Mesajul jurnalistic

Mesajul jurnalistic

Comunicarea se realizeaza prin mesaje mai mult sau mai putin directe, mai mult sau mai putin subtile care determina modificarea permanenta a gandurilor, a convingerilor, a dorintelor, sentimentelor, nevoilor si chiar a actiunilor participantilor la comunicare. In jurnalism, difuzarea informatiei constituie o modalitate specifica de comunicare dat fiind ca diversii receptori (cititori) pot intelege diferit mesajul continut de informatia publicata in jurnal. De aceea, grija pentru a elimina perceptiile nedorite constituie o preocupare majora in comunicarea jurnalistica.

O caracteristica a mesajului jurnalistic este ca el trebuie sa fie cat se poate de economic. Mesajul cel mai economic este acela care transmite cel mai mare numar de informatii prin cel mai mic numar de semne (cuvinte), in cel mai inalt grad de originalitate. In acelasi timp, un mesaj prea economic ar fi intransmisibil in sensul ca receptorului i-ar fi extrem de greu sa identifice semnele dense si neasteptate. Subliniem ca, totusi, scopul unui jurnal nu este sa transmita mesaje economice ci sa difuzeze mesaje perceptibile.

Din punct de vedere lingvistic, este de remarcat faptul ca literele, sunetele, cuvintele, categoriile gramaticale se manifesta in limbaj cu o frecventa stabila. Limbajul este, deci, previzibil. Exista o statistica a limbajului, legi care guverneaza distribuirea cuvintelor in texte, raporturi intre frecventa folosirii unui cuvant si lungimea sa, structura sa fonica sau sensul sau. Aceste observatii sunt extrem de necesare si isi gasesc aplicatie in lizibilitate. Asemenea statistici au permis stabilirea unor vocabulare minime constituite din cele mai frecvente cuvinte (vocabularul fundamental) si masurarea cantitatii de informatie vehiculata de anumite texte (politice, publicitare, etc.). Cat priveste masurarea cantitatii de informatie, si in jurnalism, ea variaza in functie de receptor pentru ca el aduce in calcul factorii culturali si psihologici care influenteaza perceptia mesajului.

Vorbind despre noutatea informatiei, in jurnalism, ea este mai putin relativa decat in alte domenii ale vietii unde calitatile receptorului (varsta, cantitatea de cunostinte ale persoanei, experienta, mediul geografic, etc.) influenteaza      gradul de noutate al informatiei.

Subliniem de asemenea ca, in jurnalism, comunicarea unei informatii prin limbajul scris nu este neaparat voita : uneori ne scapa cuvinte sau se poate citi printre randuri deoarece limbajul uman este un sistem foarte bogat si suplu.