cit.,334, fig341) In stadiul actual al cercetarilor nu putem deosebi decat o varianta la tipul mai des intalnit.

De asemenea remarcam la acest tip lipsa santului interior.

Pasta de culoare caramizie, maronie sau galbuie, este de calitate inferioara ,amestecata cu multe pietricele. Printre exemplarele de mortaria, descoperite in Oltenia se afla decat patru intr-o stare mai buna de conservare. Spargerea a fost inlesnita din cauza subtieri prin frecare. Pe unele mortaria, de o parte si de alta a deversorului, se afla cate o stampila a mesterului olar.

Toate stampilele sunt romanesti si sunt inscrise intr-un dreptunghi cu laturile rotunjite. Numele olarului este dispus pe doua randuri.

In cele mai multe cazuri, intre acestea se afla un ornament vegetal care pare sa fie sau o creanga de brad, sau un spic de grau cum inclina sa creada profesorul, D. Tudor ( op.cit., p.85.) Se cunosc mai multe stampile, unele intregi, usor vizibile, altele greu de reconstituit din cauza fracmentari lor.

Cele mai numeroase au inscriptia THEOTIMVS. Trei dintre cele patru exemplare, care poatra inscriptia mentionata s-au descoperit la Sucidava, iar cele de-al patrulea la Romula (D.Tudor, SCIV, 20 1970, 2,P.316, nr 12.) Nu putem afirma nimic sigur despre provincia in care a lucrat THEOTIMVS. Numele sau, de rezonanta greceasca ne indica originea sa etnica, dar n-ar fi exclus sa fi avut atelierul chiar in Dacia de la sud de Carpati (idem, OR, p.86.)

Un alt nume mai raspandit pe stampilele aplicate pe mortaria este MARCVS ARETIO. Doua stampile cu acest nume s-au aflat pe mortaria descoperite in Oltenia, una la Stolniceni-Buridava( idem, SCIV,13,1962,1,p.120,nr.4,fig.311) si alta la Romula (idem, MIR II, NR.460, OR,SE,130,FIG.26). Vasele iesite din atelierul acestui olar se gasesc si in Moesia inferioara, ceea ce ne face sa credem ca activitatea lui Marcus Aretio se desfasoara in aceasta provincie. Dimensiunile stampilei sunt in general 6 x 4 centimetri.

In afara de stampilele pomenite mai inainte, s-au mai gasit si altele care, fie ca s-au pastrat foarte rau fie ca sunt incomplecte, nu ne pot indica numele precis al artizanului respectiv, cea mai frecventa este stampila retrograda. Alte franturi de stampile s-au gasit la Jidava, Sucidava, Racari, Romula.

Deoarece aproape toate exemplarele s-au gasit intamplator, situatia stratigrafica nu poate fi utilizata, decat poate in cazul unui fracment descoperit la Slaveni, la datarea precisa a mortariilor aflate in Oltenia. O datare aproximativa s-ar putea face cu ajutorul analogiilor tipologice cu vasele descoperite in alte provincii.

Asa dupa cum aminteam, mortaria descoperite in Oltenia, daca tinem seama de forma lor si mai ales de tipul de buze , se apropie mai mult de aceea a vaselor similare descoperite in cartierul olarilor de la Aquincum si pe care Kuzsinszky le dateaza la sfarsitul secolului al III-lea era noastra. De altfel aceasta datare ar fi confirmata si de fracmentul descoperit in ultimul nivel din castrul de la Slaveni. Daca admitem parerea lui H.Goldman ca in perioade mai tarzii buzele si peretii mortariilor se ingroasa, pe de o parte am avea inca o dovada a justetii datarii mortariilor in cauza, iar pe de alta un criteriu pentru datarea ceva mai timpurie a exemplarului din plansa XVII, figura 1.

Tema plastica:''Cunoasterea culorilor si amestecarea lor nonculori.''

Subiectul'' Covor taranesc, cerga''

Scopul instructiv educativ educarea gustului estetic si familiarizarea cu notiunea de nonculoare.

Obiective operationale

O1 - sa sesizeze lipsa albului si negrului din cercul cromatic,

O2 - sa inteleaga notiunea de nonculoare,

O3 - sa indice nonculorile,

O4 - sa realizeze tonurile de gri amestecand alb cu negru,

O5 - sa denumeasca aceste griuri cu termenul ''gri valoric'',

O6 - sa realizeze in nonculori un covoras(o cerga),

O7 - sa evalueze si sa se autoevalueze,

Tipul lectiei lectie de invatare si de formare a priceperilor si deprinderilor.

Metode dialogul dirijat, intuisia, explicatia, demonstratia, exercitiul, munca independenta.

Mijloace didactice plansa cu cercul cromatic, obiecte de artiyanat, cergi, materialele si instrumentele de lucru, plansa cu tonuri de gri.