DE LA CULTURA ELITELOR LA CULTURA MEDIA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

MASTER

MASS-MEDIA SI COMUNICARE

3 SEMESTRE ON-LINE

DE LA CULTURA ELITELOR LA CULTURA MEDIA

Motto: "Devenim ceea ce percepem"

(M. McLuhan)

Cultura media si societatea

Pentru a intelege evolutia conceptului de cultura mediatica, trebuie sa

definim ce inseamna comunicarea de masa. Procesele comunicarii de masa se desfasoara datorita existentei unui grup specializat care construieste si difuzeaza mesaje prin intermediul unor tehnologii care sunt mediile specializate. Aparitia publicului amplaseaza termenul de mass-media sub semnul unei relatii clasice de natura economica, relatia dintre timpul liber si munca, dintre divertisment si activitatea aducatoare de venituri.

Un mediu de comunicare debuteaza de cele mai multe ori la nivel individual, apartinand unui grup restrans (cum este cazul cititului si scrisului). Acesta este stadiul etilist al comunicarii. Al doilea stadiu este acela "al specialistilor" in care mediile se profesionalizeaza si ies din sfera de influenta a distribuirii de masa. In al doilea rand, mass-media este un produs exclusiv al tehnologizarii societatilor umane. Comunicarea de masa este contemporana si ramane direct influentata de mecanizarea mijloacelor comunicarii. Din aceasta perspectiva mass-media inseamna o dubla relatie: intre mecanismele si tehnologiile reproducerii informatiilor si intre sensurile, formele si continutul mesajelor.

Cultura media, crede D. Kellner, ca fenomen relativ recent, impregneaza si domina cotidianul, modelandu-l prin centralitatea consumului televizual. Iata de ce producerea si receptarea textelor culturale si, indeosebi, analiza lor devin necesare in contextul bombardamentului mediatic la care suntem supusi. Doar asa, crede autorul, "vom intelege cultura si textura societala, sensul si efectele veritabilei bai mediatice, fara a ignora tectonica politica. Si fara a uita ca aceasta nu poate fi scoasa din rama determinismului tehnologic dupa cum nu se poate lepada, intr-o lume interconectata, de sentimentul responsabilitatii la scara planetara".

Evident, nimeni nu ar putea nega rolul media in dezvoltarea modernitatii, devenind acum, mediu de existenta (mod de viata), modeland organizarea sociala si confiscand cotidianul, punand in joc tacticile seductiei.

Individul contemporan este realmente bombardat din toate partile cu mesaje: mass-media, grupul de apartenenta, grupul de referinta, chiar si strada, toate au acest rol. Dintre acestea se detaseaza ca importanta mass-media, al carei volum de cunostinte revarsat zilnic in lume depaseste orice inchipuire. Iar dintre toate canalele, televiziunea, cu o oferta din ce in ce mai mare de posturi care emit 24 de ore pe zi, indica cel mai bine starea de fapt.

Mass-media poate avea efecte puternice asupra societatii umane si poate influenta modul de gandire al oamenilor. Extrapoland, putem afirma ca interactiunea dintre media si publicul tinta este una de tip stimul-raspuns.

Giovanni Sartori in cartea sa Homo Videns: imbecilizarea prin televiziune si post-gandirea realizeaza un colaj al domeniilor in care televiziunea actioneaza si modifica comportamente. De la atitudinea tele-privitorului care devine pasiva si credula in fata imaginilor, la sfera politica, unde accentul cade de pe partide pe oameni si prestanta lor publica, scandalul fiind cel mai cautat; de la educatie si familie pana la problemele sociale ce apar, televiziunea se face vinovata.

De asemenea, omul in fata televizorului, isi pierde capacitatea de abstractizare si de gandire critica, devine un produs al mass-mediei. Aceasta institutie ce ajunge sa guverneze si masele si individul, promoveaza pseudo-evenimentul, excentricitatea, agresivitatea, emotivitatea, subiectivitatea privitorilor. Omul post-gandirii este "incapabil de reflectie abstracta si analitica, balbait in demonstratia logica si in deductia rationala, dar mai puternic in sensul vederii si fantazarii".

In ceea ce priveste efectele mass-media asupra opiniei publice s-a ajuns la concluzia ca oamenii depind de informatiile si analizele din mass-media, si ca aceasta dependenta da mediei o enorma capacitate de a influenta gandirea publicului.

Deoarece imaginile par a fi cea mai apropiata forma de redare a realitatii, au si cea mai mare credibilitate, in asta constand pericolul la care suntem expusi. Autorul ne arata ca ele pot subinforma, prin redarea doar unui fragment de realitate, sau dezinforma prin tehnici speciale audio-video de perspectiva sau editare, poate mai bine decat orice alt mijloc de comunicare.

Informatiile transmise prin intermediul mass-mediei creeaza tipare, creeaza materiale din care multi isi formeaza sentimentul clasei, etnicitatii si rasei, al nationalitatii, al sexualitatii, ajuta la modelarea viziunii generale asupra lumii si asupra valorilor primordiale: defineste ceea ce se considera a fi bun sau rau, pozitiv sau negativ, moral sau imoral. In virtutea opozitiei dintre sacru si profan, suntem avertizati ca "trebuie sa separam lumea mass-media (media world) de lumea de zi cu zi (ordinary world)" (Nick Couldry, 2000), pentru reproducerea ierarhiilor simbolice. Din punctul de vedere al stiintei comunicarii, "mass-media sunt institutii care se consacra transferului de informatie, construiesc sau reconstruiesc realitatea pentru un public a carui eterogenitate ramane imprescriptibila" (Tudor Olteanu)

Avantajele culturii media si comunicarii in masa

Faciliteaza un schimb de ganduri sau idei

Prin dimensiunea sa, faciliteaza imprastierea informatiei, creste viteza cu care un mesaj se propaga

Este o modalitate de a lega parti discontinue ale vietii sociale

Sprijina efortul de autoidentificare

Are rol de supraveghere publica

Denunta si sactioneaza formele de devianta sociala

Raspunde unor asteptari specifice cu grade diferite de satisfactie

Mesaje complexe, cantitate mare de date

Ofera alternative substantiale

Mediaza raporturi dintre individ si mass-media

Dezavantajele culturii media si comunicarii in masa

Relationarea intre sursa si receptor este de obicei univoca. Publicul este aflat sub controlul direct al comunicatorului

Profesionalizarea substantiala a specialistilor din mass-media are si efecte negative, deoarece institutiile furnizoare de mesaje sunt ghidate de criteriul eficintei

Deformeaza perceptia asupra lumii reale

Creaza (uneori involuntar) modele false, "proaste", pentru publicul care se expune, dar care nu are capacitatea de a selecta si prelucra informatia (copiii, bolnavii etc.)

Poate induce usor dezinformarea pentru anumite tipuri de public

Produce modificari, facilitari sau intariri a unor opinii sau convingeri      ce pot fi gresite, periculoase social etc.

Poate manipula publicurile prin modificarea, schimbarea contextualitatii unui evenimet, stire etc.

Consumul produselor media genereaza o noua dimensiune existentiala si exercita un control cognitiv asupra realitatii. Televiziunea, lectura ziarelor fixeaza ritmurile vietii casnice, instaureaza un fel de ritualitate cotidiana.

Efectele benefice ale mass-media, in procesul de construire a unei realitati "virtuale", pot include: sentimentul protectiv, cresterea solidaritatii umane, forta de socializare, refacerea retelelor sociale si a comunitatilor spatiului public, trairi de mare intensitate, de tip catharsis, intarirea memoriei colective, reactualizarea periodica a amintirilor societatii, acceptarea schimbarii, ceremonializarea, educatia estetica, constientizarea consumatorului in procesul decizional etc. In societatea postindustriala, informatia reprezinta un factor de putere, dar si un bun colectiv global.

Cultura media si societatea de consum sustin o singura teorie: in orice schimbare exista avantaje si dezavantaje, trebuie doar sa le analizam nepartinitor si sa facem acest lucru avand in vedere istoria, contextul actual, si efectele pe termen lung.

In concluzie, inca o data acum, omul are capacitatea de a alege. Depinde numai de noi ceea ce vom alege.

Bibliografie:

Baudrillard, Jean, Societatea de consum: mituri si structuri, Bucuresti, Editura Comunicare.ro. 2005

Coman, Mihai, Introducere in sistemul mass-media, Iasi, Editura Polirom, 1999

Guguen, Nicholas, Psihologia consumatorului. Factorii care ne inflenteaza comportamentul de consum, Iasi, Editura Polirom, 2006, Traducere de Marius Roman

Rachieru, Adrian Dinu, Globalizare si cultura media, Iasi, Institutul European, 2003

Sartori, Giovanni, Homo Videns: imbecilizarea omului prin televiziune si post-gandirea, Bucuresti, Editura Humanitas, 2005