Orasul Cluj

Orasul Cluj

Orasul Cluj este situat in nord-vestul Romaniei,in centrul Transilvaniei,la 330-340 m altitudine.Trei unitati fizico-geografice au aici o zona de contact:Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Campia Transilvaniei.Orasul este strabatut de raul Somesul Mic.Dealurile care il strajuiesc au inaltimi cuprinse intre 500 si 832 m : Dealul Feleacului-739m, Peana-832m,Savadisla-759m,Dealul Hoia-507m.

Asezarea nu a fost izolata:vaile si dealurile erau stabatute de vechi drumuri,construite de romani sau dupa aceea:spre Turda,Alba Iulia si Sibiu de unde trecea in Tara Romaneasca; spre Zalau si Oradea, de unde continua spre Pannonia si de acolo spre centrul Europei; spre Gherla, Dej, Bistrita trecand mai departe in Moldova.

In perioada dacica si romana Napoca cunoaste o deosebita inflorire.Populatia slavo-romana continua sa traiasca pe teritoriul actual al orasului si in jurul acestuia.O data cu extinderea stapanirii maghiare in Transilvania se dezvolta nucleul militar al asezarii-cetatea.Aceasta este pomenita documentar la 1213 si era situata,probabil,pe malul drept al Somesului.Populatia cetatii si din jurul cetatii se impartea in iobagiones castri si castrenses.Primii erau mici proprietari de pamant si prestau serviciul militar.Castrenses,oamenii cetatii ,erau alcatuiti din oameni liberi saraci, avand obligatii militare sau in munca,lucrand pentru intretinerea cetatii.In cetate se aflau si tarani care se ocupau cu agricultura si mestesugari.

Asezarea din jurul cetatii se dezvolta in urma colonizarii germane da la sfarsitul secolului al XII-lea.Dupa navalirea tatarilor , Clujul s-a dezvoltat in secolul al XIII-lea mai mult ca o asezare cu caracter agricol.In documente Clujul apare ca sat .Aceasta asezare,aparuta in acelasi timp sau mai devreme ca cetatea ,dar fara a fi identica cu ea ,sporeste de pe urma colonizarii germane din secolul al XIII-lea.

Cele doua asezari se contopesc in secolele XII-XIII, pastrandu-se denumirea asezarii omenesti nemilitare,a satului Cluswar. Sub aceasta denumire apare Clujul la 1275,cand se confirma dania facuta de regele Ungariei , Stefan al V-lea (1270-1272),episcopului si bisericii Sf. Mihail din Alba-Iulia.Clujul ajunge sub jurisdictie episcopala.

Clujul apare mentionat ca sat pana la inceputul secolului al XIV-lea : ultimul document in care satul Cluj este confirmat pe seama bisericii din Alba-Iulia dateaza din 20 iulie 1313.

In privilegiul lui Carol Robert din august 1316 se aminteste ca Stefan al V-lea ,, voia sa intemeieze odinioara si sa aseze numitul oras Kulusuar". In privilegiul din 1316 Clujul este mentionat pentru prima oara ca oras(civitas),cu un inceput de autodeterminare.Se reglementeaza obligatiile militare ale orasenilor,se fixeaza alegerea judelui(villicus)si competenta sa judiciara in sfera delictelor minore(omucidere,furt,talharie), se acorda ,,oaspetilor"scutiri de vama pe tot teritoriul Transilvaniei pentru ,,marfurile si lucrurile lor",se fixeaza alegerea preotului si a parohului si se garanteaza proprietatea clujenilor peste pamanturile de aratura,paduri,livezi.Prin acest privilegiu Clujul era scos din randul satelor,fara a fi,totusi,un oras feudal in adevaratul inteles al cuvantului.

Acordarea de privilegii contribuie la dezvoltarea Clujului.Prin privilegiul din 20 aprilie 1322 oficialitatii din Transilvania i se interzicea sa ,,asupreasca" si sa ,,supere" pe clujeni cu strangerea darilor,vamilor si altor obligatii.Privilegiul este reinnoit in 1331,cuprizand alte drepturi si libertati acordare orasenilor din Cluj:scutirea de obligatia de a se infatisa la vreo adunare obsteasca convocata de voievodul Transilvaniei sau de judele regesc,iar daca cineva ar fi avut vreo pricina impotriva lor trebuia sa si-o urmareasca in fata judelui si comitelui oasenesc;interzicerea ca episcopul Transilvaniei si slujitorii acestuia sa ia vama la trecerea clujenilor peste mosiile episcopiei; la cererea clujenilor,reprezentati de Petru cel Mare primarul sau judele orasului si oaspetele Toma,Carol Robert reinnoieste privilegiul in 1336,iar la 1349 privilegiul este reinnoit de regele Ludovic de Anjou,la cerea clujenilor,reprezentati de comitele Walter si de Bartolomeu,juzi orasenesti.

Un privilegiu important pentru dezvoltarea orasului a fost cel din 28 aprilie 1370.Regele Ludovic acorda iobagilor nobiliari dreptul de a se aseza in Cluj ,la libera lor voie ,dupa ce si-au platit darea dupa pamant si alte datorii fata de stapanii lor,iar acestia nu aveau dreptul de a se impotrivi plecarii lor.In urma acestui privilegiu populatia orasului creste,se dezvolta mestesugurile si comertul.

In primele doua decenii ale secolului al XV-lea se emite un mare numar de privilegii acordate Clujului si orasenilor sai.In iunie si iulie 1404 clujenii dobandesc trei privilegii vamale si comerciale.Aceste privilegii sunt date negustorilor si mestesugarilor.Alte 10 privilegii dateaza din iulie 1405.Se confirma scoaterea clujenilor de sub jurisdictie voievodala,se confirma drepturile vechi ale orasenilor,se acorda orasului dreptul de a se inconjura cu ziduri si turnuri.Sigismund de Luxemburg innoieste clujenilor vechile privilegii,intregite cu altele:de a-si alege dregatorii,12 jurati care impreuna cu batranii si oamenii instariti alegeau judele:locuitorii orasului sunt scosi de sub jurisdictia voievodului,vicevoievodului,comitilor si a altor dregatori;juzii orasenesti obtin dreptul de a judeca si raufacatorii straini de oras,care au savarsit fapte rele in oras.Statutul de oras liber regesc este asigurat clujului pentru intreg evul mediu.

Pentru a sprijini popularea orasului Matei Corvin emite actele din 7 mai 1478 si 20 august 1485,prin care se promova asezarea la Cluj a iobagilor care au ahitat dijmele si au platit birul pamantului.Vladislav al II-lea s-a vazut nevoit sa ordone in anul 1502 ca nici un nobil sa nu sileasca pe clujeni ,atunci cand ei ajung pe mosiile sale, sa-i plateasca vama.Ludovic al II-lea a poruncit slujbasilor regali si nobiliari sa nu mai perceapa taxe vamale nelegale de la clujeni.Prin articolul 27 din Statutele municipale din anul 1537 se interzice achizitionarea de case,vii,gradini de catre nobili si calugari.In 1577 sunt reglementate raporturile nobililor fata de jurisdictia urbana.Nobilii care posedau bunuri la Cluj erau obligati sa se prezinte la chemarea judelui si puteau apela numai la instantele de judecata superioare ale Clujului si nu la comitat,unde nu aveau bunuri.

Pe la 1453 Clujul avea circa 6000 locuitori.La sfarsitul secolului al XVI-lea Clujul avea circa 7500 locuitori.Aproximativ 1500 traiau in afara zidurilor si circa 6000 inlauntrul zidurilor.La 1666 Clujul avea peste 10 000 locuitori.

Intr-un raport catre Cosimo Medici,ducele Florentei,Giovanandrea Gromo ofera un tablou al Clujului pe care-l vizitase probabil in 1564.Clujul este,,un oras comercial,mare si bogat,bine cladit,cu puternice si stravechi ziduri si numeroase ziduri".Gromo subliniaza importanta Clujului,,cheia intregii tari"

Orasele transilvane au avut un plan radiarconcentric.Acest tip de oase sunt dispuse in jurul centrului orasenesc.De la centru pleaca radiar arterele care intretaie strazile circulare.In centru,in piata,se gasea biserica parohiala principala.In cazul Clujului este vorba de biserica Sf.Mihail.

Din piata centrala porneau ulite,srazi,in diferite directii:una principala,a orasului pomenita la 1355,alta spre podul de trecere spre Somes inca la 1362.Alta era ulita sau strada pe care locuiau macelarii,pomenita la 1404.O alta ulita era locuita mai ales de unguri si se numea,la 1372,ulita ungurilor.

Potrivit registrului de dari din 1453,existau pe la mijlocul secolului al XV-lea vreo 25 de strazi sau ulite,numai cele locuite de populatie maghiara.La acestea se cuvin adaugate cele locuite de populatie germana si romaneasca.Strazile sau ulitele din Clujul medieval purtau unele nume proprii,altele erau indicate potrivit cu anumite particularitati.Nume proprii aveau Ulita Podului,Ulita Regala,Ulita Olarilor.In a doua jumatate a secolului al XV-lea si in prima jumatate a secolului al XVI-lea,mai sunt pomenite alte ulite sau strazi:Ulita Romanilor,Ulita Ungurilor,Ulita Macelarilor.

Intrarea principala in oras se facea prin poarta de pe latura estica,numita ,,Poarta de Mijloc",aparata de turnul,,Ulitei de Mijloc".Intrarea de nord era pazita de ,,Turnul Podului".,,Turnul Manastirii" sau al ,,Manasturului"strjuia de la 1476 poarta de vest.Pelatura de sud se inalta bastionul pietrarilor,iar coltul de sud-est era strajuit de ,,Bastionul Croitorilor",reconstruit in 1627-1629.

Constructia bisericii sf. Mihail a durat peste 13 decenii,realizandu-se in etape succesive.Cea dintai faza se inscrie in deceniile sase-opt ale secolului al XIV-lea,cand se inalta corul poligonal si altarele laterale,pe baza unui proiect mai modest,de tipul unei basilici gotice.In faza urmatoare proiectul a suferit modificari fiind inlocuit cu cel al unei biserici-hala,amplificat prin extinderea navelor laterale.

In ultimul patrar al secolului al XV-lea,prin sprijinul lui Matei Corvin, se ridica o alta biserica gotica,pe ,,Ulita Lupilor"Terminata probabil la 1516,biserica lui Matei Corvin este de tipul bisericii-sala,compusa dintr-o singura nava.

Din perioada goticului tarziu provin cateva monumente de arhitectura eclesiastica.Este vorba de manastirea minorita,constructia careia a durat vreo trei decenii.Biserica fostei manastiri a minoritilor este o biserica-sala ce se compune dintr-o singura nava,foarte larga,extinsa pe axa longitudinala.

Manastirea dominicana este mentionata pentru prima data in documente in anul 1428.Biserica manastirii dominicane fusese conceputa ca o biserica-sala,foarte alungita,urmata de un cor dezvoltat pe axa longitudinala.Complexul manastiresc prezinta o forma patrulatera,ale carui laturi sunt dispuse in jurul unei curti interioare,delimitata de un foisor deschis,cu largi arcade frante,ce inconjura curtea.

Relativ la arhitectura civila din secolul al XV-lea posedam doar cateva informatii scrise si extrem de putine vestigii.Singura casa provenind din secolul al XV-lea este casa in care s-a nascut Matei Corvin.Edificiul,care a fost construit intr-o etapa anterioara anului 1440,a suferit transformari in veacurile urmatoare.Interiorul pastreaza ancadramente ale usilor.Ferestrele dreptunghiulare dateaza din primele decenii ale secolului al XVI-lea.

Dezvoltarea arhitecturii militare si a celei civile caracterizeaza Clujul din epoca Renasterii.Casa patricianului se adapteaza unei functionalitati impuse de indeletnicirile de baza ale proprietarului,reflectand nivelul material si cerintele specifice ale unei paturi sociale privilegiate.Edificiul este zidit din caramida,dar cadrele de la usi si ferestre,de asemenea portalul sunt cioplite in piatra.Fiind alcatuit din parter si un etaj,odaile parterului erau boltite.Fatada directionata spre piata sau spre strada era scurta si cuprindea,de obicei la parter,un depozit-dughena sau un atelier.Principala podoaba a acestor locuinte o constituiau ancadramentele sculptate in piatra ale usilor si ale ferestrelor.

Afirmarea mai ampla a stilului Renasterii la Cluj se constata odata cu deceniul IV,cand incepe construirea casei lui Adrianus Wolphard in piata principala.In 1541 se realizeaza la casa Wolphard un ancadrament de usa italian cu pilastri corintici.

Despre refacerea din 1660 a cladirii sfatului din Cluj stim ca fatada ei a fost ornamentata cu sapte steme de orase,pictate,si anume:ale Sibiului,Bistritei,Sighisoarei,Clujului,Brasovului,Mediasului si Sebesului.Deasupra lor,tot la parter,erau stemele principilor Gabriel Bathori si Gheorghe Rakoczi II.Pe partea superioara,la etaj,mai erau sapta inscriptii latine,una mentionand anul executarii lucrarilor.

Cel mai insemnat santier de arhitectura civila din Cluj s-a deschis in 1651,unde arhitectul Agostino Serena incepe sa construiasca,din porunca principelui,un colegiu reformat.Cladirea avea doua niveluri,o curte interioara si prezentand o fatada cu un numar mare de ferestre.

Clujenii,obstea si toti orasenii sunt printre cei dintai care obtin,la 1405,dreptul de a-si alege 12 oraseni jurati,care impreuna cu batranii si oamenii cu avere alegeau judele,care avea in atributiile lui drept de judecata asupra tuturor raufacatorilor din raza orasului.

Prima jumatate a secolului al XV-lea este dominata in orasele Transilvaniei de luptele pentru putere intre vechiul si noul patriciat.Pentru a curma aceste lupte,la 1458 puterea centrala hotaraste sa se aleaga la Cluj 12 jurati si un consiliu format din 100 de barbati,cu reprezentanti din amandoua categoriile de patricieni.Ca urmare a privilegiului din 1473 din cei 12 jurati,patru sunt,dupa nume,mestesugari.

Deoarece noi neintelegeri izbucnesc cu prilejul alegerii centumvirilor si a altor membri ai sfatului orasenesc,regele Matei Corvin hotaraste,la 1486,ca alegerea membrilor consiliului orasenesc,inclusiv a centumvirilor sa se faca pe baza de paritate.Hotarare reinnoita la 1488,potrivit careia alegerea judelui nu o facea un grup restrans de oameni instariti,ci si locuitorii cu drept de alegere,mai ales mestesugari.Din cei 100 de membri ai centumviratului,50 erau alesi din randul oamenilor de ,,conditie buna",iar ceilalti 50 din randul mestesugarilor breslasi instariti, deoarece cei saraci nu puteau face parte din acest consiliu.Centumvirii alegeau,apoi,pe noul jude si pe noii jurati.

Magistratul orasului era ales de centumviri. La adunarile consiliului municipal centumvirii stateau intr-o anumita ordine,dupa categoria din care facea parte si insemnatatea in viata orasului.cei lipsiti de avere dintre centumviri erau exclusi din consiliu.Judele si juratii sunt scutiti de censul regesc si de censul extraordinar pentru casele proprii,in care locuiesc.Hotararile centumviratului trebuiau aplicate fara abatere.Din randul centumvirilor se alege un jude de targ.Din consiliul celor 100 de barbati nu puteau face parte decat cei din parinti cinstiti.Nobilii si calugarii nu puteau avea case,vii,gradini in oras.Se instituie un registru al orasului in care nu puteau fi inscrisi negustorii fara proprietati in oras.Orasenii ce nu-si plateau datoriile fata de oras erau stersi din registru,iar casa si bunurile vandute.

Clujul a avut sigiliu incepand cu anul 1369,sigiliu confirmat regal in 1377 si folosit pe actele administrative.Sigiliul era compus dintr-un zid crenelat al cetatii si o poarta cu hersa.Zidul simboliza statutul de oras liber,puterea militara,economica,politica a orasului.Deasupra lor se afla desenate trei bastioane cilindrice crenelate,care din 1476 au devenit patrulatere.