Compozitie, culori si fundaluri la portret

Compozitie, culori si fundaluri la portret

Un portret bine compus face ca prin plasarea subiectului, culoare, lumina, vestimentatie, fundal sau procedeele tehnice folosite sa se concentreze atentia pe subiect. Fata subiectului trebuie sa iasa in evidenta comparativ cu celelalte elemente din fotografie.

Cerinte tehnice

se adapteaza focala la tipul de portret abordat; pentru portretul clasic se folosesc distante focale normale, catre cele mari

distanta focala mare ajuta la scoaterea fundalului din zona de claritate; distanta focala mica ofera profunzime de camp mare

diafragma mare ofera elasticitate atat in expunere cat si pentru profunzimea de camp

necesitatea folosirii valorilor mari ISO la portretelor outdoor facute in lumina redusa

posibilitatea reglarii focusului manual in conditii dificile de lumina

necesitatea iluminarii artificiale a unor portrete

Incadrarea

dozeaza spatiul din jurul subiectului

hotaraste gradul de importanta pe care il are subiectul

imprima cadrului stabilitate sau dinamism

face selectia elementelor care vor fi cuprinse in cadru

creaza o conexiune intima la gros-plan, acorda importanta expresiei in prim-planuri si lasa loc gradat atitudinii la cele incadrate mai larg

Se evita incadrarile tangentiale, ciuntirea unor extremitati ale corpului, taierea in zonele de incheietura ale membrelor

Tipul de portret

incadrarea defineste tipul de portret si se adapteaza la acesta

alegerea tipului de incadrare, indiferent de portret, este determinata de compozitie

pentru portretul clasic se foloseste, preponderent, incadrarea verticala

Spatiul pozitiv vs spatiul negativ

spatiul negativ prea mare domina si minimizeaza importanta subiectului

spatiul pozitiv ocupa aprox 2/3 din cadru in cadrul unui portret classic

prin raportul dintre spatiul pozitiv si cel negativ se evita simetria si se creeaza un echilibru raport favorabil subiectului

Plasarea subiectului in cadru

Regula treimii

in cazul gros-planului si a prim-planului linia ochilor trebuie, de preferat, sa fie situata la 1/3 de latura superioara a cadrului

cand linia fetei este diagonala in cadrul unui gros-plan sau prim-plan, ochii sint situati la 1/3 din partea superioara a diagonalei

la incadrarile largi subiectul se plaseaza pe una din liniile verticale ale treimii

Orientare

se acorda spatiu mai mare in fata subiectului

se acorda spatiu mai mare catre punctul privit de subiect

directia data de privire prevala orientarii subiectului

Actiune

se acorda spatiu catre directia de miscare

se acorda spatiu catre directia sugerata a fi importanta

viteza de deplasare "creaza" spatiu, in general, in raport direct proportional

masura spatiului acordat unei actiuni poate fi influentata si de varsta, in raport invers proportional

prezenta unei actiuni proiectata orizontal sau vertical este mai statica decat cea dezvoltata pe diagonala

Evidentierea subiectului

Lumina

crearea de contraste intre fata subiectului si celelalte elemnete din cadru

inducerea efectului tridimensional in spatiul bidimensional al fotografiei

evidentierea formelor si a conturului subiectului

lumina creeaza impresia de spatiu prin intensitate si distributie

Culoarea

culorile deschise ale pielii sunt puse in evidenta de culori inconjuratoare mai inchise

tonurile calde din cadru favorizeaza subiectul fata de cele tari care atrag atentia

hainele colorate si incarcate cu detalii atrag atentia in defavoarea subiectului

contrastele de culoare intre haine si fundal distrag atentia de la subiect

culorile trebuie adaptate la personalitate, varsta, tip de portret

Importanta

pozitia acordata subiectului in cadru - centrul ofera cel mai favorabil loc

dimensiunea pe care o ocupa in fotografie

prin subordonarea celorlalte elementele posibil concurente

in functie de tipul de portret se pot pune in evidenta expresia, infatisarea, comportamentul, imbracamintea etc

Focusul/Campul de profunzime

zona aflata in focus se vede si atrage atentia; campul de profunzime poate izola subiectul de fundal

in general, subiectul si indeosebi ochii si fata trebuie sa fie clare

campul de profunzime variaza la diferitele tipuri de portrete

cu ajutorul focusului se poate scoate in evidenta centrul de interes

Subiectul

Linii si forme in compozitie

introducerea unei  miscari  in linia corpului prin evitarea unie pozitii rigide

evitarea simetriei prin pozitia mainilor, umerilor, bazinului, picioarelor

crearea de forme asemanatoare triunghiurilor cu ajutorul mainilor si a corpului

Perspectiva

plasarea unghiului de fotografiere putin mai sus de linia ochilor ; pozitiile extreme dau rezultate ce prezinta distorsii

portretul clasic nu se fotografiaza de la o distanta mai mica de 2 m

celelalte tipuri de portrete nu se abordeaza de la distante foarte mici cu obiectiv superangular

Pozitia subiectului

fotografia portretului clasic poate abordata subiectul din trei pozitii : fata, oblic si profil

din fata, se potriveste mai bine unei fete inguste, simetrice cu pometii vizibili

oblica, in care linia partii indepartate include ochiul, urmand conturul pometului, obrazului si barbiei; nasul nu iese din conturul fetei

profil, in care nimic ce trece de linia centrala a fetei nu trebuie sa fie vizibil

in general subiectul nu trebuie sa formeze unghi drept cu directia fotografului

inclinarea axei capului creaza dinamism si imbunatateste compozitia

mainile se tin cat mai departe de corp, la inaltimi diferite, pentru a genera forme geometrice neregulate; degetele trebuie sa fie adunate.

se evita orientarea catre aparat a mainilor, degetelor, piciorului

portret feminin

capul este inclinat de obicei catre umarul mai inalt (apropiat de aparat) sugerand sensibilitate, delicatete

corpul este putin orientat in fata la nivelul pieptului iar capul putin catre spate

crearea formei literei S cu ajutorul siluetei

portretul masculin

capul este inclinat in aceiasi directie cu corpul (catre fata) si nu este intors in directie inversa (catre spate)

linia capului poate fi perpendiculara pe linia umerilor

linia corpului deseneaza linii frante sau forme mai rigide

Fundaluri

In functie de tipul de portret considerat trebuie sa se aleaga fundalul care sa favorizeze compozitia si prin aceasta subiectul. Fundalul incepe sa conteze in momentul in care suprafata acestuia din fotografie creste; la prim planuri este aproape nul pentru ca la planul intreg sa aiba o importanta majora.

Fundalul trebuie sa sustina compozitia si nu creaza concurenta subiectului:

fundalul neutru izoleaza atentia concentrand-o asupra subiectul

un decor aglomerat sau fundal intens colorat atrage atentia in defavoarea subiectului;

alegerea culorii fundalului este determinata de culoarea ochilor si a hainelor ; se prefera armonizarea culorilor cu cea a ochilor sau hainelor si crearea de contraste pentru tonurile fetei : nuante de albastru evidentiaza tonurile de rosu ale pielii

pentru colorarea fundalului cu lumina, cel negru genereaza nuante dense pe cand cel alb nuante pastelate

lumina de fundal trebiue sa vina din aceiasi directie cu cea de portret in cazul cand acestea prezinta textura

fundalul, in general, trebuie sa fie in afara profunzimii de camp

fundalul va fi in general mai slab luminat decat subiectul

fundalul negru favorizeaza portrete ale varstelor tinere pentru ca scoate in evidenta textura delicate a pilelii

fundalul alb este folosit mai bine la persoane varstnice, cu ten imbatranit

Lucruri mici cu importanta mare

expresia si spontaneitatea se obtin prin surprinderea portretului

pozitia trebuie sa fie cat mai naturala, fara distorsii sau contorsiuni

zambetul trebuie sa fie afisat de o fata relaxata, cu ochii deschisi, fara cute

culorile sau lumina trebuie sa creasca sau descreasca in intensitate, gradual, intre zonele marginale si centrale ale portretului astfel ca acesta sa fie avantajat

se evita apropierea de subiect atunci cand se foloseste superangular

claritatea se face pe ochi

atentie la detalii: guler, par, machiaj, fundal, umbre nenaturale, pozitia degetelor,       etc

echilibru in pozitionarea surselor de lumina

reflexia luminii in ochelari se evita prin orientarea lor in jos, sau mutarea sursei

reflexia in chelie se evita prin apropierea alegerea unei surse difuze care sa ilumineze uniform suprafata

in portretele in care fundalul este important prin informatii, subiectul trebuie plasat intr-o legatura naturala cu acestea