| CATEGORII DOCUMENTE |
| Animale | Arta cultura | Divertisment | Film | Jurnalism | Muzica | Pescuit |
| Pictura | Versuri |
Ancheta sociologica si sondajul de opinie
Definitie
l Ancheta reprezinta o metoda de interogare, informare asupra faptelor sociale (opinii, atitudini, motivatii, aspiratii, caracteristici personale si ale mediului social) la nivelul grupurilor umane de diferite dimensiuni si care permite cuantificarea datelor in vederea descrierii si explicarii lor. (Cauc, 1998: 167).
l Ancheta este o metoda complexa care include metode diverse, complementare, cum sunt chestionarul, analiza documentelor, observatia.
Sondajul de opinie este o forma specifica a anchetei sociologice, este o metoda statistica de stabilire, pe baza esantionarii, a stratificarii opiniilor in raport cu anumite variabile socio-demografice ale populatiei studiate. (Cauc, 1998: 168). Este realizat pe baza de chestionar.
Obiectul anchetelor sociologice
l Opinii, atitudini, comportamente
l Aspiratii, nevoi, motivatii
l Cunostinte, marturii ale oamenilor despre fapte, fenomene, evenimente inaccesibile cercetatorului
l Caracteristici demografice: structuri familiale, structuri de varsta, socioprofesionale
l Caracteristici ale mediului social si ale modului de viata al oamenilor: ocupatii, venituri, conditii de locuit, servicii sociale, factori social-economici care influenteaza activitatea lor
Valoarea anchetei sociologice:
l permite culegerea unui volum mare de informatie intr-un timp relativ scurt si face posibila prelucrarea rapida a acestora
l arie mare de aplicabilitate pe populatii reprezentative din punct de vedere statistic
Limitele anchetei sociologice:
l existenta unor factori care pot conduce la erori de masurare
l subiectul anchetei (sentimente, prejudecati cu privire la subiectul anchetei, gradul de implicare, erorile de memorie etc)
l esantionarea
l instrumentele de cercetare (vagi, ambigue)
l operatorii insuficient instruiti
l rigiditatea relatiei dintre operator si subiect
Tipuri de anchete
In functie de obiective si modul de desfasurare
l Anchete intensive realizate pe o populatie restransa (grup, sat, cartier etc) cu scopul de a aprofunda o tema speciala.
l Anchete extensive realizate pe populatii mari
In functie de instrumentele folosite
l Anchete calitative, realizate pe populatii restranse, cu instrumente calitative, care permit identificarea caracteristicilor de profunzime ale realitatii sociale.
l Anchete cantitative cu instrumente formalizate si rezultate cuantificabile, pe populatii reprezentative statistic.
In functie de modul in care se aplica
l Anchete colective: pe grupuri de oameni
l Anchete individuale: aplicarea individuala a instrumentelor de cercetare
In functie de modul de colectare a informatiei
l Anchete directe: colecteaza informatii despre subiectii investigati, in care acestia sunt implicati in mod nemijlocit.
l Anchete indirecte: colecteaza date despre fenomene prin subiecti neimplicati in desfasurarea lor (evenimente trecute).
Chestionarul sociologic
Definitie
l Chestionarul este o tehnica, respectiv un instrument de investigare constand dintr-un ansamblu de intrebari scrise si, eventual, imagini grafice, ordonate logic si psihologic care, prin administrarea de catre operatori de ancheta sau autoadministrare determina din partea persoanelor anchetate raspunsuri ce urmeaza a fi inregistrate in scris (Chelcea, 1998: 180).
In chestionar, intrebarile si imaginile grafice au functie de indicatori.
l Ordinea logica ia, de obicei, in considerare drept criteriu timpul: intrebarile vizeaza situatii din trecut, prezent si viitor.
l Ordinea psihologica se refera la gradul de abstractizare: intrebarile concrete preced pe cele
Elemente care influenteaza raspunsul la chestionar:
l Personalitatea celui anchetat
l Situatia de desfasurare a anchetei
l Tema chestionarului
l Timpul cand are loc chestionarea
l Structura chestionarului
l Personalitatea operatorului de interviu
Clasificarea chestionarelor
In functie de continutul informatiilor colectate
l Chestionare de date factuale: de tip administrativ, contin date obiective (varsta, gen, stare civila, profesie, nivel de instructie)
l Chestionare de opinie: colecteaza date despre opinii, motivatii, nevoi, aspiratii, atitudini, comportamente
In functie de cantitatea informatiei
l Chestionare speciale, cu o singura tema
l Chestionare omnibuz, cu mai multe teme
Dupa forma intrebarilor
l Chestionare cu intrebari inchise
l Chestionare cu intrebari deschise
Sunt rare situatiile in care astfel de chestionare exista in forma pura.
In functie de modul de administrare
l Chestionare administrate de catre operatori de interviu (erori de memorie a operatorului, netransmiterea completa a instructiunilor, fenomenul de supra-sondare, mare variabilitate in functie de operator a comportamentului, perceptie selectiva, folosirea propriului vocabular in inregistrarea raspunsurilor la intrebarile libere, scurtarea sau lungirea raspunsurilor).
l Postale (nr mare de nonraspunsuri, imposibilitatea reprezentativitatii, elaborarea raspunsurilor
l Chestionare publicate in reviste
l Chestionare autoadministrate colectiv
l Chestionare administrate de operatori de interviu
Structura chestionarelor
l Intrebari introductive cu rolul de a "sparge gheata"
l Intrebari de trecere care au rolul de a marca o noua grupa de intrebari referitoare la o problema diferita.
l Intrebarile filtru: opresc trecerea unor categorii de subiecti la intrebarile succesive.
l Intrebarile "de ce"
l Intrebarile de control verifica consistenta opiniei exprimate
l Intrebarile de identificare contin variabilele socio-demografice
Schema lui Gallup de construire a chestionarelor de opinie (apud Chelcea, 1998: 187).
l Intrebari filtru (inchise, cu raspunsuri multiple precodificate sau deschise) pentru stabilirea gradului de cunoastere a subiectului de catre subiect.
l Intrebari deschise privind atitudinea fata de problema respectiva.
l Un sistem de intrebari inchise referitoare la aceeasi problema.
l Intrebari deschise vizand motivatia opiniilor exprimate.
l Intrebari inchise pentru masurarea intensitatii opiniilor.
Tehnici de structurare a chestionarelor
l Tehnica palniei: trecerea de la general la particular, de la intrebari deschise la cele inchise.
l Tehnica palniei rasturnate, trecerea de la particular la general
Surse de eroare
l Efectul "halo" consta in contagiunea raspunsurilor, fie prin iradierea sentimentelor, fie prin organizarea lor logica.
l Efectul de pozitie produs de modul in care se succed intrebarile
l Lungimea chestionarului
l Design-ul chestionarelor
Formularea intrebarilor
Elemente de urmarit in formularea intrebarilor (E Noelle, apud Chelcea, 1998):
l Existenta unor dificultati de intelegere a limbajului
l Gradul de abstractie a intrebarii
l Elocventa celui anchetat
l In ce masura tema abordata este intima
l Masura in care intrebarea
l solicita capacitatea de observatie a subiectului
l suprasolicita gandirea
l oboseste subiectul
l este plicticoasa
l genereaza teama
l creeaza o reactie de prestigiu
l genereaza conflicte cu idealul propriu
Reguli de formulare a intrebarilor
l Intrebarile inchise trebuie sa ofere raspunsuri mutual exclusive
l Intrebarile trebuie sa fie clare, sa nu contina lucruri ambigue. Ex: Ce inseamna "ultima saptamana"?
l Evitarea intrebarile duble. Ex: sunteti de acord cu retragerea trupelor romanesti din Irak si cheltuirea banilor corespunzatori pentru serviciile sociale?
l Intrebarile nu trebuie formulate negativ: De ce nu.._?, Nu considerati ca..?
l Respondentii trebuie sa fie competenti pt a raspunde.
l Subiectii ar trebui sa fie doritori sa raspunda (indecizia in loc de exprimarea opiniei atunci cand cred ca se afla in minoritate).
l Intrebarile ar trebui sa fie relevante.
l Intrebarile scurte sunt cele mai bune.
l Evitarea formularilor de tipul "Nu e asa ca.?"
l Evitarea invocarii unei autoritati, organizatii de prestigiu in favoarea a ceva: Sunteti de acord cu decizia presedintelui Basescu de a .. (decizia Curtii Supreme de Justitie.)
Masurare si scalare
Masurarea
Definitie: Operatie prin care se atribuie o serie de valori in acord cu proprietatile obiectului studiat, pentru a surprinde manifestarile fenomenelor si a stabili anumite ordine de marime: frecvente, grade, intensitati etc.
Elementele componente ale masurarii sociale sunt:
obiectul de masurat
etalonul de masura
regulile de atribuire a valorilor
Modalitatile concrete de lucru conduc la constituirea unor niveluri de masura in functie de origine, ordine si intervale intre valorile atribuite.
Niveluri de masurare
Nominal (categorial): set de categorii prin care a fost operationalizat domeniul cercetat Nici unul dintre cele trei criterii nu este respectat la acest nivel.
Operatii statistice: frecvente, modul, coeficienti de contingenta.
OCUPATIA:
Niveluri de masurare
Ordinal: proprietatile studiate se pot ierarhiza in functie de intensitatea lor. (ordine)
Operatii statistice: mediana, abatere interquartila, coefienti de corelatia a rangurilor
PREGATIREA SCOLARA :
De interval: obiectul masurat poate fi descris cantitativ prin utilizarea valorilor numerice far a exista un punct natural de pornire in atribuirea valorilor (numai ordine si intervale egale).
Operatii statistice: abaterea medie, coeficienti de corelatie si regresie etc.
De raport: atribuirea valorilor se face utilitzandu-se un punct natural 0.
Operatii statistice: toate.
Scalarea
Definitie: Modalitate specifica de descriere cantitativa, constand in redarea intensitatii de manifestare a diferitelor proprietati calitative ale fenomenelor si proceselor sociale si psiho-sociale. Presupune ordonarea proprietatilor pe un continuum, alcatuind o scala de intensitati.
Scala prescrie o procedura de cuantificare, operationalizare si masurare.
Procedura de scalare este compusa din urmatoarele elemente:
Fenomenul ce urmeaza a fi scalat (obiectul de masurare)
Scala sau instrumentul de masurare
Reguli de atribuire a valorilor scalei fenomenului studiat
Scala, ca instrument de masura, se compune dintr-un set de propozitii, expresii simple sau simboluri ce alcatuiesc un spatiu liniar unidimensional gradat de-a lungul caruia se distribuie elementele sale componente in functie de intensitatea pe care o exprima. Fiecarui element al scalei ii corespunde o valoare sau un simbol.
Clase de scale
Simple (un singur indicator)
Compuse (set de indicatori) ce se refera la aceeasi proprietate (dimensiune) a fenomenului studiat.
Tipuri de scale simple
De ierarhizare: intensitatea opiniilor. Constau dintr-un set de expresii verbale sau simbolice dispuse pe un continuum in functie de gradul de intensitate pe care il exprima.
De notare (evaluare)
Scalele de ierarhizare:
itemizate (categoriale): compuse dintr-o serie de categorii verbale ordonate
ex: IN VIATA OMULUI SUNT PERIOADE MAI BUNE SI MAI PUTIN BUNE. CARACTERIZATI STAREA DVS DIN ULTIMELE ZILE:
Nefericit (a), chiat disperat(a)
Suparari destul de mari
Am sentimentul ca "ceva nu merge", am avut unele necazuri
In general ma simt bine, desi am avut mici probleme
Ma simt bine, fara probleme
Pe deplin fericit(a), bucurii deosebite
Scale de ierarhizare
de ordonare: serie ordonata de elemente in functie de importanta care lise acorda de catre subiectii investigati
ex: va rugam sa indicati importanta pe care o acordati urmatoarelor calitati ale unui profesor: cunostinte, abilitati de comunicare, prestigiu in domeniu. Situati pe locul 1 caracteristica cea mai importanta si pe locul ultim pe cea pe care o considerati cea mai putin importanta.
Scale de ierarhizare grafice: procedeu de ierarhizare a variantelor de raspuns la intrebari, mai ales cele de opinie
Ex: IN ORICE SOCIETATE, UNII OAMENI SE CONSIDERA BOGATI, ALTII SE CONSIDERA SARACI. AVAND IN VEDERE NUMEROTAREA DE LA 1 LA 10, DVS UNDE VA SITUATI? (incercuiti cifra din casuta corespunzatoare)
Scala tip Likert
CUM CONSIDERATI CA SUNT CONDITIILE DE VIATA IN ROMANIA IN PREZENT, COMPARATIV CU ANUL 1989?
CUM APRECIATI PREOCUPARILE SOCIETATII PENTRU A-I AJUTA PE CEI AFLATI IN NEVOIE, ORFANI, BATRANI SINGURI, PERSOANE CU HANDICAP?
1. Foarte proaste 2. Proaste Satisfacatoare 4. Bune 5. Foarte bune
Scala adjectivelor polare (Ch Osgood)
Seful direct este un bun organizator?
Slab 1 2 3 4 5 6 7 Bun
Va rugam sa notati, pe scala alaturata, pozitia unde situati meseria dvs comparativ cu cea mai putin buna, respectiv cea mai buna meserie despre care ati auzit.
Cea mai putin buna meserie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Cea mai buna meserie
Scale de notare (Marginean, 2000)
Scala itemizata
Sa se evalueze comportamentul studentilor in cadrul seminarului, utilizandu-se indicatiile specificate.
dezinteres (preocupat de alte activitati, nu raspunde cand este solicitat)
contemplativ (asculta si priveste cu atentie, nu raspunde cand este solicitat)
participare limitata (rapsunde daca este solicitat, pune intrebari)
partipare deplina (intervine in discutie, isi sustine punctul de vedere cu argumente, comenteaza)
Scala ordonata
Se cere subiectilor sa ordoneze un grup de meserii in functie de gradul de creativitate pe care il presupun. In prealabil, se defineste notiunea de creativitate in munca si se elaboreaza regulile pe baza carora se face notarea. In final, rezulta o lista de meserii ordonata in functie de criteriul creativitatii.
Scala grafica
Sa se evalueze interesul participantilor pentru dezbaterea organizata
lipsa totala de interes
interes foarte scazut
interes scazut
interes de intensitate medie
interes mare
interes foarte mare
Se urmareste daca: participantii urmaresc dezbaterea, aduc elemente noi in discutie, fac legatura cu alte teme, au rezolvari noi.
Interviul
Etimologie: din engleza, interview-intrevedere, intalnire.
Interviul, ca metoda stiintifica, este diferit de intalnire, conversatie, dialog, interogatoriu desi este comparabil cu acestea.
Definitie: o tehnica de obtinere, prin intrebari si raspunsuri a informatiilor verbale de la indivizi si grupuri umane in vederea verificarii ipotezelor sau pentru descrierea stiintifica a fenomenelor sociale (Chelcea, 1998).
Principiul fundamental al interviului consta in posiblitatea creata celui intervievat de a exprima prin raspunsurile sale propriile ganduri cu propriile cuvinte, operatorul de interviu neputand sugera sau reformula raspunsurile celui intervievat.
Cand se utilizeaza interviul: (M Stacey, apud Chelcea, 1998)
se studiaza comportamente dificil de observat pt ca se desfasoara in locuri private
se cerceteaza credintele si atitudinile, neexistand informatii scrise despre acestea
Scopuri :
- explorator, de identificare a variabilelor si relatiilor dintre variabile, pentru elaborarea unor ipoteze
ca instrument principal de recoltare a informatiilor in vederea testarii ipotezelor
pt recoltarea unor informatii suplimentare celor obtinute prin alte metode
Avantajele interviului (K D Bailey, apud Chelcea, 1998
flexibilitatea, posibilitatea de a obtine raspunsuri specifice la intrebari
rata mai ridicata a raspunsurilor (persoane care nu stiu sa citeasca, pers care se simt protejate pt ca doar vorbesc si nu scriu)
observarea comportamenteleor non-verbale
asigurarea standardizarii conditiilor de raspuns
asigurarea controlului asupra succesiunii intrebarilor
colectarea unor raspunsuri spontane
asigurarea unor raspunsuri personale fara interventia altora
asigurarea unor raspunsuri la toate intrebarile
precizarea datei si locului convorbirii pentru asigurarea comparativitatii informatiilor
studierea unor probleme mai complexe
Dezavantaje
costul ridicat
timpul indelungat necesar pentru identificarea persoanelor incluse in esantion
erorile datorate operatorilor de interviu
incoveniente legate de starea subiectilor
neasigurarea anonimatului
lipsa de standardizare in formularea intrebarilor ceea ce limiteaza comparativitatea informatiilor
dificultati in accesul la cei inclusi in esantion
Tipuri de interviuri
dupa continutul comunicarii
interviu de opinie
interviu documentar
calitatea informatiilor obtinute
i intensiv/i extensiv
gradul de standardizare a instrumentului
i non-directive (nr redus de intrebari formularea lor spontana, volum mare de informatii, raspunsuri complexe, centrare pe persoana intervievata, posibilitati de continuare a interviului), directive (intrebari bine stabilite, structurate intr-o ordine fixa, se desfasoara intr-un interval de timp limitat, o singura intrevedere, se centreaza pe problema de studiu)
i clinic
i in profunzime: aprofundeaza o problema anume
i centrat (ghidat, focalizat), abordeaza teme si probleme dinainte stabilite, dar intrebarile si succesiunea lor nu sunt prestabilite
ex: Merton propune centrarea convorbirii pe o experienta comuna tuturor subiectilor care este anterior analizata de cercetator si care elaboreaza un ghid de interviu ce se va centra pe exprienta subiectiva a trairii situatiei respective
i cu intrebari deschise sau inchise, sunt structurate, cuprind lista clara de intrebari
i unice sau repetate (panel)
i personale sau de grup (urmaresc inter-influentarea opiniilor in interiorul grupului)
i cu diferite categorii de persoane: adulti, copii, elite, specialisti, persoane defavorizate
i fata in fata, i prin telefon
Caracteristici ale i prin telefon:
se realizeaza esantionarea nr de telefon (random digit dialing)
se selecteaza persoana
cerinte specifice pentru operatorii de interviu (vocea, frazarea etc)
nu se pot utiliza materiale grafice
i asistat de computer reduce timpul de intervievare, erorile de inregistrare, elimina consemnarea manuala si codificarea raspunsurilor
reduce costul
asigura anonimatul subiectului
util in investigarea comportamentelor intime
Dezavantaje:
motivatia scazuta a subiectilor
intreruperea convorbirii
refuzul frecvent de a participa (nr de tf esantionate trebuie sa fie de 5 ori mai mare decat esantionul proiectat)
imposibilitatea de a controla situatia in care se desfasoara convorbirea (faptul ca raspunde persoana inclusa in esantion, nu pot fi inregistrate comportamentele non-verbale)
Focus grupul
Metoda de cercetare ce utilizeaza dinamica de grup intr-o discutie orientata de catre un moderator
Dimensiunea grupului: 4-12 persoane
Focus grupul reuneste in calitate de intervievati persoane cu caracteristici comune (relevante pt scopul cercetarii) si care furnizeaza informatii de calitate intr-o discutie ghidata pentru a ajuta la intelegerea temei de cercetare (discutie). (Krueger, Cassey, 2005)
Se desfasoara pe baza unui ghid de interviu
Utilitatea metodei (Krueger, Cassey, 2005)
Evaluarea nevoilor
Evaluarea programelor
Planificarea in organizatii
Crearea unor produse sau programe
Satisfactia clientilor
Planificarea si stabilirea obiectivelor
Programele de calitate
Identificarea problemelor in organizatii
Crearea strategiilor si testarea lor
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2244
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
