EFICIENTA COMUNICARII

EFICIENTA COMUNICARII

Indiferent de modul de transmitere al mesajului, fiecare trebuie sa tina seama de urmatoarele preocupari : sa gaseasca termenii adecvati; sa construiasca corect frazele; sa scrie corect din punct de vedere gramatical; sa aiba un stil agreabil.

Foarte importanta pentru o comunicare eficienta este alegerea vocabularului. Cautarea cuvantului "potrivit" este esentiala pentru ca stilul sa-si respecte calitatile : precizia, claritatea, concizia, originalitatea si miscarea. Rigoarea este, deasemenea, o exigenta obligatorie. Termenii retinuti trebuie sa fie adaptati realitatii pe care doresc sa o exprime.

Este necesar sa se respecte sintaxa, pentru a evita orice greseala de interpretare. Din aceasta perspectiva, intelegerea mesajului care trebuie transmis este influentata de tipul frazei, de ordinea cuvintelor, precum si de asigurarea unor legaturi logice intre concepte si idei. Frazele pot fi simple, compuse sau complexe. In ceea ce priveste ordinea termenilor, regulile sintactice conditioneaza, de obicei, locul cuvintelor.

Stilul, dupa cum sustinea Antoine Albalat, "este expresia, arta de a scrie, care face sensibile ideile si sentimentele noastre; este mijlocul de comunicare intre spirite. Nu este numai darul de a exprima gandurile, ci arta de a le aduce in prezent, de a le face sa se nasca, de a vedea legaturile dintre ele, de a le face vizibile". A dobandi o asemenea capacitate presupune un vocabular precis, adaptat situatiei de comunicare, deci fara repetitii, dar si fraze corect construite, nu prea lungi, respectand regulile sintactice. Dar stilul nu se reduce la indepartarea greselilor de gramatica sau a erorilor privind limbajul; s-ar putea chiar spune ca el cere o anumita originalitate, o maniera proprie.

Pe langa precizie si claritate, concizia este fara indoiala performanta cea mai dificila de atins. In acest sens, trebuie sa se faca fraze scurte, sa se exprime o singura idee intr-o fraza, sa se evite perifrazele, cuvintele inutile, pentru a castiga in claritate, in sobrietate si in intensitate. Originalitatea este o alta calitate a stilului, care se opune stilului banal, respinge expresiile invechite, permite personalizarea expunerii si, in definitiv, impresionarea aceluia care citeste sau asculta, talentul constand in a descoperi nuantele, imaginile, senzatiile care rezulta din combinatiile lor.

Pentru o comunicare reusita mai trebuie avute in vedere si fiziologia si atitudinile corporale. Chiar inainte de a intelege sensul discursului, auditoriul poate fi placut impresionat sau iritat de sunetul sau de volumul vocii noastre. Daca aceasta este surda sau cavernoasa, ragusita sau autoritara, delicata sau nazala, este din cauza ca rezonanta este prea bucala sau prea nazala. Balbaielile sau a-urile prelungite reprezinta un alt handicap. Un debit prea precipitat risca sa fie interpretat ca un semn de agitatie, in timp ce o prea mare lentoare provoaca plictiseala sau somnolenta.

O respiratie abdominala, profunda si ritmica, poate sa intarzie, prin actiunea sa asupra sistemului neuro-vegetativ, emotia si nervozitatea. Mobilizarea si controlul suflului vital sunt de o mare importanta pentru a vorbi fara sa apara oboseala.

Gradul de deschidere al pleoapelor, jocul muschilor oculari, durata, intensitatea si directia privirii prezinta individul si personalitatea acestuia. Gestica trebuie sa fie spontana, supla, adaptata, limitata. Trebuie sa ne ferim de gesturi de autocontact, de substituire, de acompaniere, de reactie.