Criterii de evaluare a performantei media

Criterii de evaluare a performantei media

Desi acestea nu sunt arbitrare, importanta lor e relativa, in functie de imprejurarile, valorile, conceptele care privesc un anumit medium si o anumita societate sau sistem politico-social. Aceste criterii se regasesc in dezbaterile curente despre media si ele deriva din valorile fundamentale politice si sociale ale societatilor democratice, care sunt strans legate chiar de evolutia istorica a mass-media. Dupa parerea lui Denis McQuail, valorile centrale, care constituie totodata principalele criterii de performanta a media sunt : libertatea si independenta, ordinea si solidaritatea, diversitatea si accesibilitatea, obiectivitatea si calitatea informatiei. Dupa cum remarca autorul , aceste valori au multe semnificatii si posibilitati de interpretare, cuprinzand atat aspectele pozitive cat si cele negative ale vietii sociale. Se subliniaza , de asemenea, faptul ca aceste valori generale au o prioritate diferita in diversele societati si in diferite momente istorice iar in aceasta privinta nu se poate vorbi in nici un caz de consens. Fundamentarea teoretica a acestor criterii sau principii se afla im teoria generala social-politica a societatii, experienta istorica, etica profesiilor din domeniul media, rolurile media derivate din nevoile si realitatile curente ale societatii.

1.libertatea si independenta - la nivelul societatii, acestea inseamna lipsa unor legi care sa controleze sau sa limiteze in mod direct activitatile media; la nivelul organizatiilor media, libertatea este apreciata in functie de gradul de control exercitat de patroni si manageri, precum si de editori, producatori etc. si prin felul in care aplicarea acestuia se reflecta in activitatea subordonatilor lor, in intreg sistemul birocratic a ceea ce se denumeste ca organizatie media. La nivelul continutului media, gradul de libertate al acestora se reflecta in libertatea editoriala, ceea ce inseamna diferentierea clara intre continutul rubricilor editoriale, de opinie si cele de informatie, o ampla reflectare a punctelor de vedere critice si controversate, o proportie mai mare a productiilor proprii in detrimentul celor preluate sau importate. Libertatea de creatie media e recognoscibila in noutate, experiment, autenticitate, opuse rutinei, banalului, standardizarii, stereotipiei. Toate acestea ar trebui sa insemne practic ca media insele sa-si pastreze un spatiu de independenta si sa opuna rezistenta la incercarile de control si subordonare venite din exterior. In general, libertatea presei trebuie sa se recunoasca in beneficiile pe care aceasta le aduce societatii si publicului ei.

2.ordinea si solidaritatea - desi, teoretic, aceste principii pot fi opuse celui de libertate si sa aiba unele conotatii autoritariste, ele trebuie intelese si aplicate in sensul pozitiv al semnificatiilor lor, acelea de integrare si solidaritate sociala. In acest sens, este de dorit ca media sa evite supramediatizarea a ceea ce poate duce la dispute neprincipiale intre institutii si grupuri din societate, la violenta si forme agresive de comportament, la insecuritate nationala. Totodata, ceea ce se pretinde din partea media, din perspectiva acestor principii, este promovarea si incurajarea comportamentelor "prosociale", conforme cu normele, valorile, atitudinile, comportamentele etc. sociale majoritar acceptate. Referitor la public, aceste principii sunt intelese ca legaturi puternice si interactive intre media si publicurile lor.

3.diversitatea si accesibilitatea - diversitatea este adeseori privita ca o consecinta de dorit a libertatii media sau ca un scop al activitatii media. Beneficiile acesteia pentru societate sunt, din punct de vedere practic, foarte diferite. In primul rand este o conditie necesara a optiunilor publicului. Diversitatea este considerata ca fiind esentiala intr-un sistem democratic, in care exista multe alternative ale ideilor si optiunilor politice si nu numai. In societatile democratice exista organisme, precum asociatii, organizatii etc. care militeaza pentru o alternativa a canalelor de comunicare, bazata, de pilda, pe criteriile regionalismului, limbii, religiei, tipului de cultura s.a. Datorita acestei realitati, media sunt structurate in asa fel incat au in atentie aceste necesitati si asteptari ale publicului.

La nivelul societatii, principiul diversitatii este masurabil prin numarul de media independente, de diverse tipuri : presa scrisa, radio, TV si continuturi : cotidiene generaliste de informatie si opinie, media scrisa si audio-vizuala de divertisment, periodice de specialitate, de "life style" etc. Ideea esentiala legata de principiul diversitatii, ca si criteriu al performantei media este acela ca, intr-un fel sau altul, media tebuie sa exprime, sa reflecte chiar si in linii mari, diversitatea insesi a societatii in cadrul careia functioneaza. Este vorba despre o diversitate de reflectare, ceea ce inseamna ca diferentele reflectate in media trebuie sa creeze o imagine globala a diferentelor sociale. Diversitatii i se asociaza accesibilitatea, care inseamna accesul liber al tuturor punctelor de vedere din toate zonele sociale, al tuturor grupurilor sociale, majoritare sau minoritare.

Principiul diversitatii poate fi regasit si la nivelul unui singur medium, tiparit sau audio-vizual, atat ca si continut cat si reflectare a asteptarilor, intereselor publicului-tinta.

4.obiectivitatea si calitatea informatiei acest criteriu se refera exclusiv la continutul mediatic, in primul rand la media de informare dar poate fi extins si la celelalte tipuri de continut. Importanta lui deriva din faptul ca este o valoare centrala pentru jurnalistii insisi, puternic valorizat in societatea moderna, este corelat cu cel de independenta si diversitate. Obiectivitatea jurnalistica este necesara pentru mentinerea credibilitatii. Pentru J. Westerhal, citat de McQuail, obiectivitatea are urmatoarele componente : factualitatea, adica ceea ce se refera la realitatea propriu-zisa, respectiv felul in care aceasta este reflectata din punct de vedere jurnalistic, implicand adevarul, caracterul complet si acuratetea unei relatari, precum si relevanta/ importanta. Cel din urma este si el un criteriu dificil de definit, pentru ca este relativ, pe de o parte si intr-o stransa relatie cu celelalte criterii, pe de alta parte. Se considera a fi relevant ceea ce afecteaza oamenii pentru un timp mai lung sau mai scurt si ceea ce este util de stiut de catre acestia. O alta compnenta a obiectivitatii este impartialitatea, la randul ei "masurabila" prin echilibru si neutralitate.